România Liberă, noiembrie 1987 (Anul 45, nr. 13371-13395)

1987-11-02 / nr. 13371

' s Pagina a 2-a — 2 noiembrie 1987 la intimpinarea Conferinței Naționale a partidului, in spiritul exigențelor formulate ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------— ---------—-------------------------— ----------------------------------------------------—- 1 . de secretarul general al partidului la recenta ședință a Comitetului Politic Executiv al C.C. a! P.C.R. PLANUL, ÎNDEPLINIT INTEGRAL ÎN FIECARE UNITATE ECONOMICĂ! B Sunt necesare acum măsuri hotărîte pentru recuperarea restanţelor şi îndeplinirea, în cele mai bune condiţii, a prevederilor de plan , întreaga producţie pe trimestrul în curs sa fie lansată în fabricaţie pină cel mai tînziu la 10 noiembrie , In fiecare întreprindere, centrală, să se întocmească grafice de punere în producţie şi de realizare a fiecărui produs B Acolo unde necesităţile o impun se va organiza activitatea în trei schimburi B In sectorul investiţiilor capacităţile de producţie prevăzute trebuie date în folosinţă la termen B in cursul lunii noiembrie să se lichideze în întregime situaţia existentă în domeniul stocurilor supranormative . Pînă la 15 noiembrie trebuie lichidate stocurile de producţie neterminată . Trebuie acţionat cu fermitate în această perioadă pentru pregătirea temeinică a producţiei anului viitor. Comitetul Poli«», Executiv al C.G. al B.C.R, a, analizat din nou, cu fermitatea și exigența caractaristice conducerii superioara, a, partidului, nestruv eitev.a, dintre ‘problemele economice majora- ala- dezvoltării- din această ultimă perioadă, a, anului. Astfel, au fost analizate măsurile pentru imniplinirea integrală a planului pe lunile noiembrie şi decembrie, trimestrul IV şi inteegui an 1987, precum şi pentrut- pregătirea realizării prevederilor die plan, pe 1988, la şedinţa Comitetului Politic Executiv secretarul general al partidului,, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — apreciind că, deşi rezultatele obţinute la producţia industrială pe primele 10 luni sftttf superioare celor din perioadfi corespunzătonc» a anuluitrecut, ele nu se situează, la un nivel satisfăcător — a cerut să sa iit măsuri energice pentru lichidarea neintîrziată a neajunsurilor şi: ■ Îmbunătăţirea radicală a întregilr activităţi. In context, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dat conducătorilor , din economiei ministerelor, centralelor industriale şi întreprinderilor indicaţii preţioase privind realizarea in întregime a planului trimestrial la, export, a planului de investiţii, a indicatorilor de eficienţtă eeoatitivăi, in primul rind pe calea creşterii productivităţii muncii şi reducerea costurilor de producţie. vatorificarea grabnică a stocurilor supranormaliVe, intensificarea activităţâi de «otectere şi valoriifieane a materialelor refolosibile, precum şi a acţiunilor de recondtţăaiuare a piese toc de schimb şi soba DtiMtiţ Lc U»r. Aşadar, din anul 19HT ne-au mai răcn.'wt douA luni. Puţin . Suficienţi ? Şi, una, şi alta, depunpartidului in recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Anul economie* anul de producţie: este aşa cum. e* definesc sarcinile de plan, anul calendaristic. Că „anul financiar“ se Întinde, practic şi in ianuarie, cind, întreprinderile şi centralele industriale calculează nivelele realizării indresdorilor efferenţei de bază, încheind, bilanţul pe întregul an al activităţii lor economice şi financiare, aceasta este, cu totul altceva, intră in natura lucrurilor. Nu-i, însă, normal ceea ce se petrece in întreprinderea care, trecînd peste limita anului de producţie ca şi rad nici, nu ar fi sesizat,, continuă să fabrice produse din