România literară, iulie-septembrie 1989 (Anul 22, nr. 27-39)

1989-07-06 / nr. 27

Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Intr-o deplină unitate de conştiinţă cu întreaga naţiune, oamenii scrisului din patria noastră îşi exprimă profunda satisfacţie şi adeziunea entuziastă faţă de Hotărirea Ple­narei Comitetului­ Central al Partidului Comunist Român cu privire la realegerea Dumneavoastră, la cel de al XIV-lea Congres, în funcţia supremă de secretar general al partidului. Acest act politic reprezintă expresia cea mai înaltă a preţuirii unanime de care se bucură activitatea strălucită a marelui patriot, a militantului comunist care-şi dedică întreaga viaţă, muncă şi creaţie revoluţionară fericirii patriei şi a poporului, împlinirii celor mai cutezătoare idealuri ce au luminat dintotdeauna istoria acestui pă­­mint străvechi. In anii construcţiei socialiste şi cu deose­bire in anii epocii care vă poartă numele, epocă in care vedem insuşi triumful gîndirii şi practicii revoluţionare îna­intate, al aplicării creatoare a principiilor socialismului ştiinţific la condiţiile concrete ale ţării noastre, România cunoaşte cel mai glorios şi mai fertil timp al dăinuirii sale. Congresul al IX-lea şi toate celelalte mari forumuri co­muniste care au urmat poartă pecetea spiritului Dum­neavoastră vizionar, pe care-l resimţim in întreaga viaţă economică, moral-politicâ şi socială a României, in afir­marea liberă, demnă şi suverană a patriei in lumea de azi. Arhitect strălucit al prezentului şi viitorului românesc, Dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, aţi conferit culturii şi artei rolul de componente esenţiale ale progresului şi civilizaţiei, ale edificării conştiinţei noi, revoluţionare, adresîndu-ne nouă, oamenilor scrisului, vi­branta chemare de a ne inspira mereu de la izvorul veş­nic viu al vieţii şi muncii poporului, punind in prim plan tot ceea ce este mai măreţ şi mai reprezentativ in epo­peea construcţiei socialismului. Susţinind cu toată căldura realegerea Dumneavoastră in funcţia supremă de secretar general al partidului, înves­titură în care vedem garanţia însăşi a mersului neabătut înainte al patriei, vă încredinţăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, de hotărirea noastră, a tu­turor, de a face tot ce ne stă in putinţă pentru ca in scrierile noastre să vibreze mai puternic preocupările, simţămintele şi aspiraţiile oamenilor muncii, împlinirea de destin a unei patrii care şi-a cucerit pe deplin şi irevocabil independenţa, pentru a inalţa edificiul trainic al culturii şi literaturii române sub soarele generos al socialismului şi comunismului. UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Telegrama adresată TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România In perioada 15—18 iunie a.c. un grup de scriitori ro­mâni şi străini a efectuat o călătorie în judeţele Boto­şani, Suceava şi Iaşi, în ca­drul manifestărilor prilejuite de Centenarul Mihai Em­i­­nescu. La Botoşani, în sala Tea­trului „Mihai Eminescu“ a fost prezentat un spectacol omagial susţinut de Filarmo­nica din localtate, actori ai teatrului, solişti ai Operei Române din Bucureşti, ar­tişti amatori din Botoşani şi din comuna Ipoteşti. In ziua de 16 iunie a fost programat un pelerinaj la locul unde s-a aflat casa natală a poe­tului şi la alte obiective