România - Capitala, mai 1940 (Anul 3, nr. 704-719)

1940-05-16 / nr. 704

MAIU I 940 Miercuri î Zile trecute 135 Zile rămase 231 Ortodox: Sf. Pachomie cel Mare. Catolic: S-ta Sofia. Protestant: Sofie. Ebreu: 7 Itar 5700. Răsăritul soarelui 4.49 Apusul soarelui 19.36 V­REMEA Buletinul Institutului Meteorologic Съпиш Temperatura în scădere, variază în­tre: 3 gr. la 5 gr. în N. României, 6 gr. la 8 gr. în Ungaria şi Vestul Româ­niei, 10 gr. la 12 gr. în SE­tul României 8 gr. la 12 gr. în peninsula Balcanică şi 14 gr. la 19 gr. în Italia şi regiunea Mediteraniană. Precipitaţiuni au căzut în peninsula Balcanică Estul Mediteranei şi Asia­ Mică.IN ROMANIA LA ORA 12 In ultimele 24 ore timpul a fost va­riabil ca­­cerul parţial acoperit şi vânt potrivit din sect. Nordvestic. In cursul nopţii şi azi dimineaţă cerul s’a înse­ninat îrn jumătatea de Vest a ţării. Pre­cipitaţii sub formă de averse însoţite pe alocuri de mari manifestaţii elec­trice au căzut mai ales în răsărit, iar azi dimineaţă uşoară ninsoare s-a sem­nalat la Câmpulung Bucovina. Temperatura în scădere variază în­tre: 16 gr. la T. Măgurele şi 4 gr. la Predeal. Temperatura maximă de eri s-a ridi­cat până la 21 gr. la N.­Măgurele şi 10 gr. la Predeal, iar cea minimă din cursul nopţii a oscilat între: 10 gr. la Ismail şi­­3 gr. la Predeal. Presiunea atmosferică în creştere variază între: 767 mm. la Arad şi 758 mm. la Bugaz. BUCUREŞTI OBSERVATORUL BANEASA ORA 12 Presiunea 761 mm. Cerul f. noroc. Temperatura 14 gr. Umiditatea 35% Temperatura maximă 19 gr., iar cea minima 8 gr. Temperatura maximă pe Sol 29 gr., iar cea minimă pe sol 8 gr. ERI LA ORA 13 Temperatura pe sol 27 gr. în aer n­­ Premiere Expoziţii 16. V. 1940 ZI ROMANIANo. 704 CAIENDARISPECTACOLELE Miercuri 15 Mai 1940 OPERA ROMANA (telef. 4.11.32) : seara la ora 8,30 Traviata, cu Maria C­obotfiri NATIONAL (telef. 3.94.30): seara la ora 8,30 Magda. STUDIO (telef. 3.45.27): la ora 8.45 seara: Să divorțăm. LIGA CULTURALA (telef. 4.60.60): seara la ora 8,30: Isus, MUNCA ŞI VOE BUNA (telef. 4.26.23) : la ora 8,30 seara: Slugă la doi stă­pâni. REGINA MARIA (telef. 3.98.48) : la ora 8,45 seara: Papa Se lu­strueşte. SĂRINDAR (telef. 4.84.94): seara la ora 9: D-ra Butterfly. COMOEDIA (telef. 4.71.71): Ora 8,45 seara: Un băiat şi jumătate. Prezicător fără voe cu Joe Braun. MIORIŢA (Cal. Moşilor, 127): Fiicele D-nei Masters cu surorile Lane şi Paris Melody cu Rudy Wallee. MARNA : Vrăjitorul din Oz. Viaţa e un joc cu Claudette Colbert şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. NERO (Cal. Şerban Vodă, 94) : Femei cu Joan Crawford şi Norma Shearer şi Sudan cu Harri Baur şi Anne Du­caux. ODEON­­, Cocoţatul de la Notre Dame şi jurnal. PARIS (Cal. Rahovei, 18) : S. O. S. Carfax seria I şi II, operă complectă. PACHE (Str. Mătăsari, 31) : Delir şi Spaima Deşertului. REX (Cal. Dudeffti, 22) : S O. S. Carfax Cu Ralf Bind şi Bela Lugsl, ambele serii,­­ operă complectă. RAHOVA (Cal. Rahovei, 91): Viaţa e un joc cu Claudette Colbert şi Moar­tea obosită. SPLENDID (Cal. Moşilor, 290): Beau