România, iulie 1938 (Anul 1, nr. 30-44)
1938-07-01 / nr. 30
ROMANIA Deschiderea Reuniunilor şi Conferinţei internaţionale a oraşelor Cuvântările.,,Sperăm să învăţăm lucruri folositoare de la dvs“...Cum privesc distinşii oaspeţi politica administrativă a României, in lumina nouei Constituţii In sala festivă a Primăriei de Verde (actualul local al Ministerului de Interne) s-a deschiseri la ora 8 seara, conferinţa birourilor „Institutului Internaţional de ştiinţe administrative şi „Uniunei Internaţionale a Oraşelor‘ sub preşidenţia d-lui ministru Armand, Călinescu. Aceste două instituţii, a căror activitate se găseşte în strânsă legătură, au sediul la Bruxelles. Participanţii la această importantă manifestaţiune personalităţi în domeniul urbanistic ca şi acel al ştiinţelor administrative, au sosit în Capitală parte cu trenurile, parte cu avioanele şi parte cu automobilele din diferitele centre europene şi transcontinentale. Dintre personalităţile străine au participat la şedinţa festivă de eri, toţi delegaţii celor 15 ţări participante; domnii: Lacroix, directorul Uniunei Oraşelor din Franţa, Puget, membru în Consiliul de Stat Paris, Sellier fost ministru, primarul din Suresnes, Lady Barlow, Sir Henry Bunbury fost controlor general al conturilor din Post Office Londra, Montagu Harris, Preşedintele Uniunei Internaţionale a Oraşelor, Oxford, Hill, Secretarul general al Asociaţiuni şi funcţionarilor municipali din Londra, Vinck, vicepreşedintele Senatului belgian, secretarul general al Uniunei Internaţionale a Oraşelor, Bruxelles, Dinisheim, secretarul Institutului Internaţional de ştiinţe Administrative Bruxelles, Guy Moffet, Director la Spelman Fund din New-York, Samuel Chester May, profesor din San Francisco, Jeserich, preşedintele Asociaţiei Oraşelor germane, Potsdam, Dr. Lasch, Directorul Academiei de drept din Berlin, Madisso, Secretarul General al Camerei din Tallin (Estonia), Roberts Lipino, Preşedintele Uniunei Oraşelor din Letonia, Primarul oraşului Riga, Francisco Barrer, fost vice-primar la Budapesta, Petkostainov, deputat în D. IULIAN PETER arlamentul bulgar, fost ministru, гпко Mustacov, primarul din Varastartzev primarul din Rusciuc, adfesor Kyriazidos, directorul hirenei şi asistenţei din Athena, Jan Kopczynski, preşedintele Tribunailui Administrativ din Varşovia, I. Wlodeck preşedintele oraşului Gruziadz reprezentând Uniunea Oraelor Poloneze, Dr. O. Leimgruber, vice-cancelarul Confederaţiei Elveiene, Dr. Iosip A. Berlot, inspector unitar din Zagreb Hassan Sahmy Kfaat, subsecretar de stat din Miniserul de Interne egiptean şi alte numeroase personalităţi din lumea nternaţională. Guvernul a fost reprezentat prin l. ministru Armand Călinescu, Primăria Capitalei prin d. primar general Iulian Peter, Ioan Roban, secretar general al Primăriei, Alexandru Cizek, directorul Personaluui, împreună cu toţi directorii şi şeffi de servicii. Institutul Regal de ştiinţe administrative al României ,t pr ГШЛг zentat prin d-nii C. Dimitriu, fost ministru, vice-preşedintele Institutului, Prof. Const. Georgescu, Prof. I. Merlescu, Prof. I. V. Vermeulen, Conf. Gheorghe Badea, Prof. I. V. Gruia, Prof. I. C. Vântu, Titus Onişor, referend la Consiliul Legislativ şi alţii. CUVÂNTAREA DE BUN SOSIT, A D-LUI PRIMAR GENERAL IULIAN PETER D. Iulian Peter a început prin a arăta că după răsboiul mondial s’au ivit organizaţiunile internaţionale destinate să strângă legăturile care unesc diferitele civilizaţii şi să treacă în planul internaţional preocupările ştiinţifice sau i morale care mai înainte erau închise în limitele preocupărilor de ordin naţional. Anul acesta oraşul Bucureşti are cinstea să primească pe membrii Institutului Internaţional de ştiinţe A luat apoi cuvântul d. Armand Călinescu, ministru de interne, spunând următoare: Excelenţe, Doamnelor şi Domnilor, Este pentru mine o deosebită plăcere să salut pe eminenţii reprezentanţi ai Institutului Internaţional de Ştiinţe Administrative şi pe acei ai Uniunei Internaţionale a Oraşelor. In numele Guvernului Regal Român vă urez bun sosit. Acceptând să vă reuniţi în Capitala ţărei noastre nu numai că aţi mărturisit o atenţiune delicată