Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)

1861-09-02 / nr. 245

774 Here­­sale. El arată ki daki a re­­fssat a se ’m­îloi ks Omer I Taun­a kassa a fost fiind k’aiessa na kisia mizloaie de înțelegere si d’a nane m­în Hînatsi într’o nosigisne de denen­­dingi în faga Taniel. Sf­îrmind a­­daogă ki­nd Ba­ssa armele de băt kind inimiu­l sei se vor dekiara ne fugi, atenii adiki kind din lomajjil nomtriî regalamentarî a8 deklarat ki se skani geara emind ks kanetile ne tinsiî înaintele mi revenind ka­nen­­isrile aline de ale lor kraiuiale. C. A. Rosetti, Torino, 5 Sentembre. Ziariste „Pungolo 44 nsblikl nBBele de la fren­­îarie; avioane 400 inssrgingi au ale­­cat de la Velletri la San Giovanni. în Carico mi la San Marco în Lanich­­fie rîsi Gargano inssrgingiî au fost bstigi mi liniștea s’a restabilit. Torino, 7 Sentembre. Nușele ofi­ciali snsu ks domni de la Rovere a fost numit ministre de resbel mi ge­­neralist Pettinengo lokoteninte în Si­­cilia. Ziariele Borbesk ka d’sn skomot desire lssitoria iro­entats a fin­ei Re­getei Italiei, konilă de 14 ani dB in­fantele N­ortigalieî. Berona, 7 Sentembre. In urma în­­troducerii noselor monete și a tarife­lor întroduse de Băn­zitorii runei s’a intîmplat alaltăieri (5 Sentembre) la Milan, în kartikrtel Porta Comasi­­na konflikte serioase, nonorsl a ni­ Bălit aspura bretsrnelor, a respins ks netre natralele. Nimaî dsns ne as­tenit la faga loksisi dose komnanii de infanterii, garda nagionale mi ka­­rabinik­il s’a risinit mulgiunea. Ilaris, 6 Sentembre. Monitorial de astăzi de san­obi brom­ista „Imniratal, Roma si Italia.44 London 6 Sentembre. Hifim­on „Times 44 ki între krieteniile konfe­­deragilor (In Amerika) domnenile de­ SBnire. Newyork, 24 Asgsst. Kongressl konfederagilor a nonrit esnortBl ne ss­­kat de zaxar mi orez. S'asiksri ki nre­­raedintele Lincoln ns Boemte sí ’ngi­­dBe mai mslt timn neatralitatea Kents­­ki8lBi. Mairel de la Washing-ton a re­­fssat gBBernBl8í federatiß jsrimintBl kredingei. Newyork, 28 Asgsst. O snedi­­gisne insemnati sBbt gvneralsl Batt­ler a nlekat la 26 de la Monrose; lo­­ksl destiniril ns este ksnoskst. Dsnă 5n skomot federalislií, ssbi komanda generalslsí Rosenkraz, aS fost ínkon­­jsragi mi bitsglj Bn alt skomot ziie bl konfederagií, nersekstagi de tre­ndé snisnil, s’a§ retras din StatBl Mis­souri. Maiorel de la Washington a fost arestat. Forțai de la Fillamore s’a nredat konfederagilor. Ragusa, 6 Sentembre. Muntene­­grinii aS lsat ki nsterea armelor Era­­nina, acolo au nerit 50 bami-borsii. Tsrrii au oksnat Zilozi firi a ’ntîlni­­r’o împotrivire. Givernatoril de la SkBtari, Abdi-N­ama a trimis ne ge­­neralil de brigadi, Ahmed Ham­a, din m­esni­ki loksitorii de la Skodra îna­intea Muntenegrinilor. Ragasa, 7 Sentembrie. De ieri Mentenegriniî aS­epalsat Branina, lsind k» dînmiî 50 familii kremline din jar mi renngîndise d’akolo. Desi batalioane trene regulare tsrieuitî aŭ sosit de la Konstantinopol la Skötari. La 6 Septembrie au sosit la Triest dosi Bancare ale Romnaniei Lloyd „Kni­­k»ta lui „Amerika,•* kari a8 ad»s mtirile simitoario: Konstantinonole, 31 Asgs­t. Alal­tăieri a rlekat d’aiaî o Banoare