geste cu Gary Cooper şi Prizonie­rele Destinului cu Michelin Presler. TRIUMF (Cal. Griviţei, 335): Aventu­rile celor trei Muşchetari, operă com­plectă ambele serii. TOMIS: îngeri cu feţe murdare cu James Cagney şi Pat O’Brien. Cân­tecul iubirii cu James Milton şi Pa­tricia Ellis. UNIC (B-dul Filantropiei, 57) : Capcana şi Soţul meu conduce ancheta. UNIREA (Şos. Filantropiei, 143) , Fata bătrână şi Trader Horn. VOLTA BUZEŞTI Visul unei prinţese cu Shirley Temple, Richard Green şi La capătul pământului cu Spencer Tracy, Nancy Kelly. VENUS: Beţia Aurului cu Victor Mac Leglen şi Destinul cu Annabella şi Henry Fonda, Jurnal Românesc. VOLGA (Cal. Dorobanţi, 1): Capcana cu Maurice Chevalier şi Copilaşul Domnişoarei cu Ginger Rogers şi David Niven. CINEMATOGRAFE Centru ArO: Deana Durbin in , ,Fetiţele au crescut” cu Nan Grey, Helen Parrisn şi Pelix Bressart. SCALA: Umbra lui Nick cu William Ioneli şi Mima Loy. Jurnal Para­­mount. CARLTON : Pericolul Roşu, cu Clau­dette Colbert şi Henry Fonda. Jur­nale Fox şi Paramount. TRIANON: Acesta e linia ,Maginot” şi „Ştrengarul” cu Bobby Breen. Jurnal Românesc şi Paramount. CAPITOL: Balalaica cu Nelson Edy şi Ilona Masey. Jurnal Nou. FALAS BULEVARD: Fraţii , Ritz şi Moulin Rouge. FEMINA: Omul cu masca de fier dupa romanul lui Al. Dumas. REGAL: Elisabeth şi Essex cu Bette Davis şi Errol Flynn. Jurnal Para­­mount. ROXY: Cei patru cavaleri cu John Cle­mente, Ralph Richardsohn. Jurnal Metro şi Paramount. SAVOY: Totul pentru Dragoste cu Dick Power şi Nu vreau să mor cu Bette Davis şi George Brent. A. R. P. A.: Shanghai Express,cu Mar­­lene Dietrich, Clive Brook, Jurnal de actualităţi. „ SELECT (Calea Victoriei): Mesalianţa cu Garry Cooper şi Merle Oberon. OMNIA: Plăcerea nebunilor cu Clarck Gabie şi Nopţi de groază în Kong Kong. FORUM: Prizonierele destinului şi Fugara cu Frédéric March. FRANKLIN: Ordin de chemare cu Erich von Strohelm Şi Mireille Balin şi Uliţa durerii cu Dita Parlo şi Al­bert Prejean. ELYSÉE: Prinţul Pojarski, operă com­plectă. Jurnal Paramount. BIZANTIN (B-dul Elisabeta, 2): Jertfa supremă cu Olivia de Havilland şi George Brent. şi Ultimul Post cu Bob Baker. RIALTO (B-dul Carol, 21): Jesse Ja­mes cu Tyrone Power şi Infernul In-NSA^fIntrară Zalohiut, 6, Cişmigluy’i Gei Щ Mufjn­eta^ cu­­ Fraţi­i Ritz şi Pumnul, da­­­lier cu Waliace Вегу. ber 17 gr. şi în apărător 14 gr. v. TIMPUL PROBABIL ASTAZI 15 MAI СаГПеГ© Presiunea în creştere cu 1-3 mm. AMERICAN (Cal. Moşilor, 221) : Fugara apoi în scădere cu 1-2 mm. Cerul se cu Frederik March şi Joan Bennett, va menţine variabil în Răsărit şi mai mult senin în rest. Vântul va sufla de la Nord şi NW mai puternic în Răsărit. Temperatura în scădere uşoară. Uşoare precipitaţiuni cu totul locale vor cădea în Răsăritul ţării şi pe litoral. Eroul din Far West cu Bob Baker. AIDA (Calea Rahovei151) : Miezul nopţii şi Cavalcada fantastică. BARCELONA (Str. Măgurele, 123): Se aprind făcliile cu George Vraca, Nuţu­ Dona, Olga Porumbaru şi Hanul Groazei. . . . CARMEN (Cal. Dudeşti, 169): Brigada _ jf ro n/r­o _ Г rp Nordului şi Femei condamnate. M .