Romănulŭ, iunie 1861 (Anul 5, nr. 152-180)
1861-06-19 / nr. 170-171
V < > ROMANULU *o e. 3 Iulie. URBA INT>LUATE DOAMNE! Konsiliul Miniștrilor din LJepra Romínaskx, In inechinga sa de la 20 Maisksrgitor, Inkeiid alttsratslaÍ41 jörnal, In nripinua skizsmíntslsl Botat de Adunare a se fane arendamilor moviielor Monastiremtí, ssb-semnatsi, Bine a ssasne alekat la semnitsra Mirii noastre moiektal de dekret, pentru mobsigarea legii aiestei skizimínt, ka ko.,digiönile urepizste ín mai sss zissi jurnál, ne karé are onoare al ssnane la a sa kîmom tnui mi înalți anrobare. Ssnt k» cel mai mofsnd resnekt. Irea îniiyate doamne. Al Miriei Boastre Ilrea nlekat mi ssnas servitor Ministri Ksltelor mi Instrikijismil nsbiiae M11 inesk 5. No. 6608, Bsksremti, 22 Maik, 1861. ALEKSANDRŐ I0N8, Ks mila 1st Dimnezes mi Boinga nagionale, Domn Flriminatelor Unite Beara Romineaski m Moldova. La tóul de fagi mi Biilor simtale. Amîntirit mi întirim, mr omslgat mi nromalgim ie straensi. 539 se fiksin ksnoskigi, atit mai nerikslorî, k5 kit klapeas mai nsgin de nierdst.üsinds-se kezarni snii nentri algii, sas dînd de multe ori minte stezaui nesolpabili, ei kontribsiri kiar mi kind ns isbsteas de a lsa pre o mouie, a ssi arenzile neste m$ssri , sigsrî fiind kB la orice întîmplare kind ns mi ar maî afla interesul de a ginea momiele, le Bornstea nin și firi pre o mare nagsbi nentri ei, kommomitind astfel kanitalsrile adeBiragilor islipatori. Nentri sn moment, o snorire de kanital atit de estraordinarii în indistria agrikoli se astea sokotika foarte faporabile gemî, dar acest mare kanital imaginar, basat în Harte ne sn kredit fiktip, trebsia si skazB la adevaratele sale monorgism, la cea mai mika topire a kreditslui. Aceasta sa mi intiminat. Krisa komerniale din afară, dínd o isbire fatale komergisl si nostri din Intri, tokmai în anii agemtii din srmp kBnd geara a fost gres yerkali de loksste mi într’sn timii kBnd rekettelens eras dintre cele mai norocite, arenjamii siferiri sinmitoare nagsbe iii multora din ei le deveni neste nstingi de a indeplini kondinisnile kontraktelor lor; din acel moment kreditsl ns s’a mai nstst restabili, komergisl fiind într’o strînsB legitsri ks interesele isstiBatorilor arendami, ssferB mslt, mi krisa komergiale se agravează din zi ía zi. Lilinnele qe mi a nss gsBernsl a ínkasa fondsrile qe se datoresk fisks- Isí, rBmaserB nefrsktoase; nini înlesnirile date arendamilor, niqi asnrimea légii íntrebsingati ín kontrB-le n’as nrodss ressltatsl dorit. Ns mai remíne alt mijlok aksm, de kBt a adonta messra aqeea ne karé gsBernsl înssmi Boise mai întîis a o Isa, mi ne karé, konsiderínd simnitoarea nBgsbire qe se fBqea tesasrslsi nsblik s’a onrit de a o nsne íu Iskrave. AstBzi ínsB, kind esnerienga a doßedit kB fißksl nerde m -T mslt, ne lsBndsse aqea messri, dekitdaka s’ar Isa, ín interessl fiskslsî kiar, ns se mai uoate adsqe niqi o nrelsngire ín anlikarea ei. /In nripinga momtelor Monastiremtí nemíntene ínkinate, messra este mi anlikatB în mare parte. Egsmenii ziselor monastiri protestBnd finim, ne ssb ksmnBt, Insp er as fikst skizi— minte mult mai mari arendamilor acelor momii, de kit skizimiiatsl ge era a se