restanţe sau intră în ianuarie cu un mare volum de producţie neterminată, în cuvîntărle sale, in indicaţiile date cu prilejul vizitelor de lucru, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază, de fiecare dată , indeplnirea integrală a planului, anual. Prin urmare îndeplinirea planului in totalitatea clauzelor sale,, de cantitate, de calitate şi de eficienţă şi la timpul calendaristic dat. Această observaţie ne-o impune experienţa marii noastre industrii, la „graea“ viguros, din primele zile, producţia anului 87 — de unde şi menţinerea unor ritmuri superioare de dezvoltare. Dar aveam şi multe întreprinderi care continuau o activitate în contul anului anterior. Practică în total dezacord cu interesele societăţii, cu principiul autoconducerii, şi aubgestiunii.. Existenţa, in ianuarie, a unor mari stocuri de producţie determinate sau finită, dar netivrată , restanţele stinjenitoare, duce decit in conformitet» cu prevederile planului. Uaea apar necesităţi, sectoarele respective trebuie să obţină in prealabil aprobările necesare". Se înţelege, nu există, limită nici pentru producţia destinată exportului Desigur, pe bază de contract şi atunci cind întreprinderea dispune de tot ce este necesar. Producţia pentru export este şi ramine problema prioritară a economiei noastre naţionale. Stimulentele materiate legiferate in ultima vreme au tocmai darul de a dezvolta efortul şi iniţiativa în domeniul producţiei de export. Construim mult, potrivit cerinţelor majore ale economiei şi societăţii. Statul socialist face serioase eforturi de investiţii. Normal este ca şi cei ce muncesc în sfera exploatării noilor obiective şi capacităţi să depună toate străduinţele pentru rentabilizarea grabnică a investiţiilor, Iată însă că avem multe întreprinderi care nu au atins incă, parametrii din proiect, nerealizind producţiile la cotele necesare şi potabile. Centralele industriale, ministerele economice şi institutele de proiectare au datoria să acorde acestor unităţi productive un sprijin concret şi constant. Spre a se recupera cit mai mult posibil din restanţele de producţie. Şi spre a se netezi astfel drumul spre producţia anului viitor. Putem, face astfel încît nici o capacitate nouă, chiar şi din cele pe care le vom da în funcţiune acum, să nu latre în noul an economic fără să fi ajuns cu exploatarea la parametrii proiectaţi . După cum vedeţi, acum, in noiembrie, nu mai putem vorbi exclusiv de problemele anului în curs, fără a le implementa pe acelaşi postament cu pregătirile pentru producţia anului viitor. Iată, o reglementare impusă de practică şi care îşi va dovedi foarte curînd eficienţa considerabilă în mecanismul relaţiilor pe orizontala producţiei industriei, se generalizează, începând din octombrie in întreaga noastră economie. Aşezăm, la baza întregii activităţi economice, a planurilor de dezvoltare contractele ferme pentru tăiate sectoarele. Nimic nu se pioate produce fără contract. Iar acum ne aflăm in plină acţiune de finalizare a contractelor pentru producţia anului ce vine. Sint şi semnale acuzînd* o anumită întîrziere. Centralele industriale, ca titulare de plan, pot, şi trebuie să dea întreprinderilor un ajutor substanţial în această fază finală de contractare. Sprijin cu atât mai oportun cu cît, se ştie, pregătirea fabricaţiei cere un anumit timp, mai mare pentru produsele complexe şi cu ciclu îndelungat, cum sunt multe, mai ales în indus- tria construcţiilor de maşini. Cu un ajutor mai concludent din partea centralelor industriale, unităţilor productive, cadrelor de conducere va rămîne suficientă vreme pentru îmbunătăţirea organizării producţiei şi muncii, realizarea ultimelor măsuri de modernizare a structurilor