pentru care ţin să vă exprim toată gratitudinea noastră, dar aţi sosit într’un moment istoric pentru viaţa noastră de Stat. Această împrejurare ne cauzează o satisfacţie sporită fiindcă ne dă prilejul să lăsăm pe eminenţii reprezentanţi ai atâtor State să vadă lumina nouă sub care Statul român se înfăţişează în concertul european. Şi de această nouă înfăţişare noi suntem cu deosebire mândri. Căci într’adevăr, domnilor, până acum câteva luni, România îşi depăna cursul vieţei sale de Stat sub egida unor legiuiri vechi, a unor legiuiri inspirate din principiile cari au constituit cuceririle spirituale ale veacului trecut. Principii cari desigur au adus la timpul lor o contribuţie preţioasă în civilizaţia omenirei, dar cari astăzi nu mai corespundeau nevoilor vieţei moderne şi nu mai constituiau un instrument suficient pentru rezolvarea problemelor dificile ale timpului. Dealtminteri un regim care dura deja de 70 de ani ajunsese fortamente în practică la unele exageraţiuni. Şi aceste exageraţiuni au avut de rezultat crearea unei stări de spirit speciale, care împedeca desvoltarea întregei puteri de muncă a naţiunei. In aceste împrejurări dificile penadministrative şi pe membrii biroului permanent ai Uniunei Internaţionale a Oraşelor. Sub înalta şi clarvăzătoarea îndrumare a Regelui nostru Carol al II-lea, a cărei prodigioasă activitate se simte în toate domeniile, dreptul public român a intrat într’o epocă de creaţiune puternică şi care va marca cu sigiliul său epoca noastră. Sub impulsiunea profund cunoscătorului în ale dreptului administrativ care este d. ministru de interne aci de faţă, ritmul vieţii administrative a ţării a fost complect primenit. Cu aceste sentimente pentru o strânsă colaborare şi o negrăită plăcere de a vă avea printre noi, vă urez bun venit in numele oraşului Bucureşti şi al „Uniunei Oraşelor din România”. tru noi, Marele nostru Suveran căruia după tradiţia ţărei şi după Constituţia ei îi revenea rolul de suprem arbitru, a intervenit cu înţelepciune şi a octroat o nouă aşezare fundamentală. Această Constituţiune a fost îndată supusă unui referendum popular. Cu acest prilej am asistat la un minunat fenomen. Ţara împărţită până în ajun în numeroase partide şi fracţiuni, deodată printr-o minunată redresare sufletească, şi-a regăsit unitatea ei întreagă sub directiva Suveranului său. Niciodată România nu a cunoscut o mai mare şi mai entuziastă manifestaţie populară. Niciodată o legiuire nu a întrunit un sufragiu mai unanim, 92% din alegătorii ţărei au venit la vot şi 99,75% au acceptat cu elan Constituţia. Din acest moment noi avem un nou regim. Ce reprezintă el? Ce aduce nou? Constituţia de la 10 Februarie nu a abandonat nici unul din drepturile şi din libertăţile individuale ale omului. Aş putea spune chiar că unele din aceste drepturi, cum ar fi dreptul de proprietate apare şi mai întărit încă. Constituţia a păstrat de asemenea regimul reprezentativ şi a prevăzut reunirea la o dată ulterioară a unor adunări legiuitoare. Prin urmare s-au păstrat toate garanţiile cuminţi ale unei libere desvoltari. Dar ceea ce caracterizează noul regim constituţional este accentul pus pe trei principii: acel al autorităţii, acel al responsabilităţii şi acel al muncii. La conducerea ţărei nu vor mai participa decât acei cari prin exercitarea efectivă a unei profesiuni utile, justifică un interes apreciabil în viaţa publică. Guvernul, la rândul lui este pus la adăpost de fluctuaţiunile luptelor politice, el constituind de acum încolo un elelement de continuitate şi de autoritate. Ca un compliment însă al acestui aspect, s’a instituit o răspundere efectivă a acelor ce asumă sarcina de a conduce Statul. Dar Domnilor, acest conţinut juridic al noului regim nu ar da o imagine completă, a situaţiunei din România dacă nu am adăuga îndată că există o stare sufletească nouă. Ea constă în totala pacificare a spiritelor, într’o ordine perfectă şi liber consimţită şi într’o încordare a efortului creator în toate direcţiunile. Noua aşezare constituţională a adus după sine necesitatea schimbărei legislaţiei noastre administrative. Şi prin aceasta semnalez atenţiunei D-Voastre că ne înfăţişăm