­­M­­, 10 I UI COTROCENI (Şos. Cotroceni, 9): Pa­­radisul pierdut cu Fernand Gravey şi Bill Gazon. Jurnal Fox şi Românesc. DIANA (Cal. Griviţei, 110): Tura zeiţa junglei cu Dorothy Lamour şi Andy Hardy cowboy cu Mikey Rooney. Cânta­ DICHIU: vestul sălbatic cu Shirley cinema Temple şi Când felinarele se sting. DACIA: Prietena noastră Moartea cu Lionel Barymore şi Trebuie să mă iubeşti cu Robert Young. EDISON (sală şi grădină, cal. Dudeşti, 3, colt Anton Pan): Dragostea mea te cheamă cu Jeanette MacDonald şi S’a născut un imperiu cu Joel Mc. Crea. OPERA ROMANA: Celebra feaţă de operă şi artistă de Maria Cebotari va da a doua reprezen­taţie extraordinară la Opera Română. Vineri 17 Mai cu D-na Butterfly. STUDIO TEATRUL NAŢIONAL : Luni 20 Mai, Studio-ul va reprezenta pentru prima dată piesele „Vocea" de Jean Cocteau şi „Toţi avem interese1 ____ _ de Jacinto Benevente, în regia d-lui FLORIDA (B-dul Ferdinand, 118) , Sa­lon Sava­­dan şi Hotel pentru femei. MUNCA ŞI VOE BUNA: Viitoarea GRAND (Şos. Crângaşi, 42) . Dubla premieră: „Şcoala femeilor", comedie existenţă a doctorului Cliterhouse şi în 5 acte, de Molière. Cântecul eroilor cu Nelson Eddy. DICHIU (Strada Romană 89) : Război şi pace şi Stan şi Bran eroi fără voie. GLORIA (Cal. Văcăreşti, 44) : Cocoşa­­tul de la Notre Dame. Jurnal şi com­­plectare. IZBÂNDA: Mocirla cu Michel Simon şi Andy Hardy Milionar cu Mikey Rooney. Universul­ : Viorica Ana Ione- ILEANA (Str. Avrig, 1) : Razzia cu Wallace Beery şi Drapelul cu Willy Ateneul Român : Pallady, Sala „Dalles" : C. Nicolaevici - Basa,­rab Spartoli; Ioana Glassan; Jeania Ba­culescu; Elena Ahton, Max Gambard Octavia Mihculescu, Sala seu. Hasefer , D. Sebastian. Birgel. . . , LIA (Cal. Griviţei, 196): Capcana cu Foyerul Teatrului Comoedia: expozi- Erich Von Stroheim şi Vin ploile cu ţia de pasteluri şi uleiuri a pictorului Nimna Loy şi Tyrone Power. Gh. Lazăr. LOLICA: Brigada Nordului, technico-Sala de expoziţii a ministerului lor şi Cei trei Muşchetari. Propagandei „Marina română ori şi Lucifer (Cal. Dudeşti, 97). Zaza cu ««fini» /Willorf, şi frăsţii maro­ni astăzi” FARMACIILE DE SERVICIU IN NOAPTEA DE 15 MAI Farmacia „Cerb” Vasiliu (O. Las­car) Calea Victoriei 70; Farmacia „Flora” Al. Cepleanu, B-dul Maria 12 (Piaţa Mare); Constantin D. Roşu, Calea Moşilor 45; Gh. Dan, Calea Gri­viţei 183; Ecaterina Mihăilescu, Calea Griviţei 431, Farm. „Sf. Maria", (Gh. Drăguş), Str. Viitorului 114; Dr. A. Voitonovici, Calea Victoriei 206; Lucia Constantinescu Dr. Chijic, Şos. Mihai Bravu 203; Farm. Bendorf Alexandru, Calea Moşilor 272; Gh. Paraschivescu Calea Dudeşti 57; E. Paraschivescu, Calea Şerban Vodă 81; Farm. „Sf. Va­sile” Dr. Voianu str. 11 Iunie, 23 ; Dr. L. V. Ullmann, Str. Dr. C. Davila,­­ 7; Farmacia Moldoveanu, Herăstrău ; C. Mărgineanu­, Şos. Crângaşi, 62; Au­rora Dragomir C-tinescu, Şos. Giur­giului 93; Tita Săndulescu Dr. Harnat, Prelungirea 13 Septembrie, 2; Mayer Bernstein, Prelungirea Rahovei 10 ; Farm. „Sf. Cruce” Elena Grossu,­ Bă­­neasa; Farm. „Colentina” A. Tirel­­man, Colentina, Şos. R. Ferdinand 6 ; Valeria Luca, Bucureştii Noui: Cristina Posescu, Calea Văcăreşti 29S. Festival de dans Paule Sibille După recitalul clasei de perfec­ţionare, care a obţinut un strălucit succes, d-na Paula Sibille va da un Festival de Dans cu toate elevele sale, Duminecă 19 Mai, orele 11 a. m.,­­la Teatrul Compedia. In program, compoziţii noui, pe muzică de Chopin, Rameau, Cher­­ubini, Sibelius, Strauss, Mussorgsky, etc. 15 MAI Un savant Prof. dr­. Q. MARINESCU 15 MAI 1938: S’a stins din viaţă savantul de renume mondial, dr. G. Marinescu. Ilustru neurolog, mem­bru de onoare al mai tuturor Acade­miilor din Europa şi America, el fă­cea parte din strălucita falangă de oameni de ştiinţă care binemerită dela umanitate. Doliul medicinii ro­mâne este totodată doliul ştiinţei medicale din total lumea. Descoperirile, cercetările ştiinţifi­ce, vasta lui operă, munca uriaşă pe care a desfăşurat-o au adus contri­buţii esenţiale mai ales­ în neurolo­­logie, al cărui mare pioner poate fi socotit alături de Santiago Ramon Y, Gajal, Charcot, etc.­­ Prof. dr. G. Marinescu se născuse în Bucureşti, în anul 1864, dintr’o familie modestă. S’a remarcat din timpul studiilor universitare. Fiind trimis în Franţa a atras atenţia cer­curilor ştiinţifice de-acolo, şi a des­făşurat o intensă activitate la şcoa­la de neurologie de la Salpêtrière. A lucrat câtva timp şi în clinnicile şi laboratoarele germane. In 1897 fu numit profesor de neurologie la fa­cultatea de medicină din Bucureşti. In 1905, Academia Română l-a ales membru, pe temeiul numeroaselor sale studii dintre care multe au des­chis drumuri noui în medicină. Până în ultima clipă a muncit CU entuziasm tineresc în pofida dificul­tăţilor materiale cu care a avut ne­contenit de luptat, reuşind să înte­­meeze o şcoală neurologică şi­ să sporească mereu prestigiul ştiinţei româneşti. . . Bătrânul savant a murit senin şi mulţumit de a fi lăsat o moştenire neperitoare. 15 MAI 1877. In Bucureşti apare cotidianuil „România Liberă”, având ca director pe I­. Aug. Laurian. Va, apare până la 14. Iunie 1889, când va fuziona cu „Epoca”, iar îrn locul lor, va apare „Constituţionalul” (15 Iu­nie 1889—14 Decembrie 1900). „România Liberă” a întâmpinat dificultăţi la pătrunderea în Ardeal unde totuşi a izbutit să se strecoare sub titlurile: Foaia literară, Alegă­torul, Voinţa. A fost una din gazetele de mare prestigiu, din trecut, şi a stăruit ne­încetat întu apărarea drepturilor ro­mânilor aflaţi sub stăpânire străină. In articolul-program, redacţia fă­cea între altele aceste precizări: prezintă ideile unei stânge modera­te, ale unei junimi care şi-a făcut ,­­ „Organ al unui grup care re­­creşterea politică în observarea du­rerilor de care suferă societatea noa­stă azi şi în studierea marilor cuge­tători pozitivişti ca Spencer, Macau­­ley şi Mill, vom lupta azi în presa, mâine la graniţă, pentru existenţa independentă şi liberă a unei Ro­mânii prospere; ne vom sili să pu­nem o piedică ignoranţei sau calcu­lelor greşite, cari ar periclita