România Liberă, septembrie 1987 (Anul 45, nr. 13318-13343)
1987-09-15 / nr. 13330
Proletari dirn toate ţările, vnîtrivă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLV Nr. 13330 Marţi 15 septembrie 1987 6 pagini 50 bani într-o atmosferă entuziastă, de puternică vibraţie patriotică, expresie a sentimentelor sfilEi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a început, luni, 14 septembrie, o vizită de lucru în unităţi economice, agricole şi de învăţămînt din judeţul Cluj. Noua întîlnire a secretarului general al partidului cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale a prilejuit o analiză cuprinzătoare a modului cum au fost realizate sarcinile de plan pe perioada care a trecut din acest an, stabilindu-se direct, la faţa locului, măsurile ce se impun a fi luate pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiţii, a prevederilor pe 1987 şi pe întregul cincinal, a obiectivelor stabilite de Congresul al XIII- lea al Partidului Comunist Român. In această primă zi a vizitei, premergătoare deschiderii anului de învăţămînt, au fost examinate, totodată, rezultatele dobîndite în cadrul procesului instructiv-educativ şi direcţiile principale de acţiune în vederea creşterii calităţii acestuia, intensificării muncii de formare a unor specialişti cu înaltă pregătire profesională, constructori ai socialismului şi comunismului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi, şi de această dată, pe întreg parcursul vizitei, cu multă căldură şi însufleţire de locuitorii judeţului. Prin puternice aplauze, urale şi aclamaţii, miile de oameni al muncii, de elevi şi studenţi au dat expresie sentimentelor de neţărmurită dragoste, profundă preţuire şi aleasă recunoştinţă faţă de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru grija statornică ce o poartă înfloririi necontenite a judeţului lor şi a tuturor judeţelor ţării, ridicării scumpei noastre patrii pe culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie, creşterii prestigiului României socialiste în lume. Ea vizită participă tovarăşii Emil Bobu, Ioin Dincă, Nicu Ceauşescu, Silviu Curticeanu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi, cu deosebit respect, la sosirea pe aeroportul din apropierea localităţii Cîmpia Turzii, de primul secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., Ioachim Moga. O formaţiune alcătuită din membri ai gărzilor patriotice şi detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a prezentat onorul. Pionieri şi şoimi ai patriei, tinere şi tineri au oferit buchete de flori. In uralele şi aclamaţiile celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc la bordul elicopterului prezidenţial, îndreptîndu-se spre COMBINATUL METALURGIC DIN CÎMPIA TURZII. Pe platforma din Incinta unităţii, unde a aterizat elicopterul prezidenţial, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi cu căldură de numeroşi muncitori şi muncitoare, de membri ai consiliului de conducere al combinatului. Erau prezenţi Marin Enache, ministrul industriei metalurgice, membri ai conducerii centralei industriale de resort, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. In centrul dialogului tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu metalurgiştii din Cîmpia Turzii au stat probleme de deosebită importanţă şi actualitate : stabilirea măsurilor şi a căilor de creştere, în continuare, a eficienţei întregii activităţi a combinatului, de sporire şi diversificare a producţiei, îndeosebi a ■celei destinate exportului, de diminuare a consumurilor specifice de materii prime şi materiale. Muncind cu dăruire, transpunînd in practică indicaţiile şi recomandările secretarului general al partidului, colectivul combinatului a obţinut bune rezultate. Directorul combinatului, Gligor Urs, a evidenţiat dezvoltarea şi modernizarea considerabilă a acestei vechi unităţi în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, în care s-a înregistrat o creştere a producţiei marfă de cinci ori, a producţiei de export de 22 de ori, iar a producţiei de oţel de 11 ori. Au fost menţionate capacităţile noi de producţie puse in funcţiune la indicaţia secretarului general al partidului, modernizările aduse unor secţii de fabricaţie existente şi alte investiţii realizate aici, avînd ca scop principal sporirea producţiei şi a productivităţii muncii, valorificarea superioară a metalului, diversificarea fabricaţiei în conformitate cu cerinţele economiei naţionale, îmbunătăţirea caracteristicilor şicalităţii produselor, reducerea importurilor şi creşterea mai accentuată a exporturilor. Gazdele informează, de asemenea, despre rezultatele pozitive obţinute în perioada care a trecut din acest an, subliniind că au fost îndeplinite cu succes sarcinile stabilite la export, precum şi la unele sortimente de bază — oţel aliat, oţel beton şi calibrat, laminate finite, electrozi de sudură, utilaje pentru industriile metalurgică şi electrotehnică. Vizitînd unele sectoare importante ale combinatului — oţelăria electrică nr. 1, secţiile de electrozi inoxidabili pentru sudură şi de