k» 450 oameni la Ragisa. Venerab­il de dißi­­sisne Mistafa Haina, care s’afli alteri în Bosnia, a fost numit general ssperior al armiei în Asia. Agia Efendi, mal ’nainle komisar în Ergegovina, a fost nu­mit direntor generale al nemiilor. Boaibai, 12 Asgsst. Misionarei bi­­sericei d. Long a fost condamnat, ka libelist la închisoare și la o amendă de bani, fiind­că traduse o dramă indiană. In tena­tel Asgist­o ueatl de Montenegrin! din Rasoießin­ în num­ir de 90 oameni treksri prin Bosnia și Benin nînt la frontaria Serbiei. Din aserisia a treia narte, întorkînduse în natrra lor, au întilnit o armati tsr­­nenski de 3—4000 oameni, ks kare tentindsse a isbstit a o trene omorînd 70, tlimdi 30, mi BBl­erind o mslgime de kilireg’. Toate garnizonele tsunemti emind din Sieniga, Erdare BO, Bielond­­­ie, mi Ilrienolie d’abia nBtsri omorî ne uimit Montenegrin!, ear alți 4­5 din ei, s’a m­iruit. Despre acest eroism istezitoriu ni nimaî ki se Borbemte dar mici este limtat în limtine sîrbenitî. (Wanderer) ROMANULU SEPTEMARE COMISIUNEA PENTRU VERIFICAREA TITLURILOR SUP­UȘILORUI STRAINI. In kanii tehnicilor nagionali ale göberniloí Stefan Goleske, trebie să nsnem komisienea nenlis verifikarea tin­erilor ssneinilor străini în seara noastră. în adevăr un asemenea fapt, în trista stare de slăbi­ itene a sui- BÎtslsi nagionale în care ne aflăm, merită toată lasda lui toată consi­­derațiunea. He este mai trist de kit să bată cineva în timp de nație, un timp de severanitate nagionale in­­terioartă, kind, gragii traktatslsl din Haris, se zine ki nsmaî natem fi bim­­tsigî de in BasÍ8ni, ue este mai trist zik de kit a Bedea line Baml în seara sa 20,000 de Bauil-beizsul, distre­­gsind legile gerei, dalinele uimîn- Ibibi, nereksnoskînd sesligia nagio­nale mi no ssnsinds-so de băt la reglementele orlalelor lor resnektipe, rîzîndemî, dism­egsind tot ie este na­gionale, tot ie este sakr» nagism­i. Aieasl­ anomalii o ssntem negremii datori între altele mi dekoragienilor sl­ino ks kari si i­isneazi între noi marii natriogl aí írekétől»!. Eaki loköl si Iisdim regöla­­menlöl: aieasli karle neîngeleasi de boiiri. Tot­to este r­S în ac eastă familă de karte, m­ek»m a numit-o en boiler bitrin, s’a anlikat mi s’a nas în tekrare k» m­isos; lot­ie a 8B8l ban, na s’a anlikat nici odată mi a rimas literi moartă de la ofi­­­ liel lai Kísitef de nromalgare mi mm în zilele aalodafirii sale. Eaki se zise regulamental în nripinga sana­­milor străini din steara Rominenski. „Art. 93-le. Un mare namir ,,de oameni se afli niskagl în T»r­­„lia sas în Hrim­inatarî găsind în „sele dani Brmi Bremi mizlok de a „se alătara sub o uroteligie străini „mi de a se arăta ka nimte sadigi „al kalim­a sas al katim­a nateri, ka „printr’aceasta si dobîndeaskă ani­­„rarea mi slobozirea întărită prin „traktalari snre favoral lelor adeți­­„ragi sadigi ai acestor naterî, karii „Bin în geam­ ks nasnortari. Drent „aieea este de Irebenigi ka komi­­„siile katagrafiei si se însim­ineze „de a face sa kataslix obmtesk mi „de logi iei amezagi în geam­­ne­­„gagilori mi meiuteri, kam­i neb­ek „sab numire de sndigi străini. „într’aiesi kataslix se va însem­­„na