de producţie, de terminare a lucrărilor de proiectare sau reproiectare a produselor , cu alte cuvinte, pentru pregătirea complexă şi la un nivel ridicat a producţiei din nemi în economie. In fine, o ultimă direcţie majoră de acţiune, acum, în noiembrie, cind iarna bate in uşă. Pregătirile, necesarele, obligatoriile pregătiri pentru o activitate productivă normală pe timpul anotimpului alb. Pentru fisurile in pregătirile lor din toamna trecută, care le-au cauzat scăderi de producţie in ianuarie şi februarie, minerii, petroliştii, constructorii, energeticiilii fac şi acum eforturi de redresare. Să nu neglijăm învăţămintele. Ele obligă ca toţi cei ce lucrează in activităţile productive de sub cerul liber — sa adăugăm aici şi p© cei din transporturi, din sectorul forestier, chiar şi pe cei din chimie şi petrochimie — să procedeze cu maximă seriozitate şi răspundere la pregătirile de iarna. Nu putem încheia fără să reamintim un alt adevăr validat de viaţă. Cea mai bună şi mai eficientă pregătire pentru producţia anului ce vine, ca şi pentru preturimpinarea unor neplăcute şi posibile surprize de vreme în ianuarie şi februarie, o constituim , îndeplinirea integrală a planului pe anul in curs, spre a ne prezenta cu fruntea sus la startul anului ’88. Stefan Zidăriţă de de gospodar.. Dar pe ansamblu privind lucrurile se poate spune că două luni, pentru o industrii»- #naaa*ea şi flexibilă, pot fi o perioadă de maximă activitate productivă, cu reali stării etaj viril» Mai ales atunci cind întrecerea socialistă, care a cuprins întreaga ţară, nu cinste» Conferinţei Naţionaie a partidului, amplifică eforturile şi dezvoltă" susţin«* iniţiativa muncitorească» Acum, în noiembrie, la sfîrşit de toaiană» sarcinile din industrie» din economie în general se adună şi se adîncesc în trei direcţii principale : îndeplinirea integrală a planului anual, finalizarea măsurilor şi acţiunilor pentru producţia anului viitor şi pregătirea pentru o activitate normată pe timpul iernii, mai ales în sfereie sectorului energetic, minier, petrolier,, în transporturi şi în construcţii,. Şi este bine şi util pentru societate că aceste trei direcţii majoreale activităţii noastre economice actuale au captat realmente dezbaterile al» adunării» generate ale oamenilor muncii, adunări care continuă să se, desfăşoare în întreaga ţară. Aceste adunări generale vor adunei dezbaterea în problema pregătirii temeinice a producţiei anului viitor, astfel incit sarcinile de plan să fie realizate ritmic» de toţî Indicatorii» încă din primele zile ale anului, aşa cum a Indicat secretarul general al ba chiar mult păgubitoare, in onorarea tuturor contractelor pot fi evitate pretutindeni la noi. Sunt create toata condiţiile. Şi două luni, noiembrie şi decembrie pot însemna mute pentru un consiliu al oamenilor muncit activ şi cu discernării între deciziile sale. Să revenim la experienţă. Un control al organelor noastre economice şi financiar-bancare constata că o mare parte din producţia finită existentă în stocuri la întreprinderi la începutul acestui an se datora practicii neeconomice de a se pune in fabricaţie produse care n-au fost acoperite în prealabil cu contracta fermă, D atei şi existenţa lor in stocuri. Şi, reţineţi» produs* te plus» pest* prevederi, şi in »fara contractelor, te vreme cp aceleaşi întreprinderi rămtneau, datoare cu producţie fizică Ia alta grupe de produse. Să reamintim din vreme, spre a nu se mai repeta situaţia, * indicaţie fermă. La recenta ptenaîă a Comitetului Central, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preciza : „Creşterea nelimitată a producţiei se paate realiza numai în domeniile minier, petrolier, precum şi de ce priveşte