me­moriale din oraşul Botoşani. Au fost vizitate noile cartie­re muncitoreşti şi construc­ţii recente (Casa de cultură a sindicatelor). La Ipoteşti, a fost vizitată casa copilă­riei poetului , scriitorii pre­zenţi au citit versuri dedi­cate Luceafărului poeziei noastre. Au fost depuse co­roane de flori la bustul Poe­tului şi la mormintele pă­rinţilor săi. Particpianții la acţiune au fost însoriţi de Lazăr Băciucu, secretar al Comitetului judeţean Boto­şani al P.C.R. La Suceava, grupul de scriitori a fost întîmpinat de Ileana Paranici, secretar al EMINESCIANA Comitetului judeţean P.C.R. Au fost vizitate monumente istorice şi de arhitectură, precum şi instituţii mu­zeale : Cetatea de scaun a Sucevei, Muzeul tehnicii populare din Rădăuţi, Put­­na, Dragomirna, Suceviţa, Moldoviţa. Voroneţ- La Put­­na unde, in august 1871, Co­mitetul de iniţiativă, avînd ca secretar pe Mihai Emi­nescu, a organizat o mare manifestare comemorativă, scriitorii au vizitat muzeul şi au participat la un mo­ment artistic omagial susţi­nut de artişti amatori din localitate. A fost evocată personalitatea lui Ştefan cel Mare, in contextul luptei pentru independenţă a po­porului român. Vizita în judeţul Iaşi a început la casa memorială „Al. I. Cuza“ de la Ruşi­noasa. In continuare s-a fă­cu un popas la teiul lui Emi­nescu din parcul Copou şi au fost vizitate Casa Pogor (Muzeu al literaturii), boj­deuca lui Creangă din Ticău, precum si alte obiec­tive interesînd istoria, lite­ratura şi cultura română. In sala Teatrului National „Va­sile Alecsandri“ a fost pre­zentat un spectacol festiv la realizarea căruia si-au dat concursul colectivele Tea­trului National, Filarmonicii „Moldova“ si Operei Româ­ne din Iaşi. Pe parcursul vn­­vitei în judeţul Iaşi, grupul de scriitori a fost insoţit de Al. Crihană, secretar al Co­mitetului judeţean de partid. In toate cele trei judeţe s-a remarcat participarea entuziastă la manifestări a publicului, demonstrîndu-se încă o dată dragostea şi pre­ţuirea de care se bucură Poetul naţional. La călătorie au participat : Spaska Kanurkova (R. P. Bulgaria), Pavel Bunceak (R. S. Cehoslovacă), Helmuth Frisch (R. F. Germania), Rashida Al-Egaly (Irak), Tasko Sarov, Slavco Alma­ján, Ion Flora (R.S.F. Iugo­slavia), Sumlya Haruya (Ja­ponia), Brenda Walker (Ma­rea Britanie), Kazimierz Jurczak (R. P. Polonă) Ion Milos, Brutus östling. Marit Angiert (Suedia), Nadine Brewer, Adam Sorkin (S.U.A.), Montri Umivaiani (Thailanda), Kemal Ozer (Turcia), Iurii Kojevnikov, Stanislav Semcinski, Grigor­e Vieru, Nicolae Dabija (U.R.S.S.) , Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniu­­nii Scriitorilor din Remibli­­ca Socialistă România, George Bălăiţă şi Constan­tin Ţoiu, vicepreşedint. Mircea Radu Iacoban, secre­tarul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, Dumitru Vatama­­niuc. Festival de poezie • In zilele de 10 şi 11 iu­nie, la Iaşi s-au desfăşurat manifestările Celei de-a IX-a ediţii a Festivalului de poe­zie ,,Mihai Eminescu“-, de­dicat centenarului poetului. Deschiderea festivă a avut loc în sala Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“, au rostit cuvinte omagiale Maria Ghi­­culică, membru supleant al Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului ju­deţean de partid Iaşi, lector univ. Pavel Florea, preşedin­tele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socia­listă, şi