sfantul patrimoniu al străbunilor noştri. Naţionalitate mai înainte de toate onestitate şi inteligenţă în conduce­rea naţiune!, iacă temelia rimnun­ghiulară pe care dorim să se ridice România liberă şi independentă’ Un monument lui Mihail Eminescu Societatea Scriitorilor Români va comemora în ziua de 26 Mai 1940, la Teatrul Naţional, pe marele poet Mihail Eminescu, cu prilejul împli­nirii a 50 de ani de la moartea sa. Comemorarea va avea loc sub înaltul Patronaj al M. S. Regelui Carol al П­ 1еа. Cu această ocazie, Societatea Scrii­torilor Români a hotărît înălțarea unui monument, în capitala țării, genialului poet. --------------------------­ «■■виявяя1иив1ивш1амнвииишим«имвии>и* Claudette Colbert şi Răzbunare cu Pat O’Brien. LIZEANU (Str. Lizeanu, 19 bis): Aven­turile celor trei Muşchetari şi com­plectate. MARCONI (Cal. Griviţei, 137): Moar­tea obosită cu Louis Jouvet şi Marie Bell. O aventură disperată cu Ram­on Novarro. Jurnal de războiu şi Trupa de reviste şi comedii D’Ayol. MODEL (Piaţa Dr. Botescu, 2) : Prinţ şi cerşetor cu Errel Florin şi Insula Ocnaşilor cu Ann Sheridan şi Jurnal. MILANO (Cal. Călăraşi, 135): Paradi­sul pierdut cu Midn­en Presler şi­­d-sale conferinţă despre sistemul Continuând seria sa de conferin­ţe în limba română, d. prof. Charles Upson Clark, cunoscutul prieten al României şi autorul a două esenţia­le lucrări în limba engleză despre România şi despre Basarabia, a vorbit în ziua de 13 Mai a .c. la Chişinău. Sala eparhială era neîn­căpătoare pentru publicul venit să-l asculte pe profesorul ameri­can rostind într’o impecabilă și sa­vuroasă românească interesanta CONFERINŢA DE LA A D-LUI PROFESOR CLARK federal al Statelor Unite. Câteva coruri cântate de elevele Şcolii Normale, au dat un caracter sărbătoresc acestei călduroase ma­nifestări „de camaraderie america­no-гот ană”, a spus însuşi con­ferenţiarul. O aleasă asistenţă, în frunte de d. Grigore Cazacliu, Rezidentul Ţinutului Nistru, preoţi, profesori şi un numeros public au aplaudat din­ belşug conferinţa d-lui profe­sor Clark. (ЦМЛ/JI ) &шжём рштттшш •EDITURA NAȚIONALA CIORNEI. CONCURSUL DISTRACTIV al ziarului „ROMANT BON Nr. 13 Numele ______ ....... Adresa Păstraţi aceste bonuri şi înaintaţi-ae toate odată, dimpreună cu restegările problemelor, la sfârşitul concursului Noutăţi mărunte de modă — Fustele negre, însoţite de o jachetă scurtă de culoare deschisă, au o eleganţă deosebită şi sunt ti­nereşti. — Mănuşile şi cordonul îşi găsesc replica in nuanţa pantofilor, seara, sau pentru vizită. — Fundele mari la ceafă, şi co­cardele de tafta purtate deasupra părului, fac concurenţă reţelei, pe care toată moda a început să o a­­dopte. — Mitenele tricotate se vor a­­sorta ciorapilor de culoare deschisă, deasemenea tricotaţi, şi cari se vor purta din nou când vor veni zilele frumoase. — Pentru seara, la teatru, se poartă calote de piele aurie sau ar­gintie, mărginite cu panglicuţe de tafta lucrate în creţuri, ori o mică nişă de tul într’un ton viu. Peste această coafură uşoară şi originală se pune o voaletă. — Se