România Liberă, ianuarie 1988 (Anul 46, nr. 13424-13446)

1988-01-05 / nr. 13424

Pagina a 2-a — 5 ianuarie 1988 Expoziţia „Sub flamuri de partid—Republicii—coloane de lumini" Un adevărat imn închinat ţării, împlinirilor din viaţa po­­porului se înalţă in creaţia ro­mânească de astăzi. Omagiind patria de totdeauna, artiştii plastici îşi îndreaptă, împreună cu întreaga­ naţiune, gîndurile de stimă şi de dragoste către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, către tovarăşa Elena Ceauşescu, tălmăcindu-le într-o poezie densă a culorii şi a liniei. Eve­nimente cruciale ale istoriei prezente, vizitele de lucru pe marile şantiere ale României moderne sunt înfăţişate cu un legitim sentiment de mândrie patriotică. Ne întîlnim din nou cu opere de artă care au întru­pat, în aceşti din urmă ani, simţămintele creatorilor de fru­mos care au desluşit, în înfăţi­şările cotidianului, adevăratele izvoare ale frumosului. Puternica tradiţie a militan­tismului, a angajării civice se rosteşte, de data aceasta, intr-o aspiraţie continuă de a da cro­nicii anilor acestora sensul lor poetic şi filosofic pe care îl conţine realitatea românească. Artiştii nu sunt nişte spirite contemplatoare, ci se definesc — aşa cum s-au definit toţi îna­intaşii lor de seamă — ca par­ticipanţi la idealurile cele mai avîntate ale poporului. E, de a­­ceea, inspirată prezentarea, în­­tr-un panou de fotografii, la Expoziţia de la Dalles, intitu­­tă „Sub flamuri de partid — oblicii — coloane de lu­ft citorva fragmente ale uncii zilnice, infăţi­­risajului înnoit al ţă­­acesta e fundalul proiectează împli­­oastre contempo-­tei orientare a ată de un raţio­­de un realism lori poetice. O­manism se ros­­fiecare operă ei. Diversă, ea pe care şi bogată Artiştilor Culturii şi vor trebui,­moveze în artă de In- Satriotică şi în anii din anţiate ante­­de artă con­­organizat mai centrate in ju­­generoase, cu o dere spre istoria României din aceste ultime de­cenii, spre evenimentele ce marchează, în chip esenţial, în­noirile revoluţionare din viaţa materială şi spirituală a oame­nilor ţării noastre. Imaginile ce consemnează direct aceste mo­mente istorice, cu o pasiune de reporter, alternează cu inter­pretările simbolice, cu medita­ţiile ce se rostesc în metafore de adîncă vibraţie poetică. A devenit un adevăr unanim ac­ceptat observaţia că arta con­temporană românească oferă un exemplu clar de unitate în di­versitate : modalităţile variate de expresie, reinterpretînd în chipuri atît de diferite sensu­rile marii noastre tradiţii artis­tice, dau glas aceleiaşi iubiri de ţară, aceleiaşi implicări politice lucide, aceloraşi semnificaţii filosofice desprinse din reali­tăţile lumii româneşti de astăzi. Actuala selecţie de lucrări din sălile Dalles constituie un foarte nimerit prilej de a lărgi orizontul reflecţiilor asupra fe­lului în care sînt puse în va­loare înţelesurile artei noastre de astăzi. In primul rînd, pen­tru că organizatorii au avut ideea bună de a aduce în ex­poziţie citeva dintre cele mai grăitoare repere ale noii vizi­uni ce prindea contur în urmă cu patru decenii, îndată după proclamarea Republicii. Numele unor maeştri de vechi şi stator­nic prestigiu — Ressu sau Iser — se alăturau atunci celor ale unor artişti mai tineri care se afirmaseră în deceniul anterior — Ciucurencu, Baba, Irimescu, Vlasiu, Kazar, Erdős, Muscelea­­nu — şi defineau un nou unghi de perspectivă al artei inspirate din actualitatea dinamică a a­­celor ani. Era momentul în care compoziţia narativă, portretul de un realism viguros, încărcat de o poezie robustă, al contem­poranilor se impuneau într-o artă care, pînă atunci, îşi re­velase valorile cu precădere li­rice. Fără îndoială, îi s-ar mai putea adăuga şi alte exemple menite să dea un înţeles profund acestei implicări în contemporan — Bunescu, Lu­cian Grigorescu, Catarg­, Ciupe, Medrea, , Jalea, Ladea, Anghel sînt citeva dintre numele ce ne vin firesc în minte cînd ne re­ferim la începuturile acestei noi perioade a istoriei artei ro­mâneşti. Dar, cum era şi normal, ac­centul selecţiei a fost pus pe realizările