Mircea Radu Iaco­­ban, secretarul Asociaţiei scriitorilor din Iaşi. Au fost decernate, apoi, premiile e­­diţiei a­ IX-a­­ a Festivalului. Juriul Asociaţiei, scriitorilor (preşedinte prof. univ. dr. Const. Ciopraga) a acordat premiul pentru debut poetei Tatiana Rădulescu, pentru volumul „Liniştea aerului“, apărut la Editura Cartea Ro­mânească. Juriul revistei „Convorbiri literare“ (prezi­dat de Corneliu Sturzu), a acordat premiul pentru lirică patriotică poetului Marin Sorescu, pentru ultimul vo­lum din ciclul „La Lilieci“. Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor a decernat premiul pentru creaţii mu­zicale inspirate din univer­sul poeziei eminesciene com­pozitorului Dan Voiculescu, din Cluj-Napoca, pentru piesa corală „La steaua“. In continuare, a fost pre­zentat spectacolul „Pururi tînăr, înfăşurat in manta-mi“, realizat de Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri­“, Opera Română şi Filarmonica „Moldova" în regia Nicole­­ttei Toia (scenografia: An­dreea Iovănescu). In sala de festivităţi a A­­sociaţiei scriitorilor s-au desfăşurat lucrările simpo­zionului „Eminescu — la cen­tenar“. Au prezentat comu­nicări , prof. univ. dr. Const. Ciopraga, conf. univ. Mihai Drăgan, Mircea Tomuş, se­cretarul Asociaţiei scriitori­lor din Sibiu, şi Hajdu Győző, redactor şef al revis­tei „Igaz Szó“ din Tîrgu Mureş. In acelaşi cadru au fost lansate patru noi volume a­­părute in colecţia „Emines­ciana“ a editurii ieşene ,,Ju­nimea“. Au luat cuvîntul cu acest prilej Virgil Cuţitaru, Mihai Drăgan (coordonatorul colecţiei) şi George Popa. La Liceul Pedagogic din Iaşi, al cărui director a fost Ti­tu Maiorescu, şi în comu­na Ruginoasa s-au desfăşu­rat şezători literare la reu­şita cărora şi-au dat con­cursul Natalia Cantemir, Ion Ilurjui, D. Ignea, Grigore I­lisei, Gavril Istrate, Marcel Mureşanu, Florin Muscalu, Fănuş Neagu, Ioanid Ro­­manescu, Marin Sorescu, Mircea Tomuş, N. Turţurea­­nu, D. Ţiganiuc, Iloria Zi­­lieru. Scriitorii participanţi la cea de-a IX-a ediţie a­ Festivalului de poezie „Mi­hai Eminescu“ au fost în­soţiţi de Al. Crihană, secre­tar al Comitetului judeţean de partid Iaşi, şi. Pavel Flo­rea, preşedintele Comitetu­lui judeţean de cultură şi e­­ducaţie socialistă. în spiritul colaborării • Cu prilejul vizitei­­pe care o întreprinde la ţara noastră, ca invitată la mani­festările dedicate Centenaru­lui Mihai Eminescu. Doeta irakiană Rashida Al-Egaly s-a intîlnit luni, 26 iunie a.c. la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ din Capitală cu poeţii : Lucian Avramescu, Cezar Baltag, Traian T. Co­­şovel, Ioana Diaconescu, Grete Tartier, Liliana Ursu, Violeta Zamfirescu şi Teo­­fil Bălaj, şeful Secţiei Relaţii Externe a Uniunii Scriitori­lor. Au fost evocate aspecte ale creaţiei poetice actuale din cele două ţări. 2 România literară La Asociaţia scriitorilor din Timişoara • In cinstea celei de-a 45-a aniversări a Revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialis­­tă din August 1944, Comitetul de cultură şi educaţie socia­listă al judeţului Timiş. Con­siliul de educaţie politică şi cultură socialistă Şandra şi Comitetul sindical al Schelei de Producţie Petrolieră Şandra au organizat, sub ge­nericul Poem Marelui Au­gust, o suită de manifestări, în cadrul căreia tovarăşul Ion Ciobanu, secretar al Co­mitetului de partid al între­prinderii, a făcut o largă pre­zentare a activităţii Schelei, a rezultatelor deosebite ob­ţinute de oamenii muncii de aici. A urmat vernisajul ex­poziţiei de artă plastică orga­nizată de Filiala Timişoara a U.A.P., vernisaj la care au luat cuvîntul Victor Gaga, preşedintele Filialei, şi criti­cul de artă Deliu Petroiu. La manifestări a participat, din partea Asociaţiei Scriito­rilor, prozatorul Mircea Şer­­bănescu.