produsele agricole. Nu există unce limită în ce priveşte producerea de petrol, de cupru, de cărbune cocsificabil şi de alte minereuri d In restul sectoarelor nu se poate pro- Realizări ale navaliştilor gălăţeni In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, constructorii de vapoare de la Şantierul naval Galaţi, înregistrează noi realizări. Recent au fost lansate pe apă două noi nave: petrolierul Cristina de 3506b tdw şi o nouă navă maritimă cu o capacitate de 5 000 tdw. Avtnd un înalt grad de saturare cu instalaţii şi echipamente specifice de fabricaţie românească, timpul de armare la chei va fi redus cu 15—20 de ani». In prezent, la daneia şantierului se află în diferite stadii, alte nave de diferite IspodisnensSitrai, pe care constructorii gălăţeni s-au angajat să le finalizeze şi să 1® lanseze înainte de termenele stabilite. (Agerpres) âWMSfâ Rl Revenim cu cea de a doua parte a reidului-anchetă întreprins cu sprijinul specialiştilor din Inspectoratul de control auto al C.T.A., de data aceasta cu aspecte surprinse în judeţul Prahova. Să spunem din capul locului, cazurile de indisciplină în acest final de campanie, de încălcare a normelor de transport au fost mai grave, semn că imperativul utilizării cu maximum de randament al carburanţilor şi a mijloacelor de transport normat în folosul, recoltei s-a bucurat în Prahova de o mai mare atenţie din partea celor care-şi desfăşoară activitatea de agricultură aau te folosul ei. Ne face plăcere sâ derulăm investigaţia de te na exemplu tenie., un exemplu de iniţiativă gospodărească din partea celor care conduc Baza sile® din Ploieşti. Aici am văzut un sistem mecanizat de introducere a porumbului ştiuleţî In pâtute ortogonale pritv separarea boabelor dislocate, a păpuşelor şi a mătăsii, adică a tot ceea ce poate periclita păstrarea de bune condiţiud a porumbului. Productivitatea muncii creşte considerabil, intr-o oră putindu-se introduce in pătule pînă la 40 tone, faţă de maximum 15 tone in condiţiile incărcării manuale. Inginerul Ştefan Craiu, şeful bazei şi iniţiatorul programului de modernizare a unităţii, in arată şi un alt sistem mecanizat, abia ieşit din atelierele proprii de autoutitere, care va spori şi mai mult eficienţa întregii activităţi din baza-siloz ploieşteană. KILOMSTIM SI MINUT? „IN CONTUL" PAGUBEI în contraşt cu acest spirit «de bună gospodărire, pe poarta Bazei staţionează maşini încărcate, delegaţii tesnentîndu-se că au fost refuzaţi la preluare.. Argumente ? Şubrede şi nici nu merită a fi luate în considerare, Unităţile agricole şi'»'a încărcat porumbul, dar au uitat să trimită însoţitori care sâ-l descarce. Şoferul şi delegatul nu pun mina ! Exemple să dăm de te C.A.P. Brazi : autocamioanele 31-PR-IÎ83 şi il-PH-m în asemenea cazuri se iroseşte foarte mult timp, mijloacele de transport neputind efectua decit o singură cursă pe zi. Există * cazuri mai nefericite, lină a* trecese şi timp şi motorină, cum fac cei dete C.A.P. Bălteşti, Cornetu Cuib şi Dumbrăveşti, unităţi de la care porumbul vine mare stare necorespunzătoare pentru a fi reţinut în bază. Ce se intîmplă ia atare situaţii ? Maşinile sint returnate, ajung in, unităţile tor»' li se intoemese aete către centrul de macini este te Ciorani şi din tron te drum».»,Nu era mai simplu sâ se procedeze aşa de la busv inceput ! Din păcate aici» in bază, nu are cine să ne răspundă te o asemenea întrebare. Gheorghe Vasile, şoferul autocamionului 21-PH-52n, nici nu protestează măcar că nu-i este primită încărcătură. Ştie şi el că porumbul pe care-l transportă de la C.A.P. Berceni este rrepreserat, dar, ca şi cei care l-au trimis In, această cursă total nerentabilâ, a sperat că la înghesuială“ va trece