poartă pentru după amiaza jachete sau bolerouri negre sau bleumarin, de catifea, gulere şi mă­nuşi mitene din dantelă de Irlanda. — Voaletă albă asvârlită peste un canotier de catifea neagră este ul­tima modă a sezonului. — E un nou fel de a purta voa­leta. Se pune pe păr, înainte de a pune pălăria, un tul brodat ori cu buline; se drapează şi se leagă la ceafă. Astfel parul e menţinut coa­fat. Pălăria e pusă pe cap ca de obicei. Cum tulul este asortat exact părului, e aproape invizibil şi an­samblul are multă graţie şi armo­nie. — Gri­ ul e culoarea cea mai mo­dernă pentru pălării şi se potriveşte mai cu seamă brunelor. Adăugaţi şi ciorapii asortaţi şi sunteţi după ul­tima dorinţă a modei. — Bretelele de hermină încruci­­şându-se In spate fac o garnitură foarte apreciată pentru rochiile de­ o garnitură de ton sumbru. — Mânecile, decolteul şi cordoa­nele se vor bucura de mare atenţie în acest Sezon. Se fac asortate an­samblului şi dintr’o ţesătură şi cu­loare diferită. Vestele şi jachetele de culoare vie şi cordonul într’un ton opus se vor purta pe fuste ample şi plisate, negre sau bleumarin. Aceste vest­minte se pot asorta cu mici pălării, canotier garnisite cu panglici, rabilă. Marchizul e sărac, dar foarte frumos. „ Glumeţii spun că la această nun­tă mandoliniştii din Neapole le-au cântat romanţa. „Când iubeşti ai totdeauna douăzeci de ani.“ „Attraction” — costum d© după a­­miază din lenaj negru, garnisit cu o ţesătură în dungi negre, albe şi verzi. Creaţie Jacques Heim.­­Paris. „Când iubeşti ai totdea­una 20 de ani“ La_Napoli, marchizul de Torinoti s’a căsătorit la vârsta de şaizeci şi doi de ani cu o tânără peruviană de nouăsprezece ani. Tânăra căsă­torită afirmă că e o căsătorie djji dragoste. Fata are o avere conside­ » Ce mâncăm azi ?) Mazăre cu fţiganele. 2) Tocană moldovenească cu ciu­perci. Pentru şase persoane : Un kgr. ciuperci, o legătură de mărar, o le­gătură de pătrunjel, 10-15 cepe verzi, 100 gr. unt. Sos: 50 gr. unit, 20 gr. făină, 2 dl. smântână ori lapte. Se curăţă ciupercile, se spală şi se toacă mărunt, se pun în cratiţă, cu un praf de sare, mărar şi pătrun­jel muit, foi de ceapă verde, toate tăiate mărunt. Se lasă să fiarbă înă­buşit cu o lingură de unt, se scad bine; dacă încă sunt tari, atunci se pică în togae două linguri de apă şi­ se fierbe bine. Sosul: De altă parte se prăjeşte în unt puţină făină fără să se îngălbenească se adaogă smântână sau în lipsă lapte, se pune acest sos peste ciuperci, se mai lasă să mai dea un clocot, apoi se ser­veşte. 3) Compot. -j ■■ШБ1NoБ£в^1взав9дадншЕNoгя1ш 1875 m. RADIO­ ROMANIA 150 kW. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. plâns, tango de Llossas; Singurătat slowfox de Ellington; Rumba de Lecue­na şi Rumba de Rivera. 15.00: Radiofonice ; Publicaţii; Varii­tăţi. RADIO ROMANIA 19.00: Ora; Mersul vremii. 19.02; Cronica artistică. 19.17; Mari instrumentiști ai lumii Rudolph Dolmetsch, Erica Morini Alfred Cortot (discuri) ; Suita în s­einor de Purcell (clavecin: Rudolf Dolmetsch); Râul lebedelor de Kreisli (Vioară: Erica Morini); Rondino e Kreisler pe o temă de Beethoven Dans Spaniol de De Falla (vioară: I­rica Morini) ; Fluturi de Schumar (pian: Alfred Cortot). 