România - Capitala, noiembrie 1938 (Anul 1, nr. 168-182)
1938-11-16 / nr. 168
nia^ CA ГюЬч A PREGATT VIITORUL După o călătorie în Extremul Orient, Keyserling afirma că vitalitatea, victoriile şi prestigiul Japoniei se explică numai prin extraordinara tenacitate, cu care toţi conducătorii dinamicului imperiu ,de un veac încoace, s’au inspirat în primul rând idin marea carte profetică a Chinei antice, GING. In această carte a înţelepciunei chineza — pe care China modernă o ignorează întru a sa înfrângere — dă o reţetă foarte simplă pentru descifrarea şi pregătirea viitorului. Nu e vorba de oracole, după tradiţia Elinilor şi a Romanilor. Nu e vorba de a citi destinul în măruntaiele păsărilor sacrificate sau în gângăveala unei Pitii oarecare ameţită de aburii şi fumul unei guri de solfar, înţelepciunea chineză, povăţuieşte să cauţi semnele viitorului în germenii care n’au evoluat încă, iar nu în fructele coapte. Tot ce a ajuns la maturitate, chiar dacă mai reprezintă un present, de fapt aparţine trecutului. Prin realizarea complectă a unui ciclu, intră în declin. Esenţialul devenirii istorice, nu frapează ochiul în primul moment, se pregăteşte în obscuritatea şi în tăcerea incubaţiei , a sarcinei pentru vieţuitoare, a germinaţiei pentru plante. In practică, aceasta ar avea să spună că trebueşte să cantidatezi evenimentele cam cu un sfert de secol. Copiii de astăzi vor fi oamenii de mâine, cu ideile, sentimentele, orientarea, reacţiile şi experienţele care vor da expresia societăţii de mâine. Şi tot cartea profetică a Chinei antice, I GING, amintind că niciodată copiii nu se aseamănă cu părinţii în aspiraţii, în soluţii de viaţă, în concluziile experienţelor, pentru a evita catastrofa unei desăvârşite rupturi în continuitatea istorică, recomandă generaţiilor precedente să-şi pregătească succesorii modelând ceia ce poate fi modelat din sufletul lor, prin creiarea subtilă a unor condiţii care să-i încadreze societăţii în loc să-i transforme în energii negative. Aplicând aceste axiome la realitatea europeană, nu e greu să lămurim că toate crişele politice, sociale şi morale prin care trec statele de la războiu încoace, au fost pregătite de generaţiile dinaintea răsboiului, incapabile să presimtă şi să pregătească soarta generaţiilor ce creşteau după războiu sub ochii lor. S-au aflat faţă în faţă, două generaţii aparţinând altor lumi. Pe deoparte o generaţie formată înainte de 1914, care nu s’a mai putut adapta realităţilor deslănţuite după încheierea păcii, dar s’a înverşunat în iluzia că ar putea să domine evenimentele. De altă parte, o generaţie care a cristalizat în această epocă tulbure de după 1918, în condiţiile cele mai vitrege materiale şi morale, ispăşind toate erorile ideologice, toate experienţele ratate, toate falimentele politice, economice şi morale ale generaţiei precedente. Părinţii au mâncat struguri acri, iar copiilor li s’au sterpezit dinții. N’a existat o grijă de continuitate, o caldă solicitudine pentru destinul tineretului svârlit într’o lume dezaxată, o nouă ordine care să cuprindă, să resoarbă, să netezească drumul acestor copii ce n’au cunoscut copilăria. Un egoism de generaţie mai feroce decât oricând, a hipnotizat conducătorii exclusiv la problemele imediate, la situaţiile lor ameninţate, la aplicarea ideologiilor lor perimate, la conferinţele economice care nu resolvau nimic, la experienţele sociale care nu rezistau confruntării cu realitatea, la moneda care se demonetiza, la garanţiile precare de pace care s’au spulberat la cea dintâi comandă: „Arma, încărcaţi!” Lipsind perspectiva viitorului, n’a existat preocuparea de a salva acest viitor în chiar germenul său, adică în generaţiile ce se ridicau. Viitorul era limitat la o misera fracţiune de timp: doi ani, un an, o lună, o zi, mâine... Mai departe, în timp, nu cutezau să se avânte aspiraţiile, nici să prevadă îngrijorările. După acel „mâine” ,încărcat