cabluri din oţel şi trăgătoria de sîrme din oţeluri speciale, — secretarul general al partidului a urmărit cu atenţie unele faze ale fluxului tehnologic, s-a interesat de eficienţa procedeelor folosite, de calitatea produselor. A reţinut atenţia preocuparea muncitorilor şi specialiştilor în direcţia asimilării unor mărci superioare de oţeluri, inclusiv pentru export, electrozi inoxidabili pentru centralele nuclearo-electrice, (Continuare in pag. a 2-a) de înaltă stimă şi profundă dragoste faţă de secretarul general a! partidului TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU. Împreuna cu tovarăşa elena ceauşescu, a început o vizită de lucru în judeţul Cluj Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost intimpinaţi cu pline şi sare, după datina străbună In timpul vizitei la cooperatorii din Apahida înalţii oaspeţi vizitînd Liceul industrial nr. 9 din Cluj-Napoca B. C. U. T. ÎNTREBARE : Presa a evocat recent împlinirea a 22 de ani de la Congresul al IX-lea al P.C.R. si alegerea dumneavoastră in fruntea partidului. Vă rugăm să ne spuneţi, domnule preşedinte, ce a însemnat această perioadă pentru dezvoltarea ţării dumneavoastră. Cum aţi defini stadiul actual al dezvoltării economico-sociale a României ? RĂSPUNS : In acest an România a sărbătorit 43 de ani de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, care a deschis calea dezvoltării independente şi trecerii, în 1948, la construcţia socialismului in România. In general, în toată această perioadă — dar îndeosebi în anii construcţiei socialiste — România a obţinut realizări importante, care au dus la transformarea ei dintr-o ţară slab dezvoltată, predominant agrară, intr-o ţară industrial-agrară. In acest cadru, perioada de după 1965 marchează un moment important in dezvoltarea, într-un ritm intens, a României. Pe ansamblu, în anii construcţiei socialiste, producţia industrială a României a crescut de peste 100 de ori. Circa 80 la sută din întregul spor de producţie al acestei perioade s-a obţinut in ultimii 22 de ani. Au fost create noi locuri de muncă, ajungîndu-se, practic, la o dublare a locurilor de muncă faţă de cele existente în 1995. Toate acestea au fost obţinute prin alocarea pentru dezvoltare, în toată această perioadă, a unor fonduri importante — de circa 33 la sută — din venitul naţional. Aceasta a asigurat creşterea fondurilor fixe de circa 6 ori. Circa 90 la sută din fondurile fixe ale României sunt create în ultimii 22 de ani. Pe această bază a avut loc o creştere corespunzătoare a productivităţii muncii şi, totodată, o ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al producţiei. Aş putea spune că, practic, industria românească poate produce astăzi orice maşini şi utilaje din toate domeniile, inclusiv în electronică, la un nivel corespunzător celor mai bune produse de pe plan mondial. In afară de armele nucleare, nu există domeniu în care industria românească să nu poată realiza orice producţie — si aceasta pentru că am fost si sîntem în mod hotărit împotriva armelor nucleare şi ne pronunţăm pentru lichidarea lor. In mod corespunzător, am obţinut o creştere importantă a întregii producţii agricole, care, pe ansamblu, în anii construcţiei socialiste, a crescut de aproape 6 ori. Circa 75 la sută din sporul acestei perioade s-a realizat în ultimii 22 de ani. Am obţinut o creştere importantă a producţiei de cereale, care a fost anul trecut de peste 30 milioane tone, comparativ cu 12 milioane tone în 1965. Probabil că anul acesta vom depăşi 30 milioane tone. Am obţinut, de asemenea, o creştere corespunzătoare a comerţului exterior, dezvoltînd puternic relaţiile economice şi de cooperare internaţională cu toate statele lumii, fără deosebire de orânduire socială. In această perioadă comerţul exterior a crescut de 7,5 ori. In mod corespunzător a crescut şi venitul naţional de aproape 5 ori, in această perioadă de 22 de ani. Faţă de 1944, venitul naţional a crescut de peste 32 de ori, din care peste 80 la sută reprezintă creşterea realizată în ultimii 22 de ani. Aceasta a asigurat creşterea nivelului de trai material şi spiritual al poporului, ne-a permis să realizăm importante lucrări de construcţii de locuinţe, şcoli, spitale şi alte edificii sociale şi în domeniul culturii. De altfel, oricine poate constata că nu există oraş sau localitate din România unde să nu se realizeze importante lucrări de construcţii sociale, începînd cu locuinţele. Ca atare, putem spune că în anii construcţiei socialiste, şi îndeosebi în ultimii 22 de ani, România a parcurs mai multe etape istorice de dezvoltare — de la societatea burghezo-moşierească în care existau săraci şi bogaţi, exploataţi şi exploatatori, la societatea socialistă multilateral dezvoltată, în care s-a lichidat pentru totdeauna exploatarea omului de către om, înfăptuim o societate care are în vedere să asigure dezvoltarea generală a ţării şi ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al poporului, a gradului general de civilizaţie, întărirea, pe această bază, a independenţei şi suveranităţii ţării. ÎNTREBARE : Care sunt perspectivele României pentru anul 2000 ? Ce obiective prevedeţi pentru ţara dumneavoastră pe termen mediu ? RĂSPUNS : Pe baza hotăririlor Congresului al XIX-lea şi a Programului partidului, pînă în anul 2000 România va deveni o ţară industrial-agrară multilateral dezvoltată. Se vor generaliza principiile socialiste de muncă, de retribuţie, de viaţă şi se vor crea condiţii pentru trecerea la un stadiu superior, de realizare a principiilor comuniste de viaţă. In acest cadru, în prima etapă, pină în 1990, România urmează să treacă la un stadiu nou de dezvoltare, acela de ţară socialistă mediu dezvoltată — şi vă pot spune că realizările de pînă acum, din primii doi ani ai acestui cincinal, ne dau garanţia că vom înfăptui acest obiectiv. Punem un accent deosebit pe dezvoltarea ştiinţei, învăţămîntului şi culturii , ca factori fundamentali, hotărîtori, pentru progresul general al societăţii noastre socialiste, ca de altfel al oricărui stat din lume. Am trecut la o dezvoltare intensivă, punînd la bază cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, şi tehnicii în toate domeniile, perfecţionarea conducerii, modernizarea şi o mai bună normare economico-financiară, aşezînd ferm întreaga activitate pe principiile legităţilor economice, ale rentabilităţii şi eficienţei, aplicînd hotărit principiile autoconducerii, autogestiunii în toate sectoarele. In agricultură înfăptuim noua revoluţie agrară — cum am numit-o noi —, care presupune o creştere puternică a producţiei, dar şi o transformare generală a modului de viaţă şi de muncă al cooperatorilor, al ţărănimii, o transformare a însăşi gândirii oamenilor muncii de la sate. Vă pot spune că, tocmai pe această bază, am obţinut realizările din ultimii ani pe care le-am menţionat. Am realizat producţii de pînă la 10 000 kg grîu la hectar, precum şi de peste 20 000 kg porumb ştiuleţi la hectar. Avem, deci, în vedere ca, pînă în anul 2000, România să se numere printre ţările dezvoltate din punct de vedere economic, dar cu o orînduire socialistă dezvoltată, în care se vor manifesta deja o serie de forme ale principiilor comuniste de mincă şi de viaţă. Toate acestea vrem să le realizăm pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, în toate domeniile, şi să asigurăm larg ridicarea nivelului de viaţă material şi spiritual al poporului , ţelul suprem al politicii partidului nostru, esenţa societăţii socialiste pe care o edificăm în România. Noi considerăm că tot ce înfăptuim in ţara noastră trebuie să fie realizat cu poporul şi pentru popor. ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, problemele democraţiei reţin intr-o măsură tot mai mare atenţia opiniei publice, atît in Est cit si in Vest. In concepţia dumneavoastră prin ce s-ar caracteriza o democraţie autentică si ce grad de dezvoltare a atins aceasta in România ? RĂSPUNS : In întreaga activitate pornim de la necesitatea asigurării unei largi democraţii muncitoreşti revoluţionare, care să asigure participarea tuturor categoriilor sociale, a întregului popor la conducerea diferitelorsectoare de activitate. Am menţionat mai înainte că asigurăm conducerea economiei pe baza principiilor democratice ale autoconducerii şi autogestiunii ca principii de bază , dar, pornind de la aceasta, am realizat un larg sistem democratic de conducere, care se concretizează prin consilii ale oamenilor muncii în toate domeniile de activitate — în industrie, în agricultură, învăţămînt, ştiinţă, în toate sectoarele. In consiliile oamenilor muncii din industrie şi alte sectoare, cel puţin 30 la sută din membri sunt muncitori care lucrează direct în producţie. Desigur, în agricultura de stat aceşti membri sunt muncitori agricoli, iar în cooperativele agricole de producţie ei sunt aproape în totalitate ţărani cooperatori şi mecanizatori, plus specialiştii care lucrează în sectoarele respective de activitate. In toate aceste organisme sunt cuprinşi peste o jumătate de milion de muncitori, ţărani, intelectuali din toate sectoarele. Consiliile de conducere ale oamenilor muncii au rol deliberativ, adică hotărăsc asupra întregii activităţi şi conduc întreaga activitate. Am trecut în folosinţa colectivelor de oameni ai muncii fondurile fixe din fiecare întreprindere. Muncitorii şi ceilalţi oameni ai muncii răspund de o I (Continuare in pag. a 5-a) INTERVIUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU acordat publicaţiilor „El Sol de Mexico“ şi „Tiempo“ După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, 1 septembrie a.c., pe ziariştii mexicani Jose Eugenio Lopez Arteaga, de la cotidianul „El Sol de Mexico", şi Fernando Alberto Itala Burgos, de la revista „Tiempo", cărora le-a acordat următorul interviu : AZI, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Cu prilejul vizitei de lucru In judeţul Cluj a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi al deschiderii anului de învăţămînt 1987—1988, astăzi va avea loc in municipiul Cluj-Napoca o adunare populară pe care posturile de radio și televiziune o vor transmite direct, în jurul orei 10.