cu o contribuţie nouă în domeniul problemelor ce formează obiectul preocupărilor D-Voastre. Este o lună numai de când am promulgat o lege privitoare la organizarea întreprinderilor comunale. Iluminatul public, alimentarea cu apă, salubritatea şi în genere toate serviciile edilitare ale municipalităţilor menite să asigure o viaţă mai civilizată a locuitorilor din oraşe, iată probleme cari au fost studiate şi îndrumate prin noua lege. Deasemenea printr’o lege care sч va promulga în curând stabilim cadrul juridic al nouei administraţiuni. Ea va cuprinde două unităţi de administraţiune locală: Comuna care este centrul natural de populaţiune menit să satisfacă interesele imediate şi provincia, care dispunând de mari resurse va putea întreprinde lucrări considerabile. Dealtminteri, în timpul de faţă, când există mijloace rapide de comunicaţie, automobilul şi aeroplanul, radio şi telefonul, marile unităţi administrative, o constituesc formula cea mai potrivită pentru a rezolva problemele dificile ale unei administraţiuni moderne. In fruntea comunelor şi a provinciilor am pus organe executive numite de puterea centrală şi colegii consultative desemnate de cetăţeni. In ce priveşte competenţa, am realizat o largă desconcentrare. In fine, prin instituirea unui contencios administrativ cu instanţe jurisdicţionale speciale, asigurăm desfăşurarea administraţiei noastre în cadrul unei perfecte legalităţi. Domnilor, mă veţi scuza de a fi depăşit un salut protocolar şi de a fi schiţat în câteva cuvinte legislaţia recentă a României. Am făcut-o pentru următorul considerent. Arătându-vă activitatea noastră în cadrul preocupărilor doctrinare ce aveţi Dvs. înşivă, am voit să marchez şi mai mult interesul deosebit ce purtăm problemelor a căror cercetare v’a reunit. Aş dori ca Dvs. cari reprezentaţi competenţa şi experienţa preţioasă din atâtea State cari au înregistrat progrese considerabile în timpul din urmă, să puteţi afla aici o atmosferă prielnică cercetărilor Dvs. Terminând, ţin să vă exprim, Domnilor, în numele Guvernului ţări mele, urările sincere de strălucită reuşită şi de complectă satisfacţie a lucrărilor Dvs. CUVÂNTAREA D-LUI C. DIMITRIU, VICEPREŞEDINTELE INSTITUTULUI ROMÂN DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE Membrii Institutului Român de Ştiinţe Administrative îşi îngăduie să vadă în hotărîrea luată de a se convoca în Bucureşti birourile permanente a Uniunei Oraşelor şi a Institutului Internaţional Administrativ, o dovadă a stimei pe care ne-o acordaţi lucrărilor noastre şi activităţii Institutului nostru. După exemplul Belgiei, am întemeiat a Bucureşti institutul român care ■euneşte membrii învăţământului universitar, magistraţi, jurişti, specialişti, oameni politici, cari lăsănd la o parte divergenţele pun în comun tot ceea ce poate să-i unească pentru. тШпМШШк Şi vieţii administrative a Regatului. Această fericită iniţiativă n’ar fi putut să dea rezultatele excelente înregistrate, dacă n’am fi avut cinstea şi norocul să găsim în personalitatea eminentă a Augustului nostru Suveran, protectorul activ, energic şi de o inteligenţă superioară, care a binevoit să primească să fie preşedintele nostru de onoare. Veţi stabili aci programul viitorului congres care se va ţine la Berlin. Veţi examina reglementarea premiului pentru ştiinţele administrative care anul acesta va fi atribuit celor mai bune lucrări tratând despre rolul administrativ al administraţiilor. Nu vreau să termin aceste cuvinte fără să adaug că dacă ne putem astăzi întruni act,in acest frumos palat administrativ, este graţie amabilităţii d-lui Armand Călinescu, ministru de interne, acest ministru al cărui patriotism egalează inteligenţa şi energia şi care, ca vicepreşedinte al Institutului Administrativ, ne-a dat preţiosul său sprijin pentru a da reuniunei noastre amploarea şi cadrul pe care îl merită. RĂSPUNSUL D - LUI MONTAGU HARRIS, PREŞEDINTELE „UNIUNII INTERNAŢIONALE A ORAŞELOR Domnule Ministru, domnule Primar General, domnilor şi doamnelor, Mulţumindu-vă pentru călduroasa primire pe care ne-o faceţi, ţin să relev că este o fericită coincidenţă că vizita noastră are loc tocmai în aceste zile