şi el de îndestule ameninţări, putea să vină potopul. Şi pentru mulţi, potopul n’a întârziat. Pe alocuri, armătura vechilor aşezări de stat întocmite şi guvernate după ideologia generaţiilor dinainte de 1914, a plesnit sub presiunea energiilor tinere care şi-au făurit o ideologie proprie şi s’au încadrat într’o altă ordine socială. Aiurea, capitulări impuse de nestabilitatea interioară, mari prestigii împuţinate, au lăsat statele la discreţia presiunilor dinafară. Şi într’un caz şi în altul, viitorul n’ar fi fost anevoie de citit, căci se pregătea de îndelungă vreme. Dar tocmai din această pricină, a perspectivei pe îndelungă durată, într’o lume care a perdut noţiunea duratei şi percepţia istorică a evenimentelor, desnodămintele n’au mai putut fi preîntâmpinate. Au fost acceptate cu resemnare, ca o inexorabilă fatalitate. Aceasta, aproape aceasta era să fie şi soarta noastra. Douăzeci de ani, guvernările de partid, vedeau în tineret numai un rezervoriu de unde să-şi recruteze energiile proaspete. Tineretul partidului. Ah! Acel tineret, mutilat, hrănit cu făgădueli şi ambiţii, manevrat de strategii partidului, pretimpuriu copt pentru toate capitulările, viitorul putrezit în sâmbure. Fost-a el altceva acest tineret al partidelor? In loc să regenereze partidele, se molipsea el de năravul partidelor, se supunea el la mizerabila ierarhizare a valorilor de partid. Sau, svârlit în desnădejde și desgust, își căuta calea aiurea. Suveranul, încă din anii când Principe moştenitor întemeia cea dintâi ctitorie din ciclul Fundaţiilor Regale de astăzi, pregătea tineretului alt destin şi altă misiune. Fapta a cerut timp, a cerut răbdare, a cerut climatul care să îngăduie fixarea condiţiilor optime, pentru ca tineretul cărturăresc eliberat de vitregia materială şi morală a trecutului, să se realizeze. Iar reformele inaugurate la Ministerul educaţiei naţionale, prin căminuri, prin burse, prin cantine, prin biblioteci, prin primatul acordat calificaţiilor obţinute la studiile universitare în recrutarea funcţionarilor publici, prin garanţiile muncii şi meritelor răsplătite, deschizând alt orizont generaţiilor de mâne, deschide alt orizont viitorului. E ceia ce ne-ar fi isbăvit demult, dacă trecutele guvernări ar fi ştiut să citească în semnele timpului care venea către noi. CEZAR PETRESCU După Londra, Parisul va face Suveranului nostru o primire călduroasă M. S. Regele invitatul Preşedintelui Lebrun.Un dejun la Elysée şi o vânătoare la Rambouillet PARIS, 14. (Rador). — Preşedintele Republicii şi d-na Lebrun vor oferi la Elysée un dejun în onoarea M. S. Regelui Carol şi a Măriei Sale Voevod Mihai. Suveranul și Marele Voevod Mihai vor participa deasemeni la o vânătoare la Rambouillet. PARIS, 14 (Ager). — Vizita pe care M. S. Regele Carol al II-lea al României o va face la Paris după vizita Sa oficială la Landra, deși are un caracter privat, este considerată în cercurile politice şi diplomatice franceze ca având, în actuala conjunctură politică internaţională, o însemnătate simbolică. Această vizită, se spune la Paris, va arăta încă o dată soliditatea prieteniei franco-române. După Londra, Parisul se pregăteşte să facă Suveranului României o primire foarte călduroasă. Presa relevă că România, sub conducerea înţeleaptă a Regelui Său, şi-a afirmat cu curaj fidelitatea faţă de ţările aliate şi amice. Franţa şi România sunt unite nu numai prin afinităţi de cultură, de rasă şi de ideal, dar şi prin voinţa fermă de a colabora, împreună cu Anglia şi cu celelalte ţări amice şi aliate, la opera de pace. MISIUNE ECONOMICA FRANCEZA LA BUCURESTI PARIS, 14. (Rador). — Ministeril afacerilor străine comunică: O misiune economică franceză a părăsit Parisul astă seară, plecând la Bucureşti, Sofia şi Belgrad. Condusă de d. Alphand, directorul acordurilor comerciale din ministerul de Comerţ, misiunea se va informa asupra formelor pe care trebue să Ie ia, pentru