neobservat... DE CE O SINGURA CURSA PE 21 ? Rulăm spre Văleni de Munte, pină la Staţiunea de cercetări pentru producţie pomicolă Măgurele. La ferma nr. 8 ..Satu Sw., ing. Mircea Cristache, şeful fermei, asistă personal re încărcarea merelor pentru expert şi întreprinderile, de legume şi fructe din Bucureşti şi Ploieşti. Lucrurile merg bine, există forţă de muncă suficientă, , ca de altfel şi mijloace de încărcare, dar şoferii nu reuşesc să efectueze decit o singură cursă pe zi. Chiar şi mai puţin. Iată, conducătorul autotrenului 24-B-6585 de 22 tone capacitate ne explică că a adus ambalaje la ora 0,00, va Încărca pînă diseara și abia a doua zi urmează să descarce. Așadiar, peste 30 de ore la un singur transport Unde se pierde timpul ? La încărcatul ambalajelor, la descărcatul produselor, lipsa de operativitate fiind evidentă chiar la foile «1« parcurs. Şoferii pe care i-am întilnit aici par, însă, destul de mulţumiţi. Sunt chiar favorizaţi pentru că încarcă mereleîn containere. Mai rat de cei care efectuează transportul pe bază de lădiţe, pentru care stau cite o zi la poarta depozitelor de ambalaje... Putem acum răspunde la Întrebarea din subtitlu : dacă se efectuează o singură cursă pe zi sau una la două zile, nu distanțele sunt de vină, ci doar modul cum este organizată activitatea de preluare a produselor de către beneficiari “ DINCOLO DE AUTORIZAŢIE Autocamionul 31-PH-2961 are obloane foarte înalte, semn evident că este destinat a transporta furaje, cereale sau nutreţ. Chiar aşa stă înscris şi în autorizaţia de circulaţie pe care ne-o prezintă şoferul Tudor Barbu, pendinte de I.A.S. Dealul Mare. Pentru ce-a venit el de La Urlaţi la Văleni . — Pentru oi. — Nutreţ ? — Nu, cherestea. Intr-adevăr, cherestea este. In ziua cinei executam raidul, pe tarlalele gospodăriei mai era porumb, mai erau şi alte produse ce se cereau strînse şi duse la adăpost, dar cineva nu de cuviinţă să sacrifice o maşină pentru cu totul alte îndeletniciri decit cele legate de agricultură. Cine anume ? — Vă rog frumos, să nu audă tov. director comercial Constantin . Ivănescu că am avut necazuri pe drum. Ce să facem, ne trebuie cherestea că acum vine iarna şi stau oile fără adăpost. CURSE „LOCALE" Autocamionul de 5 tone 21-PH-1308 părăseşte şoseaua principală, infundindu-se intr-o străduţă laterală. Mergem şi noi pină in faţa sediului de la C.A.P. Gura Vurioarei unde coboară şi economista Stela Istrate, contabila de ferapă. In bena maşinii circa 200 kilograme porumb ştiuleţi. Nu-i prea puţin pentru un camion ? — A tita *-a cules de pe parcela în acord global şi cu asta mergem te magazie — răspund* foarte Înţepată economista. Doar n-o să amestec cantităţile şi să fac încurcături financiare. — Chiar nu vă daţi seama că este total nerentabil *a executăm curse singulare numai pentru a vă uşura contabilitatea . — La urma urmei, dacă vreţi să ştiţi, maşina este venită din reparaţii, ca atare este în rodaj ! Ei, da, uite că ne-a radu» 1» tăcere cu un asemenea argument. Noi» totuşi, îndrăznim să întrebăm : benzina tot în rodaj este ?... 21-PH-388 staţionează pe sosea în faţa unei porţi. Actele sunt in regulă, maşina de terM. Văleni a efectuat un traeport la gară si se întoarce in unitate. In foaia de parcurs nu este jucăuşă şi cursa de faţă, adică aducerea unui delegat la domiciliu. Şoferul pare mirat că nu înţelegem necesitat©» unui asemenea drum şi n-ar» rost să-i lămurim noi cum stau lucrurile, din moment ce te garaj nimeni nu-i impută timpul pierdut şi motorina irosită... CONTRASTE 21-PH-251 — autocamion de 15 tone, tocmai părăseşte incinta de la I.P.I.L.F. Văleni de Munte, încărcătura —, 74, containere goale. — Merg la CJUF, sâ încarc cartofi pentru Ploieşti — se încurcă şoferul Fierea David in explicaţii. — Incărcaţi cartofi in box pateri pentru ton servo ?! — Nu, cum să vă explic . De dimineaţă am fost la depozitul nr. 1 de ambalaje. Le-am descărcat, apoi am Încărcat altele, trebuia sâ m*rst in altă parte, dar a venit un telefon şi am ajuns alei, tot eu ambalaje... Recunoaştem, n-am Înţeles nimic. Doar „amănuntul“ că o ii întreagă această maşină a plimbat ambalaje. Nici getele nu sunt mai clare, aşa că apelăm pentru lămuriri la conducerea C.L.F.