din ultimele două decenii cînd, după cel de-al IX-lea Congres al partidului, creaţiei artistice i s-a deschis un larg orizont de înţelesuri. Elementul principal în antolo­gia de la Dalles e conţinut in operele de pictură ; poate că o mai stăruitoare luare-aminte acordată sculpturii şi graficii ar fi dat o imagine mai clară par­ticipării artiştilor români la is­toria ţării lor. Dar, cum scopul unei asemenea antologii nu a fost reconstituirea în amănunt a evoluţiei creaţiei româneşti intr-o etapă importantă a ei, el revelarea sensurilor fundamen­tale ale adeziunii ei la ideile politice ale epocii prezente, se cuvine să observăm că, in an­samblu, ea pune la Indemină un foarte bogat material de meditaţie pentru privitori. Ceea ce se relevă, mai înainte de orice, e orientarea tot mai decisă a majorităţii artiştilor spre o interpretare metaforică, în spiritul creaţiei noastre tra­diţionale, a universului real. Au dispărut aproape cu totul — deşi se mai ivesc uneori — tra­tările simpliste, reduse la o a­­semănare fotografică cu mo­­delul, sau grandilocvente ; dar, în majoritatea lor, acestea a­­parţin unor tineri cărora apro­fundarea complexului meşteşug al picturii sau al graficii le re­zervă încă o înţelegere mai cu­prinzătoare a sensurilor tran­sformării imaginii reale în ima­gine artistică. Formele de ex­presie ale artei româneşti de astăzi stau, insă, de cele mai multe ori, sub semnul unei in­tense trăiri poetice la care se ajunge numai printr-o convin­gere filosofică fermă, întregind semnificativ expo­ziţia de la Dalles, la Muzeul de Artă al Republicii s-a inaugu­rat o expoziţie a unora dintre artiştii cei mai tineri ai ţării — membrii cercului de artă plas­tică al Casei centrale a pionie­rilor şi şoimilor patriei. Cred că, mai presus de orice, ea im­pune vizitatorului o privire des­povărată de orice prejudecăţi menite să o interpreteze ca pe o simplă manifestare a poftei de joacă a copiilor. Micii artişti­­ se dovedeşte cu argumente convingătoare piese in valoare de insăşi opera lor — se dedică artei cu o impresionantă serio­zitate. O lume mirifică se alcă­tuieşte din aceste imagini de o seducătoare sinceritate, sărbă­toreşti in coloritul lor plin de adevărata bucurie. Sărbătorindu-şi copilăria, ei sărbătoresc patria, faptele celor mari, Ii omagiază pe conducă­torii ţării care le-au dăruit bucuriile trăite de ei. O diver­sitate tematică mai evidentă decit in alte manifestări ante­rioare lasă să se vadă foarte clar urmările unei îndrumări atente care dă copiilor liberta­tea de a vorbi despre univer­sul pe care îl văd aşa cum îl înţeleg ei şi nu profesorii lor. Autenticitatea sentimentului, a viziunii e cea mai importantă trăsătură a acestei arte. In felul acesta, omagiul ar­tiştilor din toate generaţiile do­bândeşte un Înţeles atotcuprin­zător, pe măsura profundelor sensuri conţinute în creaţia de­dicată marilor împliniri ale ţării. Dan Grigorescu O ARTĂ A CIVISMULUI ANGAJA­T Creştem răspunderii consiliilor populare in realizarea programelor de autoaprovizionare teritorială (Urmare din pap. I) sur­ trecute precum şi o anu­mită automulţumire, cu privire la realizarea programelor de autoaprovizionare teritorială. Bunăoară, există, încă, neajun­suri în unele judeţe in care producţiile agricole s-au situat sub posibilităţile reale ce le are agricultura, datorate lipsei de exigenţă şi fermitate a unor consilii populare precum şi in­disciplinei care s-a manifestat la unele cadre în îndrumarea, controlarea şi sprijinirea unită­ţilor agricole, mai cu seamă în folosirea judicioasă a pământu­­lui, a bazei tehnico-materiale, în efectuarea la timp a lucră­rilor agricole, în exploatarea sistemelor de irigaţii. Alte nea­junsuri s-au manifestat în spe­cial in ce priveşte asigurarea bazei furajere şi realizarea efectivelor de animale planifi­cate. Concomitent cu astfel de lipsuri existente în dezvoltarea producţiei în sectorul socialist al agriculturii, s-a constatat că unele consilii populare nu au acţionat îndeajuns pentru valo­rificarea superioară a resurselor şi posibilităţilor existente în gospodăriile populaţiei