al lor name, norckla, neamul „din kara zik ki se trag, a lor o­­„rîndaiali mi meserii, silimteirea de „akam, alatarile nemimiciloarie de „kari ar fi m­onr­etarî în geam­, mi „mi în sfîrmit nasanortarile sau de­­„kamentarile m­in kari se vor dovedi „al lor însenat adeBirat, mi vremea „Benirii lor în m­inginalari. „Obiinatia obiteaska Adenare, „dani se Ba serieta aiast kataflix, „îl Ba sanane, ne lingi ale sele bi­­„giri de seamă, Domnalui, mi Dom­­„nal din narlel se Ba adresa kitre „înalta sloartă ka dintr’o glisaire „ka înfigimitoril naterilor e»zone­­„nemti în Konstantinopol si se o­­„rîndaiaski în fiemi kare nninginat „kăte o komisio într’adins, kare si „ierieteze mi si adevereze titterile „nagionalităgii acestor oameni, mi „si’i faki a intra de isnoaBi intri „ale lor firemil drei­lari ne togi­a­­,,ieia se na Bor arăta nasnortari în ,,bani mi kaBiimioasi formă date „lor do kitre gavernirile a kh­ora „sadigi se vor fi namind. Konsalii „naterilor euronenemlî mezilor” în „m­inim­at por fi kemagi ka si intre „la aieasli komisie mi si se înde­­„letniieaski într» serala adeperire „mi denurlarea de asemenea dobîn­­­ dite abssipe m­otekgiî, kari sânt „m­olißnite înfiiigatelor amezimîn­­ „tarl mi kari aS nriiinait de malte „ori prigonirî între slinînirea loks­­„tei mi între konsalalorile naterilor „earonenemtî. „Art. 94-le. Kăt nenlr» agengii „konsalalarilor amezagi de are o „kigi-Ba ani în feterî de jsdege a­­„­e m­iniinatului sale numire de sta­t roșie, mi kari laind asamra lor dren­­ „tal jadekiloresk mi al nrotekgiî a­­ „sam­a lokailorilor nimînleni îmne­­„dika suirea okirmairif genil, trebae „negremit a îm­eia, nenlis ki sli­­„nînirea este datoare si kanoaski „konsall sas agengl al konsslalsri­­ „lor, nimaî mre iei ie se Bor nsmi „do ki­re­nsterile esrone nemtl mi „Bor­nBea la minele lor beratarî sas „fermansil ale florgii asemănate ks „amezăm­întirile ie ssnl în su­ngă.44 Gabernul Stefan Goleski a nu­­mit o komisisne komnasi de nreme­­dintele msnim­­aliligiT, Bornikal no­­litieT, kanal noligieî, de kanal dipi­­sisnil f-ia din ministerisl din afară, de kanal dipisianil I-ia din ministe­­ rial de finange mi de d. Zisa Side­­ride Romín din Maiedonia. Aiea­­sti komisisne aBea de skon si o­­blige ne togi slrrinil nronrietarî în geam­ de nimînt sas de kase, a tre­se ssnt jsridiligisnea gerei; si ler­­leleze toate doksm­entele sanamilor străini mi si reksnoaski de Balabilî nsmaî ne aielea ie s’ar doBedi as­­tentiie mi Benite din inleriorial di­ feritelor statarî. Togi ieî algî­zimî sanami ,străini, rekratagî în geara noastră de ku­re anii din konsali; togi aieia ie fiind goingi de dem­­­ nal konssl aktaale al Marii Britanii as trekst sânt skstsl Belgiei, ks sn ksBÎnt togi aieia ie ns sânt reksno­­ skigî de religiani în staturile kh­o­­ra se zik sanami, si se ssnaii kon­­tribagianilor gerei de bani mi de singe, mi si reksnoaski în toate afacerile lor numai valori ligile gerei. Urin aieasli inisari stieram ka din Br’o 4000 zirnl sansmi greii, si re­­miib abia 100; sneram ka din Br’o 150 ssdigî Olandezi si rem­ii Br’o 3—4 nsmaî mil.mil. kal trebse s’o mirisrim nsmaî konsslal