România - Capitala, iulie 1939 (Anul 2, nr. 405-420)
1939-07-16 / nr. 405
405 N Anul iben fj /йк /era, h * i^bk md и ю лвид zSHk it/tjupx /ль, dA De câte ori neastâmpărul căutării şi al cunoaşterii m’a purtat în deosebite unghere de ţară, pentru a citi în ochi omeneşti semnele acelei înfrăţiri spirituale care întârzia să pecetluiască unirea politică şi geografică, de câte ori popasuri mai îndelungi m’au oprit la Cluj, la Cernăuţi, la Arad, la Chişinău, în mai mărunte şi singuratice şi mai sărace târguri din Ardeal şi din Bucovina, din Banat şi din Basarabia; întotdeauna, fără excepţie, am aflat un cărturar cu tâmplele cărunte care pomenea cu evlavie despre vacanţele tinereţii studenţeşti trăite la Vălenii de Munte. S’ar fi spus că înfăţişau unul şi acelaş tip cărturăresc, tras în mai multe exemplare. Nu avea însemnătate că erau bucovineni sau ardeleni, basarabeni său bănăţeni. Nu avea însemnătate că viaţa de mai târziu îi înpotmolise, că obligaţiile şi tirania de partid politic îi sileau să-şi renege aprinsele, desinteresatele, nobilele aspiraţii ale tinereţii. Nu avea în seninătate că erau profesori, medici, avocaţi, slujbaşi, cu mărunte dar apăsătoare poveri familiare care treptat au ucis elanurile şi au uscat sufletele într’un egoism fără alt orizont, decât leafa, chiria, onorariul, scaunul de deputat, înnaintarea, concediul de boală, numărătoarea anilor până la pensie. Toţi se iluminau deodată la chip şi îşi învăluiau glasul în duioşie, pentru a evoca anii pe totdeauna pierduţi, când de dincolo de hotare, din ţinuturi supuse străinelor stăpâniri, soseau aduşi de chemarea cărturarului Nicolae Iorga să descifreze catehismul unităţii de neam şi să pregătească viitorul ce venea către noi. Dintr’o cenuşă răcită, se aprindeau scânteeri ascunse, înăbuşite, sub spuză. Poate că de aceia străbătea pe încetul nu ştiu ce fior de suspin în voce; poate o tristeţe, poate mustrare. Măsurau în asemenea clipă depărtarea dintre се-ar fi putut să ţie şi ce-a fost; dintre се-au năzuit în tinereţea lor să înfăţişeze pe lume şi ce palidă desfigurare a acestor intenţii, reprezintau, copleşiţi de treptata înverigare a capitulărilor. Mărturisesc că din toate tristeţile ce pândeau să te întâmpine în România de până in Februarie anul trecut, aceasta era cea mai aspră, urmărindu-te pas cu pas, dincolo de fostele hotare până în hotarele cele nouă şi veşnice. A existat înainte de răsboiu şi de unire, o conştiinţă arzătoare a românismului pregătită fireşte din mai vechi timpuri, păstrată din totdeauna, dar cărturăreşte galvanizată, susţinută, argumentată cu elemente noui istorice şi filologice, culturale şi artistice, etnice şi politice, îndeosebi prin cursurile de vară de la Vălenii de Munte, prin verbul şi opera profesorului Nicolae Iorga, prin mesianismul său naţional. Tineretul studenţesc de peste hotare purcedea un pelerinaj la acest altar al românismului să-şi împrospăteze credinţa în mântuirea naţională ce avea să vină, ce trebuia să vină şi a venit. După acest pelerinaj se întorceau acasă, la, universităţile străine, la casele părinteşti de preoţi şi dascăli, de ţărani şi de nevoiaşi gospodari târgoveţi ţinuţi în marginea oraşelor cu stemă austriacă, maghiară sau rusă, se întorceau cu alt suflet primenit şi nerăbdător, gata la orice jertfă şi orice cutezătoare afirmare a mândriei de neam. Prin jalnicul despotism al vieţii de partid cu succesele electorale întemeiate pe destin şi pe asmuţarea pasiunilor, aceiaşi oameni care în tinereţe visaseră unirea, luptaseră pentru unire, suferiseră pentru unire; când unirea s’a