deţină­toare de teren agricol. Notăm în acest sens, faptul că organele locale ale puterii şi administra­ţiei de stat vor trebui să eli­mine unele deficienţe ce s-au manifestat în asigurarea bazei furajere a suprafeţelor de teren pentru cultura a doua, precum şi fineţelor pentru cooperatorii care deţin animale. Cu mai multă exigenţă decit pînă acum, consiliile populare au datoria de a lua măsuri ca atît ele însele cit şi unităţile cooperativelor agricole de pro­ducţie, ale cooperaţiei de pro­ducţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor să continue înfiin­ţarea de maternităţi pentru scroafe, staţii de incubaţie şi crescătorii de iepuri de casă, în scopul livrării purceilor, puilor de o zi şi iepurilor pentru mat­că gospodăriilor populaţiei care încheie contracte de valorifi­care a animalelor şi păsărilor la fondul de stat. Prin eforturi or­ganizatorice sporite, consiliile populare vor trebui să desfă­şoare ample acţiuni in rîndul locuitorilor pentru a se încheia din timp contracte. pentru li­vrarea de animale şi a unor produse agricole către unităţile socialiste şi să urmărească în­deaproape şi respectarea obli­gaţiilor din aceste contracte. Comitetele şi birourile executi­ve ale consiliilor populare au datoria să mobilizeze cu mai multă consecvenţă deputaţii, comitetele de cetăţeni, membrii organizaţiilor de tineret şi de femei pentru desfăşurarea unor ample acţiuni în rîndul locuito­rilor în vederea îndeplinirii programelor de creştere a pro­ducţiei agricole vegetale, spo­rirea efectivelor de animale, dezvoltarea sericiculturii, creş­terea iepurilor de casă, a ani-* malelor pentru blană, în scopul obţinerii unei producţii cit mai mari şi sporirii, pe această cale, a aprovizionării teritoriale. In toate judeţele, se cer din partea consiliilor populare ac­ţiuni mult mai ferme decit pînă in prezent pentru dezvoltarea mai accentuată a gospodăriilor anexe de pe lingă unităţile de alimentaţie publică şi de con­sumuri colective, pentru a creşte mai multe animale şi păsări, in vederea acoperirii în mai mare măsură a necesarului de carne, cartofi, legume proaspete şi zarzavaturi din producţia pro­prie. In acest scop, vor fi fo­losite integral terenurile din in­cintă, iar consiliile populare vor repartiza terenuri disponibile din perimetrul localităţilor care să fie cultivate cu legume, car­tofi şi plante furajere. O grijă deosebită vor trebui să manifeste consiliile populare pentru a se realiza­, prin indus­tria mică, unele utilaje de trac­ţiune animală, unelte, scule, dispozitive pentru producătorii agricoli şi de organizare, în ca­drul activităţilor de prestări­­servicii, a unor fierării şi ate­liere de producere, reparare şi întreţinere a inventarului agri­col. Sporindu-şi preocupările în organizarea şi controlarea acti­­vităţii comerciale, comitetele şi birourile executive ale consilii­lor populare vor trebui să-şi sporească atenţia pentru distri­buirea echilibrată a fondului de marfă in teritoriu, în funcţie de numărul populaţiei şi de cate­goriile de consumatori acordînd, totodată,o grijă deosebită pentru gospodărirea judicioasă a măr­furilor şi eliminarea oricăror forme de risipă. Orientîndu-şi întreaga activi­tate de realizare a programelor de autoaprovizionare teritorială în conformitate cu hotărîrile Congresului al XIII-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale parti­dului, cu orientările date de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, consiliile popu­lare trebuie să acţioneze cu toată răspunderea şi fermitatea printr-o temeinică muncă poli­tică şi organizatorică pentru creşterea producţiei agricole, a­­sigurarea resurselor necesare constituirii fondului de stat şi de consum local în vederea aprovizionării în bune condiţii a populaţiei de la oraşe şi sate, contribuind astfel la ridicarea continuă a calităţii vieţii între­gului nostru popor. Cel mai mare dintre modernele complexe comerciale aflate azi pe teritoriul judeţului Botoşani OAMENI CARE ÎNA TURNURI (Urmare din pag. 1) fier s-a făcut practic odată­­cu turnarea infrastructurii soclului. Un coş, peste