-ului. Prezent de discuţia noastră ar află ing. Alexandru Tabără, directorul I.P.J.L.F Văleni. Ne confirmă ceea ce deja ştiam, că foarte multe autovehicule rulează în mod păgubitor, risipind timp şi carburanţi. Se poate şi altfel ? Se poate ţi ne dovedeşte că printr-o bună organizare a reuşit sâ utilizeze parcul de maşini propriu la capacitatea sa maximă, rezolvînd integral problema transportului recoltei din fermele Întreprinderii şi chiar doe anumiţi beneficiari din zonă. Am mai adăuga, un loc de concluzii, că pe lingă organizare se impune şi o stere de disciplină corespunzătoare in toate unităţile care deţin sau folosesc mijloacele de transport. Acestea trebui© să ruleze pe rutei© cele mai scurte, cu încărcătură corespunzătoare şi fără abateri de la traseu ! Emil Munteanu --------în aceste zile pe drumurile recoltei .---------De ce unele mijloace de transport nu sunt utilizate eficient? Multe din aceste maşini pe care ţi-am fotografiat in faţa bazei siloz Ploieşti nu vor putea fi descărcate, deoarece unităţile agricole au „uitat" să trimită şi însoţitori care să efectueze aceste operaţiuni *T ‘ „România 11 bérel" TOATE LUCRĂRILE AGRICOLEDESFĂŞURATE EXEMPLAR, ÎNCHEIATE FĂRĂ B Pînă la 10 noiembrie, prin concentrarea tuturor forţelor de la sate, este necesar ca să se finalizeze stringerea recoltei . Tot pînă la data respectivă, se impune ca întreaga producţie rămasă pe cimp să ajungă in hambare . Pentru ca livrările la fondul de stat să fie realizate integral și în cel mai scurt timp este nevoie ca mijloacele de transport să fie folosite la întreaga capacitate . In această toamnă nici o parcelă de pămînt„nu trebuie să rămină nearatat. Terminarea arăturilor la 15 noiermbrie obligă la măsuri de executare a lucrării chiar ţi pe timp de noapte . In zootehnie este necesar sâ se ia toate măsurile pentru buna ternare a animalelor, iar acolo unde este posibil va trebui ca efectivele de bovine şi ovine sâ rămînă in continuare ia păşunat pe suprafeţele care mai oferă încă furaje. În şedinţa din 30 octombrie a.c. a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. s-a analizat şi raportul cu privire la îndeplinirea sarcinilor din campania agricolă de toamnă şi realizarea fondului de stat la producţia vegetală şi animală. Referindu-se la desfăşurarea lucrărilor agricole, secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a apreciat că In majoritatea judeţelor lucrările au fost efectuate la timp şi in bune condiţii, dar că au fost şi unităţi unde s-a Intirziat semănatul. La fel, în unele judeţe este intîrziată recoltarea culturilor de toamnă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut ca pînă la 10 noiembrie să se termine culesul, transportul recoltei de pe cimp, ca şi depozitarea şi preluarea la fondul de stat. In acelaşi timp, s-a cerut ca arăturile adinei de toamnă să fie terminate In termen de 15 zile astfel incit nici o parcelă de pămlnt să nu rămină nearată. în ce priveşte sectorul zootehnic, s-a indicat să se ia măsurile necesare pentru asigurarea furajelor, respectarea normelor de consum, pentru buna iernare a animalelor, pentru realizarea producţiilor de carne, lapte, alte produse, precum şi