fage de gSBern; faktil se poate constata din altsrarea mregsrilor arenzii ge se BBd ín kontrakte, ks mregsrile ge se afli înskrise în registrele ministerist si kisltelor; diferinga de multe ori, este de mai mult de o a treia parte. AqeastB imbregistare, ns nsgin a kontribsit de a snksragia In sneranga de sn skBrBinínt mi ne arendamir momielor monastiremtí neinkinate. Nentri a nsne o datB kaiBl snei stiri de Iskrsr anormali, nentri a restibili kreditsl strsnginat, nentri a fringe arma in ruina anelor kari s’ar serpi agîgînd kestisnea skizBmîntslsî în ajungerea altor skousri, nentrs a skena fisks! de simțitoarea nagsbB de kare n’ar astea fi skstit, khiar prin rsinarea arendamilor; nentis a Béni, in fine, ne kBt se noate, în ajstorsi komergislsi. I. Ssb-skrissi monsne: Iisnerea în lskrare a legii skizemînts Isi, BotatB de Adunare nentri togi arendamii momielor monastiremti, firi osebire, ks kondigisne : a) De anlBu nînd la finitul fiitoarei îsni Islis toate rememigele se datoreazi ne anii treksgî 859 mi 860, ureksm mi agelea de ne ansi 1861, ks kondigisne, ka anei din arendami kari por adsge adesisnea garangilor lor, SB aibe faksicarea de a nu fi arenda în te' kîuitism. b) De a demne, nîni la termensi sss aratat, garangii inotekari, nentri esakta nlata a kîratisrilor genosedB. II. Togi ageia din a endami, kari tis se vor conforma disnosigisnilor esasse maî sss, ns nsmal ns se por nstea bsksra de skizimînt, dar se vor denunta, de îndată, mi dn stănînire, mi momiele se vor Binde ne komntsllor. Ministrs ksltelor Milinesks. JÎ5RNAL. Astizi Simbiti, 20 Mais ansi 1861, în iedinga Konsilislil Miniștrilor din Steara Rommenski, lsinds-se înbigare de seamt referatsl Domnsl si Ministru al Ksltelor mi Instriligisni nskline, assura kestisnet arendamilor momiilor Monastiremti, Konsiderínd ki, krisa komergiale se nernet SB, mi kt komergist fiind strîns legat ks interesele kskipatorilor arendam!, ssferi foarte mult; Konsiderínd ki, silingele se mi a nss GsBernsl nentri a înkasa fondsridqe se datoresk fiskilsî, remaseri nob astizi nefisktioase, ki niqi înlesnirile date arendamilor, niqi asprimea legii întreb singate în kontrile, n’as modss ressitatsl dorit: Bizind ki nsmal remine alt mijlok alism, de kit a adonta nipssra aqeea ne kare Gspernsi înss mi Boise mai intiis a o Isa, mi ne kare, în konsidera gisnea simțitoareî nigsbiri qe se figea tesasrslsi nsblik, s’a omit de a o nine în likrare, dar ki astizi, kind csnomenga a dopedit ki fisksl nerde mai m: It nelsinds-se agea missri, de kit dalia s’ar Isa; în interessi fisksl sî kiar ni se mai poate adsge nici o melungire în aplikarea ei. Bizinci ki în misinga moiielor monastirilor nămîntene închinate, missra ageasta este mi anlikată în mare parte ki egimenii ziselor monastiri înssmi, de mi protestind fsgim, ne ssb kimnBt, însi, ei as fikist skiziminte mult mai mari arendamilor acelor mumii, de kxt skizimíntsi ge era a se fage de Gi- Bern, faktsl astinds-se constata din arbitrarea megsrilor arenzei qe se pid în kontrakte, ks megsrile ge se afli înskrise în registrele Ministerist si liltelor, difsringa de multe ori fiind de mai mult de o a treia parte. Konsiderínd sibageashi