atât de importante în evoluţia administrativă a acestei ţări, a cărei nouă Constituţie a fost primită cu atât entuziasm de întreg poporul român. Sperăm că în cursul acestei conferinţe de la Bucureşti, vom putea să învăţăm lucruri folositoare dela d-voastră şi că, la rândul nostru, vom putea da indicaţiuni utile pentru oraşele din România şi în special pentru frumoasa d-voastră Capitală (Vii aplauze). CUVÂNTAREA D-LUI DR. O. LEIMGRUBER, VICE - CANCELARUL CONFEDERAŢIEI ELVEŢIENE Mulţumesc călduros neutru cuvintele cordiale de bun sosit rostite de d. ministru de interne, de d. primar general şi de d. preşedinte Dumitriu, cum şi pentru cadrul primitor în care a fost pregătit şi se desfăşoară acest congres. Am auzit din cuvântarea d-lui ministru de interne şi a d-lui primar general, programul politicei administrative a României aşa cum a fost conceput şi în mare parte realizat, prin noua reformă administrativă. Cu acest prilej este locul să subliniem că Secţiunea română a Institutului internaţional de ştiinţe administrative se numără printre cele mai de frunte secţiuni din lume ale acestui institut. Ţin să aduc mulţumirile noastre, ale celor care avem fericirea de a fi aci, că avem posibilitatea cu acest prilej să tragem învăţămintele cele mai folositoare atât din ideile cuprinse în noua aşezare constituţională a României, cât şi din spiritul întreg care caracterizează felul dvs. de guverna, de a concepe guvernarea şi administrarea ţării. Permiteţi-mi, excelenţă şi domnilor, să aduc aci cel mai respectuos omagiu, pornit din adâncul inimilor noastre. Maiestăţii Sale Regelui Carol al II-lea (Aplauze puternice, Adunarea ovaţionează în picioare). Acest omagiu care vine de la un cetăţean al unei vechi republici, este cu atât mai sincer şi izvorăşte dintr-o profundă convingere. Trebue desemenea să subliniez, în calitate de reprezentant al Elveţiei, raporturile cordiale care au existat totdeauna între ţara dvs. şi patria mea, precum şi profunda admiraţie pe care o păstrăm noi pentru spiritul care animă poporul român, pentru tot ce este manifestare românească şi, mai presus de toate, pentru ilustra Familie Regală Română (Ovaţiuni prelungite). In sfârşit ţin să aduc omagiul nostru sincer guvernului român, oraşului Bucureşti şi eminentului său primar, cât şi întregului popor român (Aplauze). Cel din urmă a luat cuvântul d. Dr. A. N. Kyriazides, care a vorbit în numele guvernatorului Capitalei Greciei, d. ministru K. Kotzias, care a voit cu acest prilej să reînoiască sentimentele de cordialitate şi prietenie care unesc România şi Grecia. AZI, ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR După terminarea cuvântărilor a avut loc o recepţie cu prilejul căreiaa au avut loc schimburi de vederi şi impresiuni intre participanţii străini şi români la lucrările acestei importante reuniuni. Astăzi dimineaţă joi, 30 iunie la ora 10, se va fine in aceiaşi sală festivă şedinţa biroului permanent al Uniunei Internaţionale a Oraşelor şi a biroului Institutului Internaţional de ştiinţe administrative. La ora 12 oaspeţii străini vor vizita oraşul, după care împreună cu participanţii români vor pleca la Snagov unde va avea loc dejunul câmpenesc oferit de Primăria Capitalei. * După amiază va avea loc a doua şedeță a celor doi birouri. SEP. : Aniversarea tratatului de la Versailles, care a dat Europei un nou statut juridic şi o transformată aşezare teritorială, a fost sărbătorită în ziua de 28 iunie de presa franceza şi engleză într’acelaş sentiment de solidaritate, angajat pe ideea menţinerii păcii şi a statu-quo-uisit continental. Presa germană n’a lăsat să treaca necomentată această a 19-a aniversare, folosind-o în scopurile polemice cunoscute, împotriva actului istoric dela 28 iunie 1919. Lokal Anzeiger (cităm după „Le Temps”) scrie: — Să nu ne facem iluzii: spiritul lui Wilson și al lui Clemenceau nu a murit. Ambii au succesori la Wasington, la Paris şi la Moscova. Revoluţia mondială împotriva tratatului de la Versailles este în curs. Secolul nu-i încă sigur de pace şi generaţiile n’au sfârşit încă de plâns...” Iar Voelkische Beobachter scrie la rândul său: „Ruşinea dela Versailles s’a