desăvârşit, nu s’au mai găsit însă alături, cot la cot, pentru a grăbi cealaltă unire, sufletească. Dimpotrivă au stat deacurmezişul ei, au întârziat-o, au împiedicat-o. Şi aproape două decenii, lepădându-se de trecut şi de tinereţe, au ocolit drumul Vălenilor de Munte, adesea luptând împotriva duhului de la Vălenii de Munte. Nu era aceasta tristeţea cea mai mare, pe care o rezerva România cea Mare? O dată cu istovirea dihoniilor de partid, a sălbatecei între sfâşieri între fraţi, a sfruntatelor stimu ţări regionaliste de hatârul câtorva privilegii personale şi câtorva victorii electorale, fie ca in România aceasta nouă, nu numai mare, pelerinii de eri, pocăiţi, să se întoarcă la altarul românismului de la Vălenii de Munte, cu sufletul şi generozitatea de atunci, de eri, regăsită, aşa cum veneau în România cea mică, să se afle frate cu frate pentru a-şi întinde mâna frăţeşte, nu pentru a-şi scoate ochii duşmăneşte. E singura urare ce ne isvorăşte pe buze, la deschiderea cursurilor de la Vălenii de Munte, din vara aceasta. Şi nu e poate cea mai deşartă, amintindu-ne mustrarea de sine, adesea mila, de sine, din ochii şi din glasul atâtor oameni ce nu-şi aflau împăcare cu sufletul lor, în România dela cele patru graniţe şi a celor douăzeci şi nu mai ştiu câte partide, jumătăţi de partide, fracţiuni de partide, de până mai eri. CEZAR PETRESCU fu plătită In numerar, Ord. P. T. T. No 143.11* Un an dela moartea M. S. Reginei Maria In ziua de Marţi 18 Iulie se împlineşte un an de când s’a stins din viaţă M. S. Regina Maria. Trista aniversare va fi prăznuită de întreaga Naţiune română, prin slujbe de pomenire oficiate în Catedralele tuturor oraşelor şi în toate bisericile săteşti. Cu prilejul parastasului din an, Asociaţiile patriotice din Capitală au hotărît organizarea de pelerinagii la mormintele regeşti de la Curtea de Argeş ca un pios omagiu ado Ctitorilor României modern şi întregite. PROGRAMUL DE NEUTRALITATE AL GUVERNULUI AMERICAN WASHINGTON, 14 (Radar). Declaraţiile d-lui Huli, care însoţeşte mesagiul preşedintelui Roosevelt adresat Congresului, arată că, „în situaţia prezentă atât de primejdioasă”, o naţiune pacifică ca cea americană nu poate să închidă ochii cu îngăduinţă formulând o politică de pace şi neutralitate, ca şi cum nu ar exista condiţii anormale. DESFIINŢAREA embargoului D. Huli cere apoi desfiinţarea clauzei embargoului asupra armelor destinate beligeranţilor. „Cei cari cer menţinerea embargoului şi cari pretind că această interdicţie va ţine Statele Unite în afara unui război, fac o greşală de logică, deoarece comerţul de arme, muniţii şi material de război este interzis pentru moment cu naţiunile beligerante, dar comerţul cu materii prime, necesare războiului, este permis. PROGRAMUL DE NEUTRALITATE D. Huli enumără cele şase puncte ale programului de neutralitate al guvernului, expuse de el în mai multe rânduri, şi precizează că acest program, care va păstra ţara în limitele unei stricte neutralităţi, va reduce în măsura posibilului riscurile de a vedea Statele Unite târîte într’un război. Fiecare trebue să înțeleagă că izbucnirea unui războiu mondial ar spori primejdiile pentru Statele Unite. D. Hull cere Congresului să colaboreze cu guvernul în domeniul afacerilor străine. Altfel, interesele vitale ale Statelor Unite ar fi în mod necesar compromise. 99iAtъ. iulie“ in^ capitala D profesor Lf'tiWO» presedintele coloniei franceze din Bucureşti, rostindu-și discursul.