­­ Universitatea din Timi­şoara, Centrul de Ştiinţe So­ciale , Sectorul de poetică şi Asociaţia Scriitorilor din Ti­mişoara au organizat o se­siune de comunicări ştiinţifi­ce, cu participare naţională, avînd ca temă Mutaţia sim­bolistă. Coduri şi limbaje. In cadrul şedinţei inaugurale au luat cuvîntul prof. univ. dr. Traian Bunescu, directorul Centrului de Ştiinţe Sociale, Cornel Ungureanu, secretar­­adjunct al Asociaţiei Scriito­rilor din Timişoara, şi cer­cetător dr. Crişu Dascălu, şeful sectorului de poetică. Lucrările sesiunii s-au des­făşurat în cinci­ secţiuni (Simbolismul românesc, Emi­nescu şi simbolismul, Simbo­lişti români, Postsimbolismul, Simbolismul european), reu­nind un important număr de cercetători, critici şi istorici literari, scriitori, cadre di­dactice, şi bucurîndu-se de participarea unui numeros public.­­ Sub semnul Centenaru­lui Mihai Eminescu, la Cen­trul Universitar Timişoara a avut loc evocarea-spectacol In lumea lui Eminescu, ma­nifestare la care au luat cu­vîntul conf. univ. dr­. Dumi­tru Dalca, secretarul Comite­tului de partid al Centrului Universitar, prof. univ. dr. Gheorghe I. Tohăneanu şi lect. univ. dr. Deliu Petroiu. Şi-a­­ dat­ concursul Corul Fi­larmonicii de Stat „Banatul“ din Timişoara, dirijat­ de Diodor N­icoară. • In cadrul Sesiunii de comunicări ştiinţifice Preda­rea limbilor şi literaturilor moderne, organizată de So­cietatea de Ştiinţe Filologice­­şi de Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoa­ra, a avut loc o masă rotun­dă cu tema Eminescu in tra­duceri,­­ condusă de prof. univ. dr. Leon Legiţchi. Au participat la dezbateri prof. univ. dr. Ştefan Binder, conf. univ. dr. Livius Ciocâr­lie, lect. univ. dr. Elena Ghi­­ţă, lect. dr. Traian Nădăuan, cercetător şt. Pavel Roskos, lect. dr. Romeo Magherescu şi asist. univ Coralina Seiea. • Detaşamentul de pio­nieri al clasei a VI-a de la Şcoala generală nr. 28 din Ti­mişoara a organizat o intere­santă întilnire cu poetul Anghel Dumbrăveanu. Con­dusă de pioniera Mirela Tu­dor, comandanta detaşamen­tului, întilnirea a debutat cu o prezentare bio-bibliografică a scriitorului, susţinută de elevul Dragoş Feneşan, după care a urmat un amplu reci­tal din lirica invitatului. Un moment inedit şi atractiv al acestui florilegiu l-a consti­tuit expresiva recitare a poe­ziei Cintec de patrie a poe­tului, realizată de eleva Mi­­rabela Cioabă din clasa a IV-a a Liceului Pedagogic din Timişoara, pionieră dis­tinsă recent cu titlul de lau­reată a Festivalului naţional „Cîntarea României“, ediţia a Vil-a. Expoziţia cuprinzînd cărţile poetului, dialogul a­­cestuia cu tinerii cititori, vi­­zînd o bogată problematică legată de munca literară şi exigenţele evoluţiei unui des­tin poetic, cum şi acordarea de autografe au completat bogat o adevărată sărbătoare literară, la care au participat prof. Ana Marian, comandant instructor de