a se desvolta în mod mai eficace, colaborarea economică ce a existat totdeauna între Franţa şi ţările din Europa Centrală şi Orientală. Misiunea va căuta nouă formule pentru intensificarea schimburilor comerciale între ţările cu devize libere, cum este Franţa, şi ţările care au un regim de control al schimbului. Aceste schimburi comerciale au prezentat în cursul ultimelor luni mari scăderi. Fără a aduce vreo atingere concurenţelor de care ar putea beneficia economia ţărilor interesate, Franţa vrea să-şi regăsească pe aceste pieţe locul ei tradiţional. M. S. REGELE CAROL II Foştii conducători ai Cehoslovaciei SUB ANCHETĂ Cormisiunea instituită la cererea d-lui Osusky va stabili cauzele „catastrofei naţionale" cum şi rolul personal al d-lui Beneş PRAGA, 14 (Rador). — Corespondentul agenţiei Havas transmite: Duminică a fost instituită o comisiune având drept misiune să afle cauzele „care au dus la catastrofa a cărei victimă a fost de curând Cehoslovacia”. Preşedinte al acestei comisiuni a fost numit senatorul Matusek. In cercurile politice bine informate se precizează că această comisie va avea drept atribuţii: 1. Să cerceteze cauzele „catastrofei naţionale” în general şi să stabilească rolul personal jucat de fostul preşedinte al republicii. 2. Să ancheteze asupra consecinţelor atitudinei avute de vechiul regim în domeniul politicii interne şi în special asupra rolului serviciului de presă din ministerul afacerilor străine precum şi a modului în care acest serviciu a mânuit fondurile secrete puse la dispoziţia sa. 3. Să definească rolul jucat în cursul crizei din Mai până în Septembrie, de unele personalităţi şi în special de unii miniştri acreditaţi pe lângă guvernele străine. Se precizează că această anchetă a fost cerută de d. Osusky, ministrul Cehoslovaciei la Paris. Se afirmă că d. Osusky îşi propune să dovedească că informaţiile pe care le trimetea guvernului său, de la Paris, erau sistematic neglijate pentru că nu concordau cu informaţiile pe care ministerul afacerilor străine le primea pe alte căi. Se anunţă totdeodată că d. Chvalkosky, fost ministru al Cehoslovaciei la Roma şi actual ministru al afacerilor străine, a trimis o scrisoare şefilor partidelor din coaliţia guvernamentală în care spune între altele: „Informaţiile pe care le-am trimis guvernului meu, în cursul şederii mele la Roma, au fost neutralizate prin informaţii primite din alte surse. Sfaturile mele nu au fost luate în seamă de nimeni”. Comisia Matuşek urmează să prezinte concluziile sale cel mai târziu în trei luni. La Londra se vor discuta probleme de o importanta capitală LONDRA, 14. (Ager). — Importantul stat major care însoţeşte pe Regele Carol II şi pe Principele Moştenitor în călătoria Lor de bună prietenie la Londra, arată importanţa chestiunilor ce vor fi probabil desbătute în capitala engleză cu acest prilej. Regele Angliei și primul Său ministru vor avea numeroase întrevederi particulare cu Regele României și se speră că aceste întrevederi vor da rezultate interesante pentru pacea din Europa Orientală. Negocierile anglogermane vor fi amânate ? LONDRA, 14 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Havas transmite: Ziarele provinciale „Yorkshire Evening News”, „Lancashire Daily Post” şi „Edinburgh Evening News” publică un articol semnat de Augur, în care se afirmă că negocierile, a căror deschidere oficială între guvernele din Londra şi Berlin, era aşteptată pentru o dată apropiată, pentru a traduce în fapt spiritul care a prezidat redactarea declaraţiei de la Muenchen, vor trebui să fie amânate. Filatelie... Tablourile alegorice, ale propagandei antialcoolice, a trebui — credem — extinse asupra unui nou capitol al slăbiciunilor omeneşti: „unde duce patima... filatelică! In adevar, au fost arestaţi, recent, in Capitală, pasionaţii filateliişti Mascu Goldenberg, Lazăr Ghin (ion) gold şi Emil Iacobovschi pentru următorul—veţi