tot in lume, se execută în trei etape. Prima este glisarea structurii de re­zistenţă, a „coajei“, — cum o de­numesc constructorii — şi du­rează cam 105 zile. Urmează etapa a II-a, execuţia structurii interioare, mai multe planşee de forma unei roţi de căruţă, mai precis 25 de planşee cu câte 30 de raze, etapă care durează şi ea cam 120 de zile. Etapa a IlI-a o reprezintă zidirea pro­tecţiei interioare a coşului cu cărămidă antiacidă şi izola­toare, zidărie care se sprijină tocmai pe „roţile de căruţă“. (Practic, intre cele două zidă­rii rămine un spaţiu de vizita­re). Soluţia specialiştilor români constă din comprimarea etapei­­ I şi II. Dacă pînă acum nu era posibil aşa ceva deoarece turna­rea „roţilor de căruţă“ se făcea după terminarea glisării coşului propriu-zis, acum aceasta se face imediat, după ce cofrajele încep să urce spre cer. Cele douăzeci şi cinci de planşee se sprijineau pe cite o consolă ră­masă în urma cofrajului şi prac­tic era imposibil ca imediat să torni şi „roţile". „Soluţia Turnu Severin“ a înlocuit aceste conso­le cu un „călcii“ care rămîne „decupat“ în corpul coşului. So­luţia „Turnu Severin“ înseamnă deci un avans de 120 de zile, prin contopirea fazelor I şi II, faza a III-a nemodificîndu-se. In plus, vremea rea i-ar fi aruncat, pe constructori în pri­măvară şi poate nici în iunie viitor nu se puteau apuca de zi­dărie. Ori, acum, deşi iarnă, prin interior se poate lucra la zidăria antiacidă. Coşarii chiar şi-au propus ca imensa săgea­tă tubulară să fie căptuşită prin interior in martie 1988, ceea ce va fi un adevărat record. * — Ce a însemnat contopirea celor două faze de lucru dato­rate „călciiului“ ? îl întrebăm pe inginerul şef Ştefan Moldo­vean­u. — Faţă de 2,20 m înaintare pe verticală pe zi la realizarea structurii exterioare, după ve­chea tehnologie, acum am îna­intat cu doi metri pe zi, inclu­­zînd şi structura interioară, ca­re ne lua circa patru luni. Cal­culul este simplu : in loc de 225 de zile cit durau fazele I şi II, acum le realizăm in numai 130 de zile. mai ? V-aţi pândit la riscul aşa­. Evident, dar calculele ne­ spuneau, că putem reuşi, deşi nu-i simplu să torni o placă tip roată de 30 m.c. de beton şi 8 tone armătură, într-o struc­tură proaspătă. O astfel de roa­tă porneşte de la 17 m diame­tru şi­­ajunge în vîrf la II m. Ca un miriapod, turnul a îna­intat incet, spre cer. Era ora 6 seara, cînd coşarii­ au anun­ţat că au ajuns la cota finală, 280 m. la cota vînturilor conti­nue. Ajunşi su­s, la 280 m, aceşti adevăraţi dansatori ai înălţimi­lor se simt puternici şi cura­joşi. Dar, ca să ajungi aici trebuie să fii înarmat cu tot arsenalul de tehnică de ridica­re, îţi trebuie curaj şi pricepe­re, iţi trebuie mişcări de feli­nă. Aici lucrează numai oameni împătimiţi in meserie, oameni care ştiu să se sacrifice. Şef de brigadă este inginerul Cornel Dobrea, omul care a ridicat pa­tru coşuri în Cehoslovacia, iar acum i s-a încredinţat şi aceas­tă prerfiieră tehnică. Este omul care nu conduce de la distanţă. Stă efectiv pe„ obelisc“ şi trece prin filtrul tehnicii fiecare mişcare a „utilajiştilor“. Care a fost primul său coş ? In 1968, la Motru. Cite coşuri a ridicat in cariera sa ? Peste 30. — Cum vi s-a părut ideea cu „călciiul“ ? — El era nodul gordian al scurtării termenului de execu­ţie a coşului. Pot să afirm că spiritul de creaţie a cuprins toată Antrepriza. OAMENI CU ORGOLIUL UNICITĂŢII Dar să-i cunoaştem şi pe cei­lalţi eroi ai­ acestei premiere severinene, cînd, în „pădurea“ de conducte, coloane, coşul s-a înălţat zvelt. Cine a dat unui vis îndrăzneţ formă concretă ? Şeful şantierului este inginerul Şerban Dilgeanu, care a lucrat mai intîi în izolaţii, dar a fost atras de coşuri şi nu le-a mai părăsit. Se mîndreşte cu cele construite la Piteşti şi Slatina. Şefi de schimb la glisări sunt: tinerii ingineri Dan Anghel, Matei Olteanu şi Marin Morîn­­dău. Tineri, parcă prea tineri pentru o răspundere aşa de ma­re care le apasă pe umeri. Ingi­nerul Marin Morîndău era diri­ginte de şantier din partea be­neficiarului. S-a transferat la constructor, pentru