19.50: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA si RADIO BUCU­RESTI 20.00: Florile, de Gh. D. Mugur. 20.20: D-ra Constantin Bădescu (vo­ce) : Coppelia-vals de Delibes; Melód de Melichar: Tarantella de Millöcker Vals de Millacher. 20.45: Radio-jurnal (I). 21.00: Orchestra de concert Radi dirij. de Ion Ghiga. Uvertură la opei „Regele Ys-ului“ de Lalo; Concert pen­tru vioară și orchestră de G. Tarti: (vioară: D. Teodoru) ; Două danse simfonice de Grieg; Menuet de Scăriă­tescu; Preludiu la „Potopul” de Sam­ Saëns (vioară: D. Teodoru); Dans pi­ montez de Sinigagn­a. 22.10; Radio-jurnal (I); Sport. 22:30 : Muzică românească (disc.) Scena pastorală de Elinescu; Cântec , leagăn şi Sârba de Brăiloiu (voce: Vi­lentim Creţoiu-Tassian) ; Finalul „Si­renadei­­ de Andricu; Unde aud cui cântând de Kiriac (voce: Valentin Dr.­Tassian) ; Zău! Zău! şi Şi-au mândruţo (Corul soc. Carmen); Hoi lui Dinicu, Sârba lui Tanţi şi Săli expoziţiei din Paris; Crizanteme , Dragoi şi Ce te legeni codrule, de Ski­letti (voce: Aurel Alexandrescu). 23.10: Valsuri vechi (discuri). 23.45: Jurnal pentru străinătate : limbile franceză, germană. 12.00: Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică variată (discuri): Du­nărea albastră, vals de Johann Strauss (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber) ; Dans ţigan de Smetana şi Capriciu spaniol de Moszkowski (pian: Wilhelm Backhaus); Vals din „Mireil­le” de Gounod şi Bolero din „Vecerniile siciliene” de Verdi (voce: Miliza Kor­­jus); „Otello", suită de Coleridge-Tay­­lor (orch. simf. dirij. de Malcolm Sar­­gent). 12.50. Orchestra Costică Tandin­; vo­ce: Petre Alexandru, Tarapanaua şi Sârba lui Pistol din Calafat; A plecat un tren din gară, tango de Boldur şi De la fereastră, romanţă veche (voce- Petre Alexandru); Doina din Bihor şi învârtită cu strigături, culegeri de Petre Alexandru (voce: Petre Alexandru); De când sunt în ostăşie, cântec popular de Liliana Delescu şi Ţara mea şi mân­dra mea de Vasilescu (voce: Petre A­­lexandru). 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30: Continuarea concertului Or­chestrei Costică Tandin: Vine Ionică al meu din concentrare, cântec popular de I. Romeescu şi Am plâns de mult o­­dată, tango de Nicu Răducu; Valéria Vals de Lineke: In zori, tango de I. Cornu şi Păstreazâ-mă doar pentru ti­ne, vals lent de Vasilescu; Draga mea, tango de Ioan Larian; Arii nationale. 14.00 : Radio-jurnal, 14.20: Cântăreţi germani (discuri) . Melodie din opereta Contele de Luxem­burg, de Lehar (voce: Peter Anders); Serenadă vonc­ană din filmul „Nu mă Uita” de Melichar (Voce: Franz Völ­­ker) ; Dou arii din „D-na DUbarry” de Millöker (voce: Erna Sack) ; Manon, vals boston de Engelberget (voce : Fr. Völker); Lied de Künker (voce: Kari Schmitt-Walter). 14.40: Muzică de dans (discuri): Fox -vivailla ne nans !discuru : eux- aobile Cioturi de Bulock ÿ de Robinn­ Ros­și. %

Next