împrejurare ns nigio a contribuit de a încuraja in sneranga de a a skizimitit mino arendamii momtelor monastirilor neîntinate. Ilentri a nsne oduti kamt sneî stBri de iskisri anormale, nentri a restabili kreditsl scrsnginat, nentri a fringe arma în mina acelor kami s’arseni agîgBnd gestisnea skizBmîntslsî în atungerea altor skonsri, nentri a skina fisksl de simțitoare mysbiri, de kari n’ar astea fi skstit kiar arin rsinarea arendamilor; nentri a Beni în fine mokit se noate în ajstorsi komergislsi; Konsilisl otbramte: 1is. Ilsnerea în likrare a legii skizBmîntslsî Botat do Adsnara nentri togi arendamii momielor monnstire uitî firi osebire : ls kondigisne: a) . De a nlbti nînB Ia finitsl büioar.i lsni ^Islis toate rimimigele qe datoresk no anii treksgî 1859 mi I860, nreksm mi aqelea de ne ansi 1861, ks osebire ka, aqei din arendamii karii boiadsqe adesisnea garangilor lor, si aibi faksltaten do a nliti arenda în trei ktmtisrî. b) . De a densne nîni Ia termen«] sss arilat, garangi inolekari nentrs esakta nlati a kimtisrilor; notrieit kontraktelor qe nosed. 2- lea Togi ageia din arendami kari ns se Bor conforma disnosigisnilor esasse mai sss, ns nsmai ns se Bor nstea bsksra de skizimînt; dar se Bor demrta de Îndato mi din slănîmire mi momiele se vor Binde ne kornota lor. DisnosijjiHnile a’jestüí jurnal se Bor ad«4e la i ul> uliniro de kutre Doninál Ministr» a! K-ltoIor mi Instrskgisniî nsbliso, dfuie io mai i.nttiö ’1 aa ssnsne la Domneaska anrobare. St. Golescu. C. Balcescu. G. Arghiropolu. Málinescu. B. Bolintinanu. E. Sămeșescu. Adunarea legisitoare a fiiei Rominești a adontat moiektal de repe a kirsia konindere simeazi: Art. 1. Se faie un skizimint general la nregil kontraktelor kakari s’a arendsit prin lî4ilagisne în anul 1858 monitele antezimintelor biserisești de Beri ie katigorie, me^ kari mi a orî kirsi alt Binezimînt de utilitate nabliki. Art. 2. Acest skizimínt Ba în 4enera anul 1859, kare va fi de 30 la sati nentra acest an 1859 iui de 20 la sati nentra armitorul an 1860, mi numai nentri a4eî arendam! kari Bor da garanți Balabili nentra regalata insusndere a arenzilor în Biilor. Facem kanoskat un ordonim kamete de fagi, în Beslite ka sigilial Statalal mi trekate în buletinul legilor (de o kam dali Monitorai oficiale), si fu adresate Rsrgilor, Tribunalelor mi Astoritigilor administrali Be ka si le înscrie în registrele lor, si le observe mi si faki a le observa, mi ministrul nostru Sekretär de Stat la Departamentul JasligieT, este însirinat a nripegia nablikarea lor. Dat în Iami, la 16 Ianna, anul Ministri Sekretär de Stat la Denert. Kslefor mi Instrskjjisnii nsbibie din Iara Rommenski. MALINESK8. No. 288. Iletigisnea ne se ssnskrie in Moldova kontra Domnslsî str.in. Miria Ta* „Konsiderind kam kl Adsnirile aktsale legisitoare ín girile ssrorí, te na ales ne Miria Ta , kan al Moldo- Rominieí, dinnresui ks toati nagisnea rominiior, ltare as anlasdat mi sas bsksrat atil de malt, in zilele anele ferinite de 5 mi 24 Iansarie. „Konsiderind noi In nolitika sekslslsí de astizi, as niminit ne ton! nrinninii nagionali din aneasti nariea Esronei, iukit aksm nini, Ilolonií, nini öngsrií, mi