că a dorit să lucreze efectiv la glisări, după şapte ani de inginerie. Bebe Mirescu este şeful unei formaţii de mecanici. N-are de­cit 30 de ani, este tm tinăr ca oricare altul, dar s-a călit in bă­taia vîntului. Despre Bebe Mi­rescu se spune că a început me­seria de copii şi s-a îndrăgostit de ea. Şi-a legat numele de co­şurile de la Lupeni, Tirgu-Jiu, Govora, Arad, Strehaia. Marian Mielu este şeful unei formaţii de fierari-bet­onişti. Imagi­naţi -vă ce înseamnă să cari eu liftul, bucată cu bucată, toa­tă structura de rezistentă a be­tonului, apoi s-o instalezi in corpul ,,obeliscului" ce se caţără neîncetat. La cei 34 de ani ai săi, Marian Mielu are multe co­şuri la activ. Mihai Stoica, 43 de ani, este şeful formaţiei ins­talaţiei de ridicat. Om serios, care ştie meserie. Meserie în­seamnă să faci ca instalaţiile să funcţioneze fără reproş,­in aceste locuri strimte, pentru că­­ aici orice spaţiu este valoros. Să nu-i uităm pe şefii de formaţii Iancu Pleşcan, Traian Rusu, pe betoniştii Grigore Rădăcină şi Romică Zobrinschi, pe meca­nicii Costache Juncu, Laurenţiu şi Iosif Giurgică,­ Constantin Dumitru, Doru Bolovan, lăcă­tuşii Vasile Busuioc şi Ion Mîn­­druţ, fierarii Nicolae Brînduşoiu, Constantin Ienoiu, Ion Ion­iţă. Il mai întrebăm pe inginerul Dan Ene : — Ce înseamnă reducerea termenului de ridicare a coşuri­lor ? — In primul rind reducerea cheltuielilor materiale şi de producţie, atît de­­ importante pentru economia naţională. Evi­dent, nu ne este Indiferent cit ne costă producţia. — De unde curajul de a schimba ceva care părea de neschimbat ? — Poate din Încrederea ca am ajuns să stăpînim bine tehnolo­gia de liftare şi de construcţii de coşuri. Vedeţi în epoca mo­dernă, totul devine o chestiune şi de viteză. Trebuie să facem coşurile mai repede. — Sinteți un om curajos? — Am curajul de a-mi asuma răspunderea.­­ NU EXISTA DRUM UŞOR Inginerul Ştefan Moldoveanu vorbea la rîndu-i de „oameni care stăpînesc bine betonul". Uneori, cînd zici „siloz“ pare ceva banal, dar puţini ştiu că ridicarea unui siloz se apropie prin complexitate, de reactoare­le nucleare. Constructorii români de coşuri au ridicat zece silozuri precomprimate în Egipt, la un nivel tehnic deosebit, cu beton precum coala de hîrtie, beton firmat la 50 de grade Celsius. Constructorii români au ridicat fabrici de ciment în Irak, Siria şi Pakistan, au ridicat coşuri în R.F.G. şi Cehoslovacia, iar acum se pregătesc pentru unul de 120 m in Turkmenia. — Tehnologia de glisare este limitativă ? îl întrebăm pe in­ginerul Ştefan Moldoveanu. — Nu. Printr-o bună colabo­rare între proiectant şi execu­tant se pot realiza multe lucrări prin glisare, şi pe orizontală, şi pe verticală. Am fi fericiţi să ne extindem sfera de activitate. Noi avem şi o vorbă, că putem face şi cozonaci prin glisare. — Ce credeţi că înseamnă pentru istoria construcţiilor in­troducerea celebrului dvs „căl­— A fost o lovitură dată ru­tinei. A fost dovada forţei noas­tre de a construi mai repede. — Ce a fost mai greu ? — Lupta cu scepticismuL Dar am biruit. — Ce este după dvs. un coş de asemenea proporţii ?­ — A face un asemenea coş este ca şi cum ai face o sta­tuie. — Cum poate fi caracterizată munca coşurilor ? — Seneca a spus „Non est as­­tra mollis e terris via“. — nu există drum uşor de pe pâmînt spre stele. Nici pentru coşuri nu-i uşor să te desprinzi de pă­­mînt cu aceste coloane ale infi­nitului. — A­i id­­ea un coş este ceva firesc ? — Un firesc ridicat la rangul de excepţie. — Coşul de la Turnu Severin este un record de înălţime ? — De 280 metri nu mai avem decit două, unul la Piteşti şi al­tul la Braşov, care parcă con­curează Timpa. S-ar putea să construim unul de 330 metri la Baia Mare. — Recordul mondial care este ? — 380 metri, turnul din On­tario. — Dvs., coşarii români puteţi face unul ca acesta ? Putem. Aceşti oameni care ridică co­şuri de cite 280 metri parcă sfidează legile echilibrului şi verticalităţii, ale gravitaţiei. Translaţie pe verticală pare că nu se mai sfirşeşte, că turnul se tot duce spre greu de definit o cotă anume. Nici o schelă, nici o