Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)

1862-09-15 / nr. 258-259

852 ROMANULU 1828 SEPTEMBRE. I „Va se ziki, zice Independin­­jjia Belgiki, d. Rattazzi ridiki prov­­rama lui Garibaldi, după ce a abi­­tatu-o la Aspromonte: „ Roma scu mortea!“ Dară atunci pentru ne se traduki înaintea kurjsiî de assesse pe Uustrula kaptiva de la Varignano și pe socii sei, sculpabile numai ki a skos acestu strigitti patriotika mai tare și kV ardóre mai imparsivite de kitti cei­­lalgi Italiani ? Re aperare mai bun, ar pute certa aperitorii lui Garibaldi înaintea kurijii de assesse, și în ce strîmptorare n’ar pune o asemene de­­clarare, oficiale notifikati Europei în­­trege, pe suferitorii daki, într’una pretinsă interesă] de siguretate publi­­ki, ară pute fi tentagi­a resiste kon- SpÜngióseloru inspiriri ale patriotis­mului soră ? “ Corespondingile din Italia pretindă, în timpul­ acestea, ki procesul ă, de­și s’a trimisă înaintea Istigiei, nu se va judeca, și va fi curmat înainte de a fi supusă jurațiilor­. Guvernul­ ar fi spe­­ridă o concesiune din partea Fran­ciei și ar fi avîndă de skopă , odată cu proclamarea acestei concesiuni, a publika și amnistia. La Paris însă nu se vede nici ună semnă despre a kurrîndi decisiune în privința Romei. Din contra cea mai mare ticere domnesce. Inemicii Ita­liei triumfi­ și skomotele despre o schimbare a ministeriului în sensulă re­­aligiunii persistă. Pe d’altă parte starea predarii a Italiei di lokă de sperangii principi­­lor, destronagi; aici astă-feliă se în­­tîmpli totu­deuna și pretutindine, kindu u­ă guvernă nu merge pe calea voin­­jței nagionale, kindă smeresce géra sa înaintea stniniloră , principii destronagi se apropii cu sperangii d’a profita de nemericia guvernului spre a-șî relua lokulă. Astă-feliă ziariele kleri­kal­­ananisia pentru Italia și principii destronagi sunt­ aci, suntă gata a-și relua locurile. Astă­feliă , asti­zi, vedemă pe fostulă rege ală Neapolis, Francisc II, adunindă în Roma, la Ci­­rinale, pe amicii sei și, după ce le mulțimi de lealitatea ku karelină ser­vită, le deklan ki speri ki , peste pugin­i, le va putea repegi aceste ku­­vinte în Neapole kiară. El­ adause ki va respekta în Sfaturile sele kon­­atitugiunea din 1848, pe care o resta­bilise înainte de a fi detronată. Aceste kuvinte nu le putemă ne­greșită privi de kitu ka­nesce ilusiuni, nici nu putemă admite ki nagiunea ar mai suferi pe acei principi ce i-a des­­trânată și alungată ka nedemni d’ă fi în capul ă iei; totuși ele ne arați kumă ună guvernă kare nu merge ku ener­gii și pe facil pe kalea cea mare a independingiei naționale imbrrbitezi sperangiele, konspirrile și uneltirile principilor­ destronagî. A reîncepută a suna asemenea vorbe și Imeratură Napoleone n’ar voi a cede Roma, debită contra u­­noru concesiuni teritoriali din partea Italiei. Acestă skomotă miresce și mai multă sperangiere foștiloră duci și principi, kari nu predă ki Italia póte face asemeni concesiuni. In Englitera demonstrațiunile în favorea mnitigii italiane și a liberiiî lui Garibaldi se îmbulgeskă. Meetin­­guri se repegesiră. La Birmingham,­­ Newcsstl, Garchade, Dublin, London, etc. poporagiunea englese manifesti simpatiele sele pentru Italia, luară mem­brii partitei realigionarie. ,,într’o Adu­nare la Aston-Park a sovieticii de a­­grikultui din Warwickshire, d. New­ degate, membru alu Parlamentului, și pe care opiniunea publiki­stă desemni­za viitoriulă ministru de financie în­tr’unîi mainistemiă tory, a mirturită, zi­ce La Presse, în gura mare simpatiele sele pentru Garibaldi și a terminată discursulă seu prin urmitoaiele cuvin­te : ,,Trebue se se scu­ pretutindeni „ka­roiigiele poporului din acești ge­­„n suntă în favorea libertigii Italiei“ „în gura unui omă emininte din partitu tory, o asemene declarare este semnifikativă.