unitate, precum şi comandanţii tuturor deta­şamentelor de pionieri şi profesorii comandanţi in­structori ai detaşamentelor din clasele gimnaziale. în în­cheierea acestei manifestări literare, pionierii au cîntat „Un copil avea o floare“ şi „Suntem­ pionierii ţării“. • La Biblioteca Municipa­lă din Tecuci a fost orga­ni­­zată prezentarea volumului Arhitecturi de cristal de Alexandru Jebeleanu, volum recent apărut la Editura Fa­cla. Manifestarea a fost des­chisă de tovarăşul Mircea Ni­­colescu, preşedintele Comi­tetului Municipal de Cultură şi Educaţie Socialistă. În continuare, au luat cuvîntul profesorii Ileana Georgescu Tulică, Vasile Ghica, Dioni­­sie Duma, Constantin Floarea şi Maricica Brăescu. In ace­laşi cadru s-a desfăşurat un medalion literar dedicat poe­tului Ovid Caledoniu, cu oca­zia împlinirii a 15 ani de la stingerea din viaţă a poetului tecucean. Despre activitatea acestuia au vorbit Alexandru Jebeleanu şi prof. Ileana Georgescu Tulică, fiica poe­, tului. • La Spitalul „Victor Babeş“ din Timişoara a avut loc o şezătoare literară de­dicată Centenarului Mihai Eminescu, în cadrul căreia Alexandru Jebeleanu a pre­zentat expunerea Eminescu în durata eternităţii, iar Silvia C. Negru a citit poe­me închinate poetului nostru naţional.. Au mai luat cuvîn­tul dr. Iacint Jemna şi dr. Virgil Ene. SEMNAL • M. Eminescu — IU­BIREA DE PATRIE. Pa­gini de publicistică. Edi­ţie, cuvînt înainte şi co­mentarii de D. Vatama­­niuc. (Editura Militară, 210 pe 9 lei). • Pompiliu Constanti­­nescu — FIGURI LITE­RARE. Antologia, alcătui­tă în redacţie de Aurora Slobodeanu, cuprinde cro­nici, articole, studii de­dicate scriitorilor şi pro­blemelor literaturii ro­mâne. Prefaţă de Ga­briel Dimisianu. (Editura Minerva, 408 p„ 23,50 lei). • Mihai Moşandrei — EVOCĂRI LITERARE. Volum apărut in seria „Memorialistică“. (Editu­ra Minerva, 232 p„ 9,50 lei). • Alexandru Jebelea­nu — ARHITECTURI DE CRISTAL. Sonete. (Edi­tura Facla, 88 p„ 8,75 lei). • Constantin Măciucă — TEATRUL ŞI TEA­TRELE. Volum în colec­ţia „Masca“. (Editura E­­minescu, 232 p., 10,50 lei). • Ștefan Agopian — TORIT. Romanul este re­editat în limba germană, traducere de Renate Hau­ser Sandu. (Editura Kri­­terion, 286 p, 13,50 lei). • Romulus Cojocaru PĂRINȚII. Roman. (E­­titra Militară, 304 p., 11 lei). • Ion Crângu­leanu — TOREM III. ROȘU. Poem eroic. (Editura Cartea Românească, 191 p., 19 • George Şovu — ÎN­­TILNIRE-N OGLINDA. Roman. (Editura Cartea Românească, 200 p. 10 Iei). • Viorica Moisil — O FAMILIE CA ORICARE ALTA. Corespondenţa lui Grigore C. Moisil cu familia : selecţie, post­faţă, note şi cronologie de Viorica Moisil. (Edi­tura Cartea Românească, 452 p„ 19 lei). • Mihaela Minulescu — PRIETENI CURAJOŞI. Povestiri pentru copii „ (Editura Ion Creangă, 60 p„ 11,30 Iei. • —ÎNTOARCERE PE PLANETA ALBAS­TRA. Povestiri S. F. , e­diţîe îngrijită şi cuvînt înainte, de Lucian Hanu. (Editura Politică, 288 p„ 17 lei). • Victor Ernest Ma­­şek — ARTA NAIVA. Eseu apărut în colecţia: „Curente şi­­ sinteze“. (Editura Meridiane, 246 , p„ 19,50 Iei). • Dan Anghelescu — FORME. Culegerea ur­mează volumelor Cerul în apă (1970), Lumea ca adiere (1980) şi Maşină­rii de traversarea sufle­telor toamna (1983). (Edi­tura Eminescu, 90 p., 8,75 Iei). • Mikó Erwin — IN­­TILNIRE CU ANUL 2000. Interviuri. (Editura Da­cia, 216 p. 12 Iei). LECTOR

Next