şters. La 19 ani dela 28 iunie 1919, această constatare e în acelaş timp declararea in faliment a unui sistem politic”. Tonul polemic susţinut de întreaga presta germană, evidenţiază înverşunarea pe care Berlinul nu şi-o poate potoli faţă de tratatul de la Versailles,_adică faţă de ceia ce a mai rămas în picioare din acest istoric pact: clauzele teritoriale. Nu s’a renunţat încă in presa germană la ideea revizuirii actualei configuraţii a Europei. Ceia ce nu-i lipsit de interes să se ştie bine, in cercurile interesate. mJStwim Se discută cu ardoare problema organizării timpului liber al muncitorului. A adus-o în discuţie, d. Ralea, care işi dă silinţa să inaugureze in această privinţă un nou regim, folosind metoda eclectică adunând laolaltă ce-i confirmat bun şi practic în legiuirile din Germania, Italia şi Franţa. Fără îndoială că problema e din acele care se pot pune numai concomitent cu o ridicare a standardului de viaţă al muncitorului. E un adevăr astăzi consacrat acela că maţele goale nu cer şi nici nu pot primi cu folos carte, literatură, jocuri. Cum însă în alte sectoare ale vieţii publice se arată solicitudine acestei laturi a problemei, d. ministru Ralea înţelege să-şi coordoneze efortul cu al întregului guvern, preocupat în general de ameliorarea condiţiilor de trai ale celor mulţi. Se preconizează organizarea timpului liber al muncitorilor pe calea unei asistenţe culturale din partea Statului, punându-li-se la dispoziţie cărţi, conferinţe, călătorii instructive, cursuri de educaţie murală, sporturi etc. O bună sugestie vine din partea fostului ministru d. Nistor, de ea se angrena muncitorimea în mişcarea străjeriei. Găsesc propunerea în totul bună. In străjerie, muncitorii vor câştiga în principal conştiinţa solidarităţii sociale. Se vor vedea angrenaţi în rând cu exemplarele celorlalte clase sociale. Se va produce fenomenul de întrepătrundere sufletească, aşa de necesar consolidării unităţii neamului — unică temelie a prosperităţi şi progresului social. AMĂNUNT In străjerie, muncitorii vor lucra laolaltă cu intelectualii. E ştiut că numeroase categorii de intelectuali au aderat cu elan la mişcarea de culturealizare şi educaţie fizică, civică etc. prin străjerie. La Cluj de pildă, un mare număr de universitari activează în străjerie, şi e pe cale să se înroleze o nouă falangă cuprinzând peste 403 de intelectuali, asistenţi universitari, profesori, şefi de locrări, conferenţiari. Ţine să intre în grup, demonstrativ, ca omagiu adus de minţile luminate, Străjerului Suprem. Ei bine, intraţi în aceste medii de intelectualitate calificată, muncitorii işi vor reface curând părerea greşită că îndeobşte nu întrunesc interesul păturii culte, înfrăţiţi prin comandamentele şi activitatea străjeriei, muncitorii şi intelectualii vor găsi o punte de înţelegere, realizând acel proces de osmoză care dă trăinicie organizaţiei de stat. EXEMPLE E preţioasă de asemenea indicaţia d-lui Nistor de a se ţine seamă şi de specificul nostru naţional, în ce priveşte organizarea timpului liber al muncitorului. Să nu i se impună, adică distracţii din acele faţă de care nu are atracţie din copilărie. Să fie preferate şezătorile cu dansuri, petrecerile pe iarbă verde etc. O bună măsutră ar fi organizarea de coruri muncitoreşti. E în tradiţia românului să cânte şi la durere şi la desfătare. Cântă de unul singur, eternul „foae verde”, sau în grup. Spiritul de colectivitate e foarte dezvoltat în popor. Corurile pe două voci, de pildă, îl interesează mult, din şcolile primare. Promovarea lor, în unele părţi, ar fi ajutată de o veche tradiţie: în Ardeal de pildă. In alte ţări organizarea de coruri — denumite corale — e foarte frecventă. Nu de mult la Radio-Paris a concertat o asemenea corală muncitoreasca, condusă de bagheta d-lui Jardellier, care se întâmpla pe atunci să fie ministru al Poştelor! Salutăm de pe acum vremea când la Radio Bucureşti, vom asculta o similară producţie. Nu i-ar micşora din farmec desigur, faptul că ar diftw-д щ вшШт Ш fmcţiune. Discursul d-lui Armand Călinescu, ministrul internelor D. PROF. STRATIESCU Biuroul Congresului d, ministru Armand Călinescu, rostindu- şi discursul