Franiieî, konsslsl aktaale al Englitereî mi kon­­ salal Rasieî n’aS abasat în aceasti nripingi. îndată ce a venit la natere d. Arsaki, ka Minister al afacerilor s'.nine, kare firemte trebsia si nre­­meadi, ka si zîk amia, aieasli Iio­­misiane, a desfiingat-o saS a lisat-o în nelabrare, leea ie este tot ana. Ba inki, de Ba fi adezirat, afirm ki ar fi reînființat khiar ge starostii de urin jsde ge­ne kari natriolikal gavern al­isî Stefan Goleska îi desființase, întrebări ne d. Ministre, kind kiar în Tsiria s’a înființat o aseme­ne komisisne, mi avem tot drentsl a krede ki esemnisl s’a dat de la noi, n­entrs ie d­ lsi o sokoteniie de m­i­sos aiil? fee teme ki­mî Ba nerde m­inl­’aieasta tillirile în Greiia snde mî-a nriimit nafsralisagisnea iea mare mi în iele alto statarî Beiine ande, negremit, asuiri si dobîndeaskă a­­lelami drent? Dar ami noi si întreb într’aieasta mai ka seami ne d. Dim. Gika, kanal kabinelului akfuale, tot nrin dinlomagii amtentim si ni se dea Boi­ a Infiriga o asemenea ko­­misiane în Stalst Roman? Se amulean­­ti mi nentru aieasta o den­siune în konferinge? Kialindu-se bine în kanielaria fostului Ministre Bolintinians, se Ba­gi si noate komental anei lcrerî se se fikase sine a astea aBea kigi-Ba konsali ai nomtriî ne Ia oare kari nortsri în Tania, si­ ne-Ba iertat si întrebăm ne animal Ministre mi ne Ministral din afară, unde stă aieasli lestisne? Am avea mi altele de în­trebat dar ne anginem nentra astăzi ka si ni amestekim lestism­ie. Ziariele străine, mi­rele gre­­le mii mai ks seami as an­l kores­­nondingi sare a le snane se faiem noi în statul nostra; ns sunt obli— gagi oare de lok a le snane mi leea se fak rennesintangii snor staliri în statei nostri? Daki gavernele noa­stre tolerează absssrile acelor agingi, oare gsvernele lor resnekliBe n’ar trebsi si nsii sn frîS aiestor abs­­sarî kari m­opoaki sre nagionall­ie n’ar trebsi si fu? Ns e destel a miglisi kite Ba persoane slabe dintr’ sa gapern slab ka kite o nanglikagi sa8 o kran­aligi. Nagiunea e foarte indiferinte ka alele semne de onoare, nagisnea iere eiilale, mi ori ie ga­ Bem­ serios, kare are o nolitiki a sa nagionale, trebae si gi­i sokoteali d’o asemenea dreanl­ ierere. Cesar Boll­iac Domnului Redaktor al ziariului Ro­minal. Te rigim so bine Boigî a nabli­­ka, resransal alilarat se adresim d-lei Redaktor al ziariului ön­i­rea. D-Ie Redaktor al Onirei. 1861 Asgüst 31 Bsksreiutí. Sabt-însemnații, Doktori în Me­astă afacere. Miss­ Jones, cercăndu a scă­pa pe principele, promisulü seu, priimise­ră plagă seriosă. Acestea era principalile vorbe ce circulau, auzite în­demănata a­­cea­ a chiar­ de Salvatore, și raportate la via Babuino. Paolo se duse la palazzo Morlacchi în­dată ce cuviința îi permise. Prima parte a întrevederii fu așia cum­ se putea aștepta în aceste circumstanțe, din partea a doue nobili și entusiaste nature. Fu­ră luptă de generositate, care se iea asupră-i partea cea mai mare parte de culpă, și se scuse mai multu pe celu-1 altu. A doua fu atătu de intimă, atătu de deslucită, atâtu de since­ră cumu se putea spera de la doni juni amanți, cari, dup’ua neînțelegere seriosă, descoperiau că