ц nnlenU sărbătorire zilei de 14 iulie, la Ambasada francezi W « Cal Duminecii Iulie ■5IROI Direcţiunea şi Redai 60, Pasagiu] Victo Administraţia: Pas Imobiliara) Scara JpP TELEFOANX Direcţiunea I 6.57.85 Secretariatul generali 6 .57.88Redacţia ţi secretariatul: . 667.87" Secretariatul de provinciei 667.77 ' Administratorul: 4.20.62 Administraţia şi abonamente: 6157 Serviciul publicităţii : 4.89.05 ABONAMENTABON: Un an Şase luni Trei luni Pentru instituţiuni B, Et. Г la CCost ‘>ш4ьА*1ссш se \ Noul regim de valorificare a grâului intră in vigoare Luni 17 iulie Delegaţia economică a guvernului prezidată de prinţul ministru a examinat şi aprobat următoarele măsuri practice de valorificare: Acordarea unei prime de 8000 (opt mii) lei la vagonul de grâu; reducerea de transport pe c. f. r.; Convenţia pentru cumpărarea grâului încheiată între ministerul Economiei Naţionale şi Institutul Naţional al Cooperaţiei; O serie de măsuri pentru industrializarea redevenţelor petrolifere ale Statului şi valorificarea produselor distilate. Delegaţia economică a guvernului s’a întrunit ori după amiază la ministerul Economiei Naţionale sub preşedinţia d-lui Armand Călinescu, preşedintele Consiliului de miniştri. Şedinţa, a durat dela orele 16— 19,30, când s’a dat următorul comunicat: MASURILE PRACTICE PENTRU VALORIFICAREA GRÂULUI D. ministru I. Bujoiu a expus şi delegaţia economică a aprobat: Măsurile practic© pentru aplicarea legii de valorificare a grâului, ce va apare în Monitorul Oficial de Luni 17 Iulie c. Regimul tranzitoriu de la vechiul la noul regim al grâului; Prima de opt mii lei la vagonul de grâu şi cota actuală de devize negociabile; Reducerea de transport pe Calea Ferată; Convenţia de mandat pentru cumpărarea grâului, dintre ministerul Economiei Naţionale şi Institutul Naţional al Cooperaţiei. OFICIILE JUDEŢENE DE VALORIFICARE IŞI ÎNCEP ACTIVITATEA LUNI 17 IULIE A. C. Toate dispoziţiunile de aplicare practică luate în cadrul acţiunii de valorificare a grâului, cari revin ministerului Economiei Naţionale, au fost expediate din vreme, astfel că Luni 17 ca, cel mai târziu, Oficiile Judeţene de valorificare a grâului, să aibă toate instrucţiunile necesare unei imediate puneri în aplicare a noului regim de valorificare. NEGOCIERILE DUSE DE COMISIILE SPECIALE CU REPREZENTANŢII DIFERITELOR TARI _ p. I. Bujoiu a informat delegaţia economică asupra negocierilor duse de comisiile speciale instituite de departamentul Economiei Naţionale, cu Anglia, Germania, • Italia şi Palestina, negocieri cari au dus la semnarea de convenţiuni în cursul ultimelor săptămâni. INDUSTRIALIZAREA INDIGENĂ A REDEVENELOR PETROLIFERE ALE STATULUI $I VALORIFICAREA PRODUSELOR DISTILATE D. I. Bujoiu, a mai expus delegaţiei economice, totalitatea măsurilor luate pentru valorificarea optimă a redevenţelor petrolifere ale Statului prin industrializarea lor indigenă şi valorificarea la export a produselor distilate. Măsurile propuse de către departamentul Economiei Naţionale, cu privire şi la această problemă, au fost în total aprobate de către dele- ,gaţia economică. Şedinţa viitoare se va ţine în ziua de Marţi 18 Iulie c. D. ARMAND CĂLINESCU LA TOKIO CONTINUA MANIFESTATIUNILE ANTIENCLEZE TOKIO, 14 (Rador). — Manifestaţii anti-engleze violente s’au desfăşurat Vineri după amiază la teatrul Hibya şi în interiorul templului shintoist de la Hiei. După o întrunire în cursul căreia reprezentanţii consiliului municipal din Tokio au relevat populaţiei moderaţia Japoniei faţă de Londra, 50.000 de manifestanţi, majoritatea aparţinând mai multor organizaţii oficiale, s-au dus la ambasada Angliei, unde au încercat sa strice grilajul. Poliţia, intervenind, a respins de manifestanţi. .