“ Cele­lalte scrii ce mai avemă de afan suntă, în genere, de pagini în­­semnetate, totuși publikimă la vale pe acele ce kreznnt nu mai importantî. Torino, 19 Septembre. Principele și Principesa Napoleone se aștepti aici la 24. Starea de asediu la Neapole se mai mingine pentru kitü­va timpă; în Sicilia asemene se va mai mmgine pî­­nă ce se va fi fikutü o kurigire în personalele administragiunii. Kamera nu se va disolve, dară se va mai pre­lungi prorogarea iei. —Petersburg, 20 Septembre. Ună manifestă imperiale ordini, după o sus­­pensiune de șase ani, o nouă recru­­tare pentru 1863; dintr’o poporațiune d’o mie se va lua kite ună omă pen­tru serviciul­ militariă. Recrutarea în­cepe la 15 Ianuarie. — Berlin, 19 Septembre. în șe­­dingia de astizi a kamerei deputațiloră s’a citită raportulu­i comisiunii budgetu­lui. Deputatul­ Simion konstati kontra­­dikgiunea între deklaragiunea de ert a ministrului de resbelă și între cea d’a lalti­eri. Konfliktulă, zise elă, a ajunsă akumă mai intensivă. Ministrul­ de res­belă deklari ki propunerea de ami­­nare le-a suprinsu pe elă însuși, ki elă n’a deklarată Mierkuri nim­ică noă, alan numai bi guvernul ă accepți a­­mendamentulă domnului Stavenhagen pentru 1862. Deputatul­ Wincke con­­stată lipsa de konesiune și kontradik­­giune învederați între deklaragiunea Ministrului de resbelă de eri și între cea d’a lalti­eri. Propunerea Komisiu­nii d’a kontinua discusiunea speciale a fostă adoptați în unanimitate. — Berlin, 10 Septembre. Gazeta nagionale „Nationalzeitung“ de astizi zice: în kamera deputațiloră s’a res­­pindită vorba ki ministrulă de finanțe ar fi fostă kongediată și ki și mini­strul­ de resbelă ar fi cerută demisiu­­nea sa, kare însă nu s’a priimită nici. Se crede ki o krise ministeriale este inevitabile. — Berlin, 20 Septembre. Desba­­terea asupra proiectului domisiunii a­­tingitorii de budgetură militariă pen­tru 1862 s’a terminată în ședința de astăzi a camerei deputațiloră, și s’a respintă în deplini konformitate cu propunerile komisiunii. Votarea defini­tivă va fi luni. Konsiliurile miniștri­­loră kontinui, și krisca ministeriale nu s’a terminată nici. Ziariulă krucii „Kreuzzeitung“ de astizî skie: Afirm ki ministrulă de finance, domnu von der Heydt, n’a priimită niici nici unu respunsu la cererea sa de demisiune. Nu scimă, celă puțină nu putemă a­­firma, ci și ministrulă de resbelă ar fi cerută demisiunea sa. — Munich, 20 Septembre. Adu­narea partitei „Germania mare“ va deschide la 22 Oktobre ședințele sale la Frankfurt. — Viena, 21 Septembre. Depu­­tatului Giskra și 60 aderinge aă pre­­sintată în ședinga d’alabti­eri o inter­­pelagiune atingitorii de despăgubirea cuveniti kompaniei de navigagiune cu vapore pe Duui­e, care după decla­ragiunea ministrului de finance, cere o subvențiune de 776,300 fiorini, pe kindă kamera nu i-a votată de kitu suma de 628,843 fiorini. Ministrulă