recunoaşte — cu totul inocent motiv: sustrăgeau din mapele debitanţilor de tutun şi timbre o marfă pe care e evident că numai rafinamentul colecţionarilor ştie s’o preţuiascâ, — mărcile... Protestăm, cu un... timbru de revoltă în voce care sperăm că va deslipi orice vină de pe frunţile pure ale năpăstuiţilor şi iată de ce. Mai întâi, aşa zisa bandă „Spaima detrbtanţilor" nu era alcătuită din pungaşi de rând, ci din nişte armatori şi romantici ai genului. Veţi zice poate că nu „strângeau" decât mărci româneşti? Da — dar din sentimente fără îndoială patriotice... Apoi, le păstrau ei pentru colecţiile personale? Nu le împărţeau! Şi încă „cu 20° o sub valoare" !... (întrebaţi şi pe d. Ion Moşină, tutungiul care i-a... moşit fără să ştie). E clar, orice aţi spune: vremea asta, materialistă domnule, nu mai admite idealismeile, rafinamentele... POC. Taxa platită In numerar Ord. P. T T. Nr 143.164 ANUL I 41. 168 Direcţia S Str Regală Nr. 1. Tel. 5.57.85 Redacţia: Str Regală şi Academiei 37 Telefon 5.5788 Secretariaut: telefon 5.57.70 , Secretariatul provinciei: Telefon 5.57.77 Administraţia: Pasegiul Victoriei (fost Imobiliara) Scara C Tel 5.57.61 -4.20.65 Publicitate Abonamente-Informaţiuni: Consiliile 8 - Telefon 489 Of Monumentul comemorativ al aviaţiei engleze, desvelit cu prilejul zilei armistiţiului, la Londra Refacerea drumurilor într'un nou ritm Este foarte explicabil ca un regim nou, ori unde ar fi, care a venit în numele unor comandamente fundamental deosebite de cele vechi, să nu-și poată realiza programul dintr’o dată în spiritul radical în care vrea. •-■... ... . . • Un regim nou întâmpină întotdeauna, in calea înfăptuirilor sale, opoziţia trecutului, — opoziţie care nu dispare decât cu vremea, adică sub presiunea necontenitelor loviturice se primeşte din partea reformatorilor. Nici cele mai intransigente revoluţii n’au reuşit să frângă frontul acesta de adversitate efectivă lăsat de moştenirea guvernării anterioare. In câmpul activităţii politice, conflictul iniţiativelor de reorganizare a vieţii publice cu ceea ce a fost înainte, se poate depăşi numai printr’o metodică purificare a cadrelor rămase. Căci în definitiv, organismul administrativ,al statului dăinuieşte. El nu suportă o înlocuire totală, fiindcă atunci s’ar declara o criză adâncă în însăşi temeliile funcţionale ale aparatului de stat, ci doar o epuraţie sistematică. Este exact ceea ce se întâmplă acuma la noi. Iată chestiunea drumurilor, căreia conducerea noastră actuală i-a acordat o atenţie aşa cum o merită. Faţă de dimensiunile planului întocmit, balastul trecut atârna greu, stingheritor. Crescuţi în mentalitatea viciată a politicianismului, oamenii de răspundere nu au fost în stare să fie la înălţimea menirii lor. De aceea s’a impus, ca o concluzie logică, purificarea. Purificarea de sus, deoarece de acolo porneşte desechilibrul mortificator, înrâurind întreaga ierarhie a serviciilor. I !V ., : ■, , : - i; . ; :j ! Fiind vorba de chiar Interesele obştei româneşti, d. Mihail Ghelmegeanu, ministrul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice n’a precupeţit nici un sacrificiu, procedând la eliminarea necesară. Prin desărcinarea d-lui inginer Ion Mihalache de la Direcţiunea generală a drumurilor şi, implicit, prin delegaţia dată d-lui inginer inspector general Nicolae Profir, acţiunea de refacere a arterelor noastre de circulaţie capătă un ritm inedit, rodnic. Venirea d-lui Nicolae Profir nu însemnează, fireşte, o simplă substituire individuală, ci o îmbogăţire de sens. Am mai avea de adăugat încă ceva: purificări asemănătoare cu aceasta pe care am subliniat-o bucuroși, se impun să fie generalizate. Ele aduc întotdeauna un spor de energie revărsat direct întru binele statului Ilariu Mureşan SERBAREA ARMISTIŢIULUI LA LONDRA Regina Elisabeta a Angliei, Regina Mamă Магу și doamnele de onoare ale Curții engleze asistând la Ceremonia de la Cenotaf