pentru creşterea efectivelor de animale. Sunt sarcini de o deosebită importanţă pentru toţi oamenii muncii din agricultură, în direcţiile arătat® trebui® acum concentrate toate forţele satelor, In aşa fel Incit la expirarea termenelor stabilite, lucrările agricole rămase de executat să fie terminate. In acest sens se impune ca fiecare oră bună da lucru (timpul este prielnic la majoritatea zonelor ţării) trebuie folosită din plin. Forţele eliberate de la recoltare se cer folosite la urgentarea stringeri cocenilor, transportul acestora la depozitele de furaje sau la capătul tarlalelor, la încărcarea mai rapidă a mijloacelor de transport cu porumbul rămas pe cimp, cu sfecla de zahăr, cu legumele și fructele existente. In ce privește arăturile, se impune ca acolo unde rămînerile in urmă sint evidente (din păcate sunt destule judeţe intr-o astfel de situaţie) să se organizeze şi schimberii de noapte. Nu este prima dată cind se procedează aşa. Numai prin concentrarea tractoarelor, prin folosirea lor Intensivi , dar şi extensivă, se va putea crea, prin terminarea arăturilor, o bază temeinică recoltei viitoare. Brăila: Şi ultimele cantităţi de legume, urgent în depozite Unităţile de desfacere a lestu- ii cele trei unităţi cultivatoare interpun în calea produselor din această fermă nu i.i sens ntnă Unităţile de desfacere a legumetor şi fructelor din judeţul BRAILA se străduiesc. In aceste zile de toamnă, să asigure o bună aprovizionare a populaţiei. Oricine poate constata că aceste eforturi sunt materializate in toate unităţile şi pieţele municipiului prin existenţa unui fond de marfă suficient care poate satisface cerinţele de aprovizionare curentă şi pentru iarnă a populaţiei. La stringerea rodului din grădinile de legume, o contribuţie substanţială au adus în această toamnă elevii şi o serie de colective muncitoreşti din unităţile economice ale municipiului. In ultimele zile ale lunii octombrie mercurul termometrului a coborit mult, prevestind apropierea unor zile geroase cind, după cum se ştie, legumele neculese se depreciază. Iată de ce se impune ca acum să se facă un ultim efort pentru a stringe tot ceea ce se mai află prin grădini spre a se evita pierderile pricinuite da vremea nefavorabilă care se anunţă. La Trustul de specialitate din Brăila am fost informaţi că, la ora actuală, frontul d® luptă din grădinile de legume este Îndreptat spre recoltarea verzui şi a rădăcinoaselor. O scurtă incursiune în citeva unităţi ne-a prilejuit cunoaşterea mai amănunţită a preocupărilor şi greutăţilor cu care s© confruntămn aceste ultime zile de toamnă grădinarii brăileni. In raza CUASC Stăncuţa, după cum ne-a precizat inginerul şef Mircea Jivoranu, toate lucrările de recoltare a legumelor şi zarzavaturilor in grădini s-au încheiat. „La ora actuală recoltăm cu 200 braţe de muncă varză Viorel Chiurtu in cele trei unităţi cultivatoare — Gropeni, Tufeşti şi Stăncuţa — şi rectificăm cele 100 de hectare cu cartofi recoltate". Intr-o altă zonă a judeţului, la Grădiştea, inginerul Vasile Cristea, directorul asociaţiei intercooperatiste preciza la rindul său următoarele : „Avem în grămezi pe cimp, recoltate de ieri, 25 tona ardei, 2 tone vinete şi 3 tone tomate pentru industrializare. Sunt ultimele cantităţi de legume pe care Ie mai avem de strins din grădini. Ca să nu fie depreciate de ger le-am acoperit cu vrejuri iar astăzi, după cum am fost asigurat la telefon de către I.L.F. Brăila ni se vor trimite mijloace de transport suficiente pentru a prelua întreaga marfă. De altfel, vreau să vă informez că, datorită eforturilor celor 300 de forţe suplimentare am reuşit să grăbim şi să strângem o cantitate mai mare de legume decit aveam un