macara. Uriaşul de beton şi oţel se înalţă triumfător spre înălţimile cerului, primind vla­ga din interior. El îşi trage vla­ga din priceperea oamenilor. Oameni excepţionali, care ies din tiparul firesc. Autentice personalităţi ale muncii. Ei constituie prima coloană de re­zistenţă a turnurilor. — De ce depinde succesul la Ars. 7 ii întrebăm pe inginerul Ene. — De oameni. Sus, in vîrful coşului, oricum ai da-o, mereu este omul. — E grea munca la turnuri? — Nu poate fi uşoară. Dar am să vă răspund cu versurile lui Blaga : „Uşor nu e nici rintecul. Zi şi noapte / Nimic nu-i uşor pe pămint 7 Căci rouă e sudoarea privighetorilor / Ce s-au ostenit toată­ noaptea cîn­­tind“... La un coş, cînd începe glisarea, o luăm mereu de la capăt, la noi se osteneşte în­­tr-o zi perpetuă. PUŢINI, DAR NU SINGURI Ca număr, sunt puţini cei ca­re lucrează efectiv pe platforma ce se ridică la glisarea unui coş. Puţini, dar nu singuri în lupta cu înălţimea. Pentru cei de pe „obelisc“ lucrează „pe pâmînt" mulţi alţii. Antrepriza are o secţie de producţie industrială pentru atîtea şi atîtea confecţii metalice necesare la ridicarea unui coş. „Călcitul“ inginerilor Ene­­i Moldoveanu, aici a fost confecţionat, în această condusă de doi oameni puţi, subinginerul Vasile cu şi maistrul Nicolae cu oameni nu mai puţin puţi ca Ilie Tudor, secţie price-Enes­ Preda, price-Nicolaa Neacşu, Ion Stroie, Marin Tu­dor, Ion Stupu. Sculete necesa­re Uitărilor de tot felul şi le concep singuri coşarii, nu le împrumută de la alţii. Sunt scu­le cu regimuri speciale, cu au­torizare ISCIR, scule cărora li se fac mai intîi probe „de ca­să". Nu mai puţin important este şi compartimentul mecano-e­­nergetic al Antreprizei condus de inginerii Octavian Medvego­­vici şi Florian Dănciulescu. Oamenii Antreprizei de coşuri industriale, glisări şi precom­­primări vorbesc despre meseria de constructori de turnuri ca despre cea mai complexă, cea mai completă dintre cite există in breasla celor ce lucrează cu beton şi oţel. Ei sînt oamenii meseriilor grele. Nici înălţimea, nici oboseala, care este şi ea omenească, nu-i opresc pe co­­şari. Cind se odihnesc ei ? Doar cînd pompa hidraulică ce face să se salte cofrajele glisante s-a oprit. Cam o sută de zile, cind se termină numărătoarea inversă. Altfel stau tot timpul legaţi de catargele lor, aproape de albastrul cerului. Iar An­trepriza îşi creşte neîncetat oa­menii de care are nevoie. Aici oamenii se selectează repede. Rămin doar cei care ştiu să îmbrace salopeta eroismului şi elanului, a bărbăţiei şi abnega­ţiei. Pentru că a construi un coş este o şcoală a bărbăţiei. Practic, tinerii care s-au hotă­­rit să deprindă această mese­rie se proiectează direct din anonimat în certitudini. — Ce te învaţă munca la un coş? — Te dezvaţă de obişnuinţă, de rutină — răspunde ingine­rul Ene. La 200 metri înăl­ţime se formează, se eviden­ţiază personalitatea umană. A­­veţi­ colective bine sudate. Din mîinile lor ies aceste magnifice coşuri. — Cum funcţionează la dvr. democraţia? — Antrepriza noastră este aşa cum vrem noi, cum o fa­cem noi, produsul nostru se vede de la distanţă. Democra­ţia, la noi, înseamnă înfăp­tuiri. — Ce înseamnă a fi revolu­ţionar pentru un constructor de coşuri? — Îndrăzneală şi fermitate nu , a promova noul. Să ne punem agerimea minţii, cutezanţa, in slujba marilor noastre interese. Nimic nu se realizează fără vocaţie şi pasiune, fără ambiţia performanţei. Acest reportaj ne-a fost su­gerat de performanţa atinsă la Drobeta Turnu Severin, oraşul care se vede frumos şi de pe pod, dar şi de pe turnurile sale. Câţi locuitori ai oraşului şi satelor din jur n-au văzut de la ferestre, în fiecare dimineaţă cum creşte, văzind cu ochii, turnul, cel care pare o girafă ce priveşte peste cul­mile Severinului. Fericită coin­cidenţă, turnul cu cea mai scurtă perioadă de turnare din istoria construcţiilor a fost înăl­ţat in localitatea cu numele Turnu, de către minunaţii oa­meni ai Antreprizei de coşuri industriale, glisări şi precom­­primări. Cum este acolo, sus, pe un coş? Ai impresia că nu te afli pe un munte ci parcă