de finance respinse, în ședința de est­ ki statulă este obligată prin kontraktă la o garangii de 8 la suti, care face pentru anulă kurinte suma de 776,300 fiorini. Daci statulă n’ar voi a pliti, ar resulta neaperată țină procesă ku zisa kompanii. Este dirși positivă ki judekitoria va condamna pe stază a pliti suma întregi dupe obligațiunea sa, d’aceia krede ki este mai bine a se acita kitre kompanii și a evita chel­­tuielele procesului, reservindu-șî a cere la timpă de la kamen diferinga luptă titlu de indemnitate. — Newyork, 9 Septembre. Nu­vela ei generăliulă Jakson a trecută rîulă Potomac cu 50,000 konfederați și ki­a okupată Frederik, s’a kon­­firmată. — Newyork, 10 Septembre. Ge­­neraliulă Mac Clellan a pirisită Was­hington și s’a direptată spre Nord-Ma­­ryland ku skopă d’a întîmpina ună a­­takă ală konfederagiloră. Flota uniunii s’afli înainte Baltimorei și voieșce a derepma orașială, daki konfederagii să-ară lua , și să-ară okupa. Or­­dinile cele severe pentru konskrip­­țiunea s’a­ revoltată. Multe familie pi­­­iseskă Washington. La kongresulă konfederațiloră s’a înfigișiat ună pro­­iektă de lege atingitoriă d’o noui re­­crutare de 300,000 ómení. — Kanton, 10 Augustă. La Ton­­quin­a isbuknită o reskóli. Rapulă res­­kólei se numeșce Thoong, numerulă partisaniloră se evalue peste 100,000 ómeni. — Nuvele de la Iapană spună ki togi ambasadorii striini că pirisită Yeddo. Marele Meeting ală partitei nu­miți Damiosî nu s’a ținută nici, a arîtată stima sa pentru patriotismul­ nostru și ne a promisă colaborarea sa pentru binele patriei.“ Marele Duce Konstantină a primită acesti adresi din minile Komitelui Za­mojski și a promisă, precumă zice zia­­riului „Czas,“ a respunde la 15 și pe urmi la 20 ale kurintii luni. Dară, în lokă de respinsă, la 15, la 7 ore diminegi poligia înkongiuri palatul ko­mitelui Andrei Zamojski, okupi tóte lokurile și se vÎrși o investigare domi­ciliarii care se continui pîni dupe a­­miazi. Rridă acea nuveli se respindi prin orașă, amicii și partizanii sei a­­lergari din tóte pirgile spre a­ lă vedé, dară poligia nu lisi pe nimine se pe­­trunzi la dînsulă. Pe la 11 ore, Co­rnițele fu condusă într’o tunsuri înciși, skortati de kite­mnă kasakă de fukare parte, la marele Duce. După întorce­­rea lui d’akolo, pe la 3 ore dupi a­­mezizi, prefektură poligiei Muchanoff se puse ku Zamojski într’o trisuri și a­­mîndoui merseri la îmbirka der­ulă dru­mului de seră de la Praga; d’akolo Co­rnițele su­spedită ku skorti la Peters­burg, spre a se justifica înaintea îm­păratului. Adresa nobilimii polone, pentru care a fost­ trimisă Com­itele Za­­mojski la Petersburg spre a se justi­­fica înaintea împăratului, a fost­ pre­dați Lokotenintelui Constantină la 11 Septembre. Ea este adresați Comi­telui Zamoyski și are urmitoria ce­­prindere: „Spiritulă nainiunii a dobîndită pu­tere prin sacrificie și prin entusiasmă, simpgimintele s’aă întirită prin durerea și prin credința în viitoriă și ele re­­clami în momentele decisive înapoia­­rea drepturilor­ și libertigiloră sank­­ționate de serile, ce ni s’aă ripită. „în anulă trecută adressa kitri împerată ceruse aceste drepturi ale nó­­stre; mai tirziă deklarari alegitorii konvokagi pentru alegerea konsiliiri­­lor, de distrikte și de orașiă, în peti­­giunea loră kitri fostulă lokoteninte ală Statului, acoperiti de doue­zeci