grafic. Ieri, de pildă, I.L.F. Brăila ne-a asigurat preluarea unei cantităţi de 35 de tone de marfă faţă de 30 cit aveam un grafic. Am rămas puţin In urmă. Insă, cu scoaterea rădăcinoaselor. Din cele 23 de hectare am recoltat doar 5, dar sperăm, ca In următoarele zile, cu forţa disponibilă rămasă în urma încheierii celorlalte lucrări de recoltare din grădină, să grăbim mult, scoaterea şi livrarea întregii cantităţi planificate de rădăcinoase“. In raza celei mai mari asoriaţii intercooperatiste din judeţ — „1 Mai“ — am făcut miie un popas la două ferme : nr. 13 de la Cazasu şi nr. 11 de la Tichileşti. Aspectele întâlnite la aceste unităţi demonstrează că mai sunt şi unele greutăţi care se interpun în calea produselor din grădini spre piaţă. Ele se datoresc atit producătorilor care nu şi-au organizat şi dirijat corespunzător forţele, în raport cu urgenţele de recoltare, cit şi beneficiarului, respectiv I.L.F.ului, care nu asigură în totalitate şi la timp mijloacee de transport necesare pentru preluarea Întregii recolte din cimp. Dar, să reproducem cele s puse de inginerul Maria Petre, șeful fermei nr. 13. „In linii mari noi am strins toate legumele ce le-am avut planificate. Mai avem. Insă, la ora actuală, 4 tone de ardei teapta, recoltat ai neridicat de câteva zile. Recoltăm gogonele și nu le putem livra conform planificării din lipsa vagoanelor. Iată, de pildă, la ora actuală avem în stoc în grămadă in staţia C.F.R. Lacul Sărat 20 de tone de gogonete care aşteaptă de două zile să fie încărcate, dar beneficiarul I.L.F. n-a depus toate eforturile pentru a asigura vagoanele respective la termen. Asta ne încurcă şi ne imobilizează mijloacele noastre de transporţi*.. Evident, vina pentru stocul de gogonele care aşteaptă în staţia Lacul Sărat or fi avind-o cei de la 14* F. şi CF.R., dar pentru cartofii de sămînţă neînsîlozaţi şi prinşi de frigul din ultimele zile sub cerul liber. In incinta fermei, sar para că nu mai este nimeni vinovat in afară de conducerea fermei şi a asociaţiei care n-a găsit, după cum încerca să justifica tovarăşul inginer Marius Petre şi respectiv Gheorghe Cîrjovete un mijloc mecanic pentru «ăparaa şanţurilor necesare. Şi încă un amănunt: din cele 5 ha cu rădăcinoase rit» ar» această fermă nu s-a scos până acum nici un kilogram. De menţionat că dacă în pieţele din Brăila, aşa cum arătam, există o abundenţă de mărfuri, apoi, sortimentaţia acesteia lasă da dorit tocmai datorită lipsei unor zarzavaturi cum ar fi pătrunjelul, ţelina şi alte rădăcinoase pe care am constatat că majoritatea grădinarilor vizitaţi cam neglijează să le aducă pe taraba unităţilor de deafacere. In completare reţinem şi intervenţia şefului fermei nr. 14 de la Tichileşti, Vasile Guiu, care spunea : „Avem după cum vedeţi spanac şi mărar recoltat , ieri, dar singura cursă pe zi pe care o face şoferul Vasile Starnat* cu autocamionul 21-BR- 3b, repartizat le I.L.F., nu reuşeşte să preia decit jumătate din cantitatea de marfă flocată prin grafic. Din această cauză jumătate din marfă rămine aici și se depresiază. Cu păstimacul, e adevărat, n-am început, dar in silele care urmează ne vom concentra toate forţele de muncă la recoltarea acestuia". Orice alte exemple am folosi, toate pledează pentru urgentarea stringeri și preluării tuturor produselor care se mai află in grădinile de legume, astfel ca ele să ajungă In unităţile de desfacere Înainte de a fi Prinse şi depreciate d* Inghe- - turile ce se anunţă de ta «at la alta. Cu atit mai mult ca cît, după cum reiese din situaţia trustului, te află te cimp aproape 3 200 de tone rădăcinoase — tn special h* caza consiliilor unice I Mal, Făurel, Traianu și Dude»« — care așteaptă să fie reeditate.