Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)
1862-09-15 / nr. 258-259
852 ROMANULU 1828 SEPTEMBRE. I „Va se ziki, zice Independinjjia Belgiki, d. Rattazzi ridiki provrama lui Garibaldi, după ce a abitatu-o la Aspromonte: „ Roma scu mortea!“ Dară atunci pentru ne se traduki înaintea kurjsiî de assesse pe Uustrula kaptiva de la Varignano și pe socii sei, sculpabile numai ki a skos acestu strigitti patriotika mai tare și kV ardóre mai imparsivite de kitti ceilalgi Italiani ? Re aperare mai bun, ar pute certa aperitorii lui Garibaldi înaintea kurijii de assesse, și în ce strîmptorare n’ar pune o asemene declarare, oficiale notifikati Europei întrege, pe suferitorii daki, într’una pretinsă interesă] de siguretate publiki, ară pute fi tentagia resiste kon- SpÜngióseloru inspiriri ale patriotismului soră ? “ Corespondingile din Italia pretindă, în timpul acestea, ki procesul ă, deși s’a trimisă înaintea Istigiei, nu se va judeca, și va fi curmat înainte de a fi supusă jurațiilor. Guvernul ar fi speridă o concesiune din partea Franciei și ar fi avîndă de skopă , odată cu proclamarea acestei concesiuni, a publika și amnistia. La Paris însă nu se vede nici ună semnă despre a kurrîndi decisiune în privința Romei. Din contra cea mai mare ticere domnesce. Inemicii Italiei triumfi și skomotele despre o schimbare a ministeriului în sensulă realigiunii persistă. Pe d’altă parte starea predarii a Italiei di lokă de sperangii principilor, destronagi; aici astă-feliă se întîmpli totudeuna și pretutindine, kindu uă guvernă nu merge pe calea voinjței nagionale, kindă smeresce géra sa înaintea stniniloră , principii destronagi se apropii cu sperangii d’a profita de nemericia guvernului spre a-șî relua lokulă. Astă-feliă ziariele klerikalananisia pentru Italia și principii destronagi sunt aci, suntă gata a-și relua locurile. Astăfeliă , astizi, vedemă pe fostulă rege ală Neapolis, Francisc II, adunindă în Roma, la Cirinale, pe amicii sei și, după ce le mulțimi de lealitatea ku karelină servită, le deklan ki speri ki , peste pugini, le va putea repegi aceste kuvinte în Neapole kiară. El adause ki va respekta în Sfaturile sele konatitugiunea din 1848, pe care o restabilise înainte de a fi detronată. Aceste kuvinte nu le putemă negreșită privi de kitu kanesce ilusiuni, nici nu putemă admite ki nagiunea ar mai suferi pe acei principi ce i-a destrânată și alungată ka nedemni d’ă fi în capul ă iei; totuși ele ne arați kumă ună guvernă kare nu merge ku energii și pe facil pe kalea cea mare a independingiei naționale imbrrbitezi sperangiele, konspirrile și uneltirile principilor destronagî. A reîncepută a suna asemenea vorbe și Imeratură Napoleone n’ar voi a cede Roma, debită contra unoru concesiuni teritoriali din partea Italiei. Acestă skomotă miresce și mai multă sperangiere foștiloră duci și principi, kari nu predă ki Italia póte face asemeni concesiuni. In Englitera demonstrațiunile în favorea mnitigii italiane și a liberiiî lui Garibaldi se îmbulgeskă. Meetinguri se repegesiră. La Birmingham, Newcsstl, Garchade, Dublin, London, etc. poporagiunea englese manifesti simpatiele sele pentru Italia, luară membrii partitei realigionarie. ,,într’o Adunare la Aston-Park a sovieticii de agrikultui din Warwickshire, d. New degate, membru alu Parlamentului, și pe care opiniunea publikistă desemniza viitoriulă ministru de financie într’unîi mainistemiă tory, a mirturită, zice La Presse, în gura mare simpatiele sele pentru Garibaldi și a terminată discursulă seu prin urmitoaiele cuvinte : ,,Trebue se se scu pretutindeni „karoiigiele poporului din acești ge„n suntă în favorea libertigii Italiei“ „în gura unui omă emininte din partitu tory, o asemene declarare este semnifikativă.“ Celelalte scrii ce mai avemă de afan suntă, în genere, de pagini însemnetate, totuși publikimă la vale pe acele ce kreznnt nu mai importantî. Torino, 19 Septembre. Principele și Principesa Napoleone se aștepti aici la 24. Starea de asediu la Neapole se mai mingine pentru kitüva timpă; în Sicilia asemene se va mai mmgine pînă ce se va fi fikutü o kurigire în personalele administragiunii. Kamera nu se va disolve, dară se va mai prelungi prorogarea iei. —Petersburg, 20 Septembre. Ună manifestă imperiale ordini, după o suspensiune de șase ani, o nouă recrutare pentru 1863; dintr’o poporațiune d’o mie se va lua kite ună omă pentru serviciul militariă. Recrutarea începe la 15 Ianuarie. — Berlin, 19 Septembre. în ședingia de astizi a kamerei deputațiloră s’a citită raportului comisiunii budgetului. Deputatul Simion konstati kontradikgiunea între deklaragiunea de ert a ministrului de resbelă și între cea d’a laltieri. Konfliktulă, zise elă, a ajunsă akumă mai intensivă. Ministrul de resbelă deklari ki propunerea de aminare le-a suprinsu pe elă însuși, ki elă n’a deklarată Mierkuri nimică noă, alan numai bi guvernul ă accepți amendamentulă domnului Stavenhagen pentru 1862. Deputatul Wincke constată lipsa de konesiune și kontradikgiune învederați între deklaragiunea Ministrului de resbelă de eri și între cea d’a laltieri. Propunerea Komisiunii d’a kontinua discusiunea speciale a fostă adoptați în unanimitate. — Berlin, 10 Septembre. Gazeta nagionale „Nationalzeitung“ de astizi zice: în kamera deputațiloră s’a respindită vorba ki ministrulă de finanțe ar fi fostă kongediată și ki și ministrul de resbelă ar fi cerută demisiunea sa, kare însă nu s’a priimită nici. Se crede ki o krise ministeriale este inevitabile. — Berlin, 20 Septembre. Desbaterea asupra proiectului domisiunii atingitorii de budgetură militariă pentru 1862 s’a terminată în ședința de astăzi a camerei deputațiloră, și s’a respintă în deplini konformitate cu propunerile komisiunii. Votarea definitivă va fi luni. Konsiliurile miniștriloră kontinui, și krisca ministeriale nu s’a terminată nici. Ziariulă krucii „Kreuzzeitung