mii, semnatare de ki numai o represin­­tagiune proveniți din alegeri, ku de­plini libertate și publicitate a discusiu­­siuniloră loră, póte esprime trebuințele generali ale gerei, și ki institugiunile date gerei nu suntă în stare a evita nenorocirea ce o ameningi. Starea de asediu fikuse ku neputingi înfigișiarea acestei pen­țiuni și trebuințele gerei neluate în considerațiune, aă produsă uimirile nenorocite prevezute. „Aku mă furimă în vitagi, noi Po­lonii, în numele ordinii publice și civi­­lisagiunii europiane, prin manifestul­ înnegimii sale imperiale, marelui Duce Constantină, a­vegia ka­gera se nu se apropie de abisă; d’acea­a venimă din tóte pirgile patriei aici, și în lipsa pri­girii alti kale spre manifestarea ace­stei voinge a nóstri, ne grimidimă în giurulă dumitale, d-le Comite, ku în­­credingare ki vei esprime îniegimii sale imperiale trebuințele și konvik­­giunile, ce se afli depuse adîncă in animele și simpgimintele nóstre. Sun­­temă de pliere, ki o mai langi ticere și u­inuire ară­ti vetemitorie și ki pu­­blikarea totă înaintea lumii întrege a ajunsă o necesitate. „Nu ne retragemă d’a lua parte la instituțiunile ce ni s’a abordată în anulă trekută, dară ne simplimă da­tori­a declara espresă și positivă și mizila cele întrebuingate pîni asumă să adusă patria într’o posigiune, în care nici întrebuingarea puterei armate, nici tribunalile margiali, nici temnițele și e­­siliurile, nici kiară aplicarea pedepsei de marte, nu potă fi în stare a linișei spiritele. „Noi, ka Poloni, putemă sprijini numai atunci pe guvernă­au încredere, ambă guvernul­ nostru va fi polonese. Marele Duce însuși, în manifestul ă scă, A de la «­ 8»» pînă la Întîlnirea de la Aspromonte. Cavour. — Portretul­ lui Garibaldi. — Cam­pania sea din iuliu 1862. — Aruncătură de ochiu asupra viitoriului Italiei si sării Europei. Intreprindemă o sarcini grea. Per­­duta în singuatatea nóstri romini, fii 6 nume, fin relagiuni în lumea politiki, nici în a publicitigii nici a comerciului, fin mandată de la nici o partiti nici d’aici nici din Francia, patria nóstn, avemă kutezangia d’a veni a supune publikului umilea nó­stn judekati asupra arzetóiielor si ce­­stiuni ale zilei. Liberă de ori ce pa­­tronagiă și de ori ce influingii, sku­­tită de ori ce oblegimînte ku omenii seă ku koter­ele, venită în arena cea periklasi, skusa nósta este sincerita­tea nósta, skutulă ne este independinga. Permiti­ ni-se a arunca o kiuti­­turi asupra trecutului și se ne­întor­­cemă la acelă faimosă ană 1859. Atunci Austria supen oirii Impe­­ratului Francesiloră, prin desvoltarea sistematici a înkilkiriloră cele mai multă sau mai puțină bine colorate.în Italia, kari tindea a o face, într’ună termen forte scurtă demni în toti pe­ninsula. Prin kortina destulă de transpa­­rinte ce-o­ficeaă Ducii și Archiducii, protektagi de dînsa k’ună rusă viklenă, se vedea ambigiosa sea mini întinzîndu-se spre Toskana, spre Par­ma, spre Modena, spre tiara piliți. Italia întregi era se fii înghigiti în dominiele Austriei deja abia de întin­se, și cu tesaurele iei atită de felu­rite era se kapete acelă prestigiă ce­­sariană ce pirea a ameningia pe Fran­cia renascerii k’ună sintă imperiă ro­mană, în folosulă orgoliósei kase de Austria. Sintală imperiu romină Austriei! Dară moștenitoriulă acelui­ a­ce­lă po­­sedase mai ’nainte în numele a o