eşti la marginea Terrei. Ne uimim da un bloc cu zece etaje. Dar de o astfel de construcţie, cu­ un bloc cu 100 de etaje ce străpunge ca o săgeată uriaşă norii? Istoria noastră se scrie între două faruri, intre două coșuri industriale, între două turnuri. Turnurile, bastioane de beton, sunt noi blazoane pe frontis­piciul patriei. ,Románia liberó“ Marţi 5 ianuarie 1989 Soarele tăiare la ora 7,5* »' apune la ora 16,50 TEATRE AIDA , Opera Română (13 181 ora 18 j NU SE ŞTIE NICIODAll Teatrul National „I.L Caragiale" Mare (14 71 71), ora 18 ,i ■ VESTE DIN HOLLYWOOD, Sala Ai 18 *' FARUL DL- I î­rîtii n°l­­ala Atelier, ora 18 j VODUL ŢIGANILOR , Teatrul de reta (13 63 48), ora 18, la Sala s Caragi I MP ncsijmmm ’'vai ,,l,u '­ora9' NEÎNSEMNAȚII: Teatrul „Luc.u St Bulandra , Sala din Bd. — — Schitu _ gureanu nr. 1 (14 75 46), ora 18| DIMINEATA PIERDUTA, Sala Stf iur18 . NECAZURILE Un ÎNDRĂGOSTIT! Teatrul „C. I. NottcL 1 S°J.a, Magheru (59 31 03), ora 11­ sl SENTIMENTE Sl NAFTALINA, si S'^io ora 18 ; CERUL VNSTE.! DEASUPRA NOASTRA ! Teatr Mic (14 70 81), ora 18, 1­3 CIUDAT ! Teatrul Foarte ly| (14 09 05), ora 18,30! ARTA CONVI­SAŢIEI : Teatrul Giuleşti — Sala jestic (14 72 34), ora 18 sl HC „ZODIA GEMENILOR". Sala Glutrl (18 04 85), ora 18 ; EXTEMPORAL VARIETĂȚI : Teatrul „Ion Creatul (50 26 55), ora 10.30; DRAGOSTE ! PRIMA VEDERE ! Teatrul „C. Tăuti - Sala Savol (15 56 78), ora 18 ;­­L MORI MUZICALE : Ateneul Romi ora 18 ; CAVALCADA CIRCULI! Circul de stat Bucureşti (10 41 95), f 18,30. 1 CINEMATOGRAF FILMUL ROMANESC CRONICA „ A EPOPEII SOCIETĂȚII SOCIALIS’ O ZI IN BUCURESTI : Patria (11 86? orele 9 — 11 — 13 — 15 - 17 — || GRUPAJ DE FILME DOCUMENTE ARTISTICE SUB GENERICUL : CUMU DE LAURI: Scala (11 03 72), orele — 11 - 13 - 15 - 17 — 19 | PADUREA DE FAGI : Stul (59 53 15), orele 10 - 12,30 - 15 - 17 - 19 ; I LUPTĂTORUL CU SABIA­­ Floren] (33 29 71), orele 9 — 11 — 13 și LIBERA, orele 15 — 17 — 19 ; PROGRAM PENTRU COPII­­ (21 31 86), orele 9 — 11 — 13 și Vl|­CANUL STINS, orele 15 - 17 — 1»| MOROMEȚII , orele 15 — 18 ; Progresul (23 94 îl SECRETUL LUI NEMESIS | Sala Mii a Palatului orele 17,15 — 19,30 ; Itorul (10 67 40), orele 14 — 16,30 —­ TOTUL SE PLĂTEȘTE i Victor (16 28 79), orele 9—11 — 13 —­­ 17 — 19 ; Feroviar (50 51 40), orei 9 _ 11 — 13 - 15 — 17 — 19 i Fla­mura (85 77 12), orele 9—11 — 13 15 _ 17 - 19 i PROGRAM SPECIAL PENTRU CI Șl TINERET: Doina (16 35 38), orei 9 - 11 — 13 _ 15 - 17 — 19 ! PASO DOBLE PENTRU TREI ! Timp Noi (15 61 10), orele 9—11 — 13 15 - 17 — 19 ; O FEMEIE SINGURA ! Bun (50 43 58), orele 15 - 17 — 19 ; CUCOANA CHIRITA t Deci (50 35 94), orele 9-11 — 1*­­ 17 — 19 ; MIRAJELE IUBIRII ! Drumul Săli (312813), orele 15 — 17 — 19 ! Ag­rara (35 04 66), orele 9 — 11 — 13 15 - 17 — 19 ! CĂLĂREŢUL FARA CAP­­ Giulest (17 55 46), orele 9 — 11 — 13 — 15 - 17 — 19. PROGNOZA METEOROLOGICA Institutul de Meteorologie Hidrologie comunică : VREMEA va fi caldă. Cerul va fi variabil, cu im­purari ma accentuate in vestul si nord-vestu ţării, unde pe alocuri va ploua slab. In restul teritoriului ploi at totul izolate. Vîntul va prezenţi unele intensificări în vestul ţări şi la munte. TEMPERATURILE maxime vo fi cuprinse in general intre 4 - 12 grade, iar cele minime într­e 3 şi 4 grade. Pe alocuri în sudi şi estul ţării dimineaţa se va pro­duce ceaţă, bucureşti ! Vremea va caldă, cu cerul schimbător. Con­­diţii reduse de ploaie slabă. Vin slab pină la moderat. Tempera­tura maximă între 8 şi 10 grade, minima între —1 şi 1 gram­ Dimineaţa ceaţă slabă. ­ ®WEm%mww Seceriş în plină iarnă După cum unii poate ştiu, iar­na este anotimpul secerişului in Delta Dunării. A secerişului stu­fului, această materie primă atît de necesară industriei hir­­tiei şi celulozei, prin folosirea căreia sunt cruţate de la tăiere întinse suprafeţe de păduri. Şi in acest an campania­ de recol­tare a stufului in Deltă a în­ceput sub bune auspicii, fiind pregătite din timp toate recol­­toarele şi utilajele de transport, podurile de trecere şi tancurile de combustibil. Au fost asigu­rate, totodată, pontoanele-dor­­mitor pentru stuf­i­ul