el amândoul n’avea decâtü un iniraS, una sufletu, și cari erau apro- 3 60 6«p?ra, Paolo făcuse mai multe înaintări în inima Laviniei în căteva ore atunci de cătu în patru lune de cânda se cunos­­ceau.Ișî prom­isere solemne credință și sch­imba­­re suvenir­ de amóre. Paolo dede l­aviniei unü­ăneluțit de aur­, ce fusese alai mame-iei, și Lavinia, dupö rugăciunea lui Paolo, fără pentru dínsuta una din lungele plete din frumosulu seü peru. II promise asemenea din totă inima a se supune unuia din că­prițele lui, a nu schimba nici oă dată mo­dulă coneiurea­sele, și a purta totu de una perula împletitu ca diademă ím­pregiurulu capului, cumü ilü avea ăntiia oră cândü o vestuse elü, cuma o iubise. „Cândü ne vomü revede, ^ise Paolo c’una tonü mângâiosu, simpla vedere a pe­rului d-tele peptenatü cuma îmi place mie îmi va spune co ai cugetată la mine și ce me iubessl­ănc<5.“ Remânea acumü a fipa epoca și fo­culă întîlnirii lorü viitorie. Fiindu cö nici mătușia nici nepata nu cunoscea planurile d-lui Jones, de catü numai ce Sienne va fi prima lora stațiune, era cu neputință a oțărî ceva d’înainte. Totu ce putu face Lavinia, fu d’a promite lui Paolo a-I scrie adresa lorü îndată ce arü fi și curi d’a se opri unde­va mai multă. Atunci elü va merge la dînșii, déru nu mai ’nainte d’a trece ore­care timpö între șliua în care va primi scrisoria La­viniei și acea­a în care va pleca. Acestă condițiune superă tare pe impaținntele june, fu mare greutate píne să-la facă a’nțelege ce prepusurile d-lui Jones ar­ fi neapărate deșteptate de coincidința venirii imediate a lui Paolo, cu instalarea lorü într’unii o­­rașiă­tre care. Lavinia cerea să lună, déja după rugăciunile lui Paolo, reduse astă terme la b­­olile. Aste cincispre-d­ece șlile vor­ fi întrebuințate de mătușiă și de nepotä a prepara pe d. Jones la posibi­litatea reapererii lui Paolo, cepi ílü au șl­­­sere formandu proiectulu d’a visita loculü unde familia alesese domiciliulu seü. Ora separării se apropia. Cei ce le-au încercată sciu ce­va se­plică asemeni mo­mente. Cuvintele nu le potu descrie ace­­loru­a ce nu cunoscu amărîciunea astora ultime carte de oră, în cari credința cea mai ferbcinte eșită, în cari slăbescă spe­ranțele cele mai tari. Clelia, din fericire sau din nefericire, apăru în acesta moment o critică. Venise după invitarea Laviniei, se primască mulțămirile acesteia spre recuno­­scința bunetăților, ce avusese pentru dîn­­sa la catastrofa de la villa Torralba. Pa­olo fu asia oblegata a domni emoțiunea­s­a, și adiulti cetra Lavinia fu mai putină espansioa de cumü ar fi fosta altrăminte. Deru nemica nu oprea pe Paolo d’a mani­festa sîmptimîntele sele cötra buna mistress Joness, își luă cu afecțiune congedia de la dînsa, făcu una adio mai ceremoniosă d-lui Jones, apoi cu inima tristă se retrase. In momentul­ cândü trăsura de drumu a lui Jones eșia pe porta del Popolo, la șase ore sera, în aceea­și zn­, Lavinia oser­­vă pe marginea drumului una omü înaltă învelită într’uă mantelă și veștit, — astă vedere făcu de-i trăsări anima, — una sudaria albă agităndu-se spre dînsa. Era ultimul­ adio al­ bietului Paolo. (Urmarea pe mine,)

Next