su­ti de viktorie, re- înelcate într’o zi nefasti, domnia asupra acelui­ași po­­poră ce mutase Roma la Paris! — Smtulă Imperiă romane Austriei! în facia acelora­ași acere (aquilla) avun­­iularie! în facia acelei­ași garde impe­riale eștii strălucitorii din naufragială de la Waterloo! smtulă imperiă ro­mană Austriei, în facia Kolónei, re­mași în piciore, ca, spre a­ lă aștep­ta pe elă! Smtulă imperiă Romană în facia Kolónei pe care în tóte de­­minegele elă citia de tori­ele sele, într’ună de balogă de bronză din care fii care literi era turnați dintr’ună tună viemiică: — Smtulă imperiă Ro­mană! Austriei! Nici o dați. Se vedemă înși­rumă nouii sei domni aperi koróna de seră. S’auzi d’o dați strigătură precur­­soară ală tnsnetului aruncată de a­­cela francese a cerei austriace, care nu s’aștepta la o asemene provocare în o asemene zi. Peste pucină Italia auzi Alpii sei insirindă luptă pașii a două sute de mii de liberatori, și ună strigită de voioșii și de resbm­are resuni în to­ti întinderea Italiei. Italia ne prece­de, apoi ne însoțesce la forță, cu re­gele seă mirinimasă în fruntea sea, seă luptă stindardulă unui republikană austeră venindă a oferi unui rege pa­triotă greutatea spatei sele și a nu­melui seu, kumă firea onestală Car­not, Kindă opera pe Imperatură și Francia de invasiune, la Anvers. Rele doue acere inemice, ghian kontra ghian, cioku kontra ciokă, se ’nchagi ku furia luptei, se strîngă cu voluptatea urei. Waterloo își kapeti resbunarea sea, și Waterloo nu­ lă lași­se și-o ia. Acela francese este totă asia de vigurosi ka și rivalea sea, e­­ste însi mai agen, mai iute, mai fe­riciți, și resbunarea este îndepliniți, kum îi a fostă­deplin­iti, asupra acere­­lor, muskilesci, pe kimpiele Krimeii și pe murii Sebastopolis incendiate; ea este deplinită în șese bitilie. A­­kumă este indusă bitilielor, celor ei mari de a vorbi. Magenta se noii fulgentarii, omorítorii, ploui sin ínaintezi viktoriosi, — apoi, stituii de silinge și de ani, se trage în­apoi,­ spre a întîlni pe Mac-Mahon care o face a se roși, și a reveni, dem­ni fiis a lui Marengo, a sfmma Vik­toria Austriei, învinsa Austrii și­ a legată în gră­bi unele sele și apelezi la o noui lupți pe himpiele Solferinului. Eu­ropa atentivi crede ki asiste la o noui bitial de la Austerlitz, vezîndă asti lupți gigante unde totă trei suverani condumă armatele loră, totă atită de formidabili, prezumă erau ale celoră trei împeragi, dară multă mai nume­­róse. Tunetulă omeneskă muge, este orgia mnsnetului, ar face cineva ar­mate ku m­igii și morgii pe kari nu putezi a-i numera. Refulă pare a se doborî în aveni, ka atrasă de ună magnet omucidă, elă amesteci skomo­­tul tunetului seă ku ală bronzului, fulge­rele sele ku fulgerulă seă, plaia șea de grindini ku grindina ghiuleleloră, și orkanulă de­ susă propice inemici­­lor­ noștri skapi bataliunile sele rupte și decimate de efectele furtunei arti­leriei nóstre! Viktorii déri, fin uimirire, a­­própe lipsiți d’acestă trofeu viă de prisonieri, fiii kare antika Roma nu aborda triumfală generalilor ă sei, m­u Wagram­a cereloră nóstre însetate d’u­ă noă Austerlitz. Opstinarea soldațiloră Austriei nu ne a lisată a lua de kită acesta. Ori­cumă Italia îi skapi, Ducii sei suntă puși pe fugi, și dukatete­a n­e­s­a­t­e­scă în ajunulă­anestrii loră ku mirita kasi de Savain, kare mine A 1

Next