ton, com­bustibilii şi alimentele, incit ac­tivitatea să se poată desfăşura în cele mai bune condiţii. La ora actuală stuficultorii din secţiile de exploatare, de la Salina şi Rusca acţionează cu toate forţe­le pentru stringerea la timpi şi fără pierderi a recoltei, biruind greutăţile pricinuite de starea terenului. Stuful recoltat este strins şi încărcat in aceeaşi zn în remorci, fiind transportat fără intirzicere în depozite. Mii si mii­ de tone de stuf din noua recoltă au şi ajuns in de­pozite, dovadă că stuficultorii Deltei işi fac pe deplin datoria (ION POPOVICI) O lectură instructivă A apărut Almanahul Lumea pe anul 1988 care se defineşte, printr-un sumar bogat şi variat. Sunt­ prezentate amplu marile realizări obţinute de ţara noas­tră pe plan intern, acţiunile constructive întreprinse pe plan internaţional in perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român pînă la Conferinţa Naţională din 1987 a partidului. Tematica include „Pagini din istoria di­plomatică“, materiale captivante referitoare la culisele celui de-al doilea război mondial, precum şi articole de larg interes ancorate in contemporaneitate. Astfel, sunt înfăţişate eforturile care se de­pun pentru cucerirea in scopuri paşnice a spaţiului cosmic, peri­colele pe care le-ar putea, pre­zenta pentru omenire aplicarea d­in practică a ideii „războiului meteorologic". Sunt relatate rea­lizări ale ştiinţei mondiale, as­pecte puţin cunoscute din „Lu­mea secretă a băncii Angliei“ şi sunt dezvăluite unele din tainele celui de-al şaselea continent — Antarctica. Almanahul prezintă, de asemenea, o serie din racilele cu care se confruntă lumea ca­pitalului. Sumarul său conţine ample reportaje din cele mai di­ferite zone ale globului. Varieta­tea almanahului este asigurată şi de rubricile deosebit de inci­­tante : „Enigme, deocamdată“, „Lumea de ieri, lumea de azi, lumea de mîine", „Caleidoscop" şi „1000 -1 I“. Almanahul atrage, totodată, atenţia cititorilor prin aspectul grafic, care îndeamnă la parcurgerea sa. (T.P.). Aur pentru tractorul Harghitean in urmă cu S ani, tractorul harghitean S.V.-445 obţinea Me­dalia de aur la Tirgtul inter­naţional de la Leipzig (R.D. Germană), eveniment ce marca afirmarea pe pieţele externe a tinerei întreprinderi din Miercu­rea Ciuc. Iată că de curind, aşa cum ne-a precizat inginerul şef al unităţii, Biro Iosif, construc­torii harghiteni de tractoare şi-au confirmat prestigiul ciştigat in lume cu produsele lor, adău­­gindu-şi în palmares o nouă medalie de aur la Tîrgul inter­naţional de la Plovdiv (Bulga­ria), unde acelaşi tractor pe şenile de 45 C.P., destinat lu­crărilor în viticultură — la care, m­tre timp s-au adus moderni­­zări şi îmbunătăţiri tehnice ca­litative, — a întrunit cele înalte şi competente apre^ Prin iniţiativele lor, prin ridicarea superioară a por­tului de inteligenţă tehno­­ofie, prin­ antrenarea fi colectiv in acţiunile ştiinţifică, făurarii harghitene conţinu de înnoire şi divers purilor şi variantei five, de ridicas performanţelor i­nale a produs( DOIU)­her atrăgătoarele imprejurid ale oraşului spre a le cunoaş'' îndeaproape şi a le admin frumuseţea in toate anotimpu-] rile. Dar nu oricum, ci cu ochi­ de artist. Căci, de fiecare dată, din peregrinările sale se întoar-­ ce cind cu o rădăcină sau vr buturugă, cind cu o cream uscată sau o bucată din tru­chiul unui copac altădată fal­nic, ale căror forme îl inspiri în realizarea unui obiect de mică sculptură. Cioplind și, șle­fuind, continuind cu talent lu­­crarea începută de natură, el di la iveală originale piese deco­rative de Inferior — lampadare, veioze, figuri de animale, păsări, mic mobilier şi multe altele. Unele dintre cele peste 400 de asemenea piese au fost prezen­tate in cadrul unor expoziţii. Pasiunea sa a insuflat şi altor colegi tipografi plăcerea drume­ţiilor si a căutării in natură a­ form­elor artistice. (RADU PICIU) Premii înfiinţată în 1982, formaţia suflători „Trio Syrinx” a Fin­monicii din Bacău a Imp­irit cinci ani de activitate, perion­a­dă în care s-a impus ca ansamblu instrumental camexQ orQMaen

Next