Ardelenii, díbí Boxemii, nini BokoBinenií , nini Greniî ns se maî bsksri de kanii lor nagionali. „Konsiderind noi Miria Ta, kit este de amari Blaga nonoarilor anelora, kare n’am norocirea de a si bsksra astlzî de banii lor nromii sai naționali mi klt este de greș si, se elibereze nonoarile de ssb jigul streinilor, dsni ne as anskat odati se fie dominatiî de dmvnnî, nrektim ne noate serpi de esemnis, in ziua de astăzi kiar Italia sora noastra nea de la anus. „KonsiderEnd noi, bl nagisnea romEni as fost gSBernats mi ea oduti de kitre nimte kani streini innsmi adiks ne timnsl fanariogilor, ksm ki awemtea as nridatmi as stors toatB Biaga mi nsterea rominilor, ba inkl as Biolat kiar mi teritorisl nagisneî noastre, înkit astlzî Basai’abia mi Bskoßina, ns se mai afli ssb gs- Bernsl nostrs yel romín. „Konsiderind noi ki nagisnea romini as fost gS Bernati tot d’asna nimaî de kitre kanii rominî alemi de dinsa din sînsi ses mromis, mi ksm k& agest drent kare’l eserniti romimiî de 1614 ani, ns este nimaî ki ne sn drent al generagisneî romme aktsale, ge mi al fiilor , nenogilor mi strinenogilor nomtri, kare de aseea un«rîns se poate înstreina firi de piolarea drenturilor veneragisnilor viitoare. „Konsiderind noi Miria Ta, ksm kl : în girile romme ssrori as domnit tot d’asna nsmaî Boinga nagisnei, nentrs kl: înssmnî kanii gsBernslor nostri, ns sas nstst nini odăii ssi ne tronsi rommilor fir’ de a ns kinita mai întins încrederea nagisnei romíne, adikl Botsi rommilor, ear daki e’ar întimpla ka snii dintre noi si dorenski si se teme sn minBine strein în girile romíne, atsnBi are si se nimiieaski toati libertatea Bea nsbliki a nonorslsí romín, nentri ki min- Binele acesta ns nsma- kl are si fie strein de nagionalitatea noastri, adiki, ns romín, dar are si fie mi momtenitor tot de odati, în kit togi ssir- Besorit Isi n’as si maî fie alemî de kitre romini, Be as si domneaski nsmaî din gragia Isi Dimnezes mi firi de Boia nagionalitigiî romine. „Konsiderind noî Miria Ta ksm ki tot rominii are o datorie sakri, nentri ka si’mî anere Natria mi drentsrile sale în kontra dominicis neî streinilor . mi ksm ki daki ar fi si se keme sn minine strein în gerile noastre; atsnni aceasti kismare ar fi ade- Birati tridare de natrie mi o ade- Birati reskslare în kontra legitimitigii transist, mi a ordinei nsbÜBe. Te regimne Miria Taka si trapezî de nuiditorii nagisneí mi ai gSpernilsi romín, me togi aßeî kare ar listeza si amtente assura tronsisí aktsal mi assura libertigilor noastre celor nagionale. De aceea maî protestim idee de minBinî streini, înaintea Dumnezeil si riringilor nostri, înaintea nagisnei romme mi înaintea îungirnei Tale kare ai de împlinit o datorie absolsti din partea nagisnei kare te as ksnoskst de Kan legitim al ei, adiki, nentri ka si aneri Breaga noastri Bea nagionali, toate libertigile noastre, mi teritorisl nostri Bel strimornesk în kontra dominiBisneî streinilor mi în kontra tstilor acelora kare Bres si tsibsre ordina nsbliki mi si ne Binzi gara la streini. „Te rsgim în fine Miria Ta ka sl’gî adsBÎ aminte ksm ki maî uressi de Botsi Dipansklor ad-xok, kare le mite mi perisi mi nimîntsi ki n’au fost konvoltate de niBÎ o protestare nagionali romini, mai mre sus de toate doringele si afiș mrinBinine de la strimomî mi sniversale a e drentslsî mi ale marelsi mi saltíarea nagisnei romane, mi st’gî adspÎ aminte ksra ki Miria Ta ai îndeplinit toate datoriile cele mai mari în bariera tstilor getigenilor rominî, kare ns not avea astizi nici o snerangi mai lesni aisrea nentri înfigarea mi fericirea gerilor, de kit nimai Miria Ta kare nî se ii risnsnzitoris de toate acestea înaintea Isi Dumnezei mi a nagisnei romíne. „Dorind nage drentate mi nsterea Domnii Tale. “ 1861. LEGE. ALEKSANDRU ION. Donansisi Redaktor al Rommslsi. Komitetsl Centrale din Bsksreindl nenlis ssbskrierea netigism din 11 Isnis 1861, kitre Domnilor, gerind őnirea desi Biruntb a Moldo-Rommiel ssnt Domnitorsl ales La 5 iui 23 Iansaris, mi întinderea gensslsi elektorale, Be inpiti ks onoare a ansngia min stimabila d B. foaix, ki s’a denis în kanitali la Msniginalitate mi la koraisariatsrile msniginali, mi îndistrikte la Ms iminalilbgi liste aderente la agea neligisne nentri geligianii qe Bor Boi assuskrie ageste doringi legali mi nagionali ale Romninilor, meksm mi la administragiunile ziarielor Rominii, Indenendinga, Reforma mi Repista Rominî. Ilriimigl, doransle redaktor stima mi konsideragisnea noaslri. Membrii Komitalsll Centrale: I. I. Melik, Gr. Serrsrie, D. KozakoBiqj, Bolliak, C. A. Rosetti, A- leks Konst. Golesks, N. T. Orimians flreots Grigorie Mssqeleans. Bondarulu Foaie sraoristiki, anare în toate zilele ... de dsminiki. Iíregil nesnan 56 de lei, nessmbtate de an 28 de lei, ne snnatraris de an 14 lei, iar nimersi 1 lek. Redaktor I. B. ADRIAN. în lain!bisrosl Bondarsisl e la Redakgisnea Dagie I. în Bskstemtl la redakgia konfrateisi sek Nikinergen. Akuma emi de s«b tinar la tinografia domnul«! A. Berman din Iarnî o Rekslegere din gei mal bsni Ahtori frangezi si let titls, de: „Paroles pour l’Esprit et Ie Coeur“ (Esprite nentri suirii ui inimi) dedicati în rigi mei Sale Doamnei Elena, de Arnold Kaminker. Titlel agestei lürgi Borberite mrm els înssmi, mi snerim ki usbliksi amatoris de frimoase litere. Ba fi mil gemit din getirea agestei onere. Se afli la toate libririile mi la b. Dagiel, kim mi la administratia acestei lei. Hregsi snst esemnlariS este 12 lei. Către Domnii acționari ai Harului Romanul. Komitatsl soqietigii ziarislsi Romi n « 1, roagB din nos ue dd. afegionarî kari n’as trimis banii nentrs akgisnile qe as ssbskris, a bine boí a si konforma artiklelsí din Statalele soqietigii; într’altfel komitatsl Ba fi silit a da kont de starea kasai ui’a nsbiika namele qelor qe ns s’as konforraat înki sss qitatslsi artikls. Akgisnilo ssnt deusse la administragisnea aqesteí foie IlasagisI Romm No. 13. ön stabilibent siiagios de zid dsne sn model esronienesk, nenlrs kremterea Biermilor de mitase, ks odiile mi obiektele trebsinqioase, konstrsit ue nronrieíaiea ssnt-skrisslsl, deals SniriT, ne nimínt oxaBnik ín Isngime 130 stínjini, mi ín Iigime 43, ks o nlautagisne de dszl tineri ka la 5 mii; Asemenea mi o nereke kasé ks loksl lor momtenesk ín dossl nalatslsi nringslsi Slirbeí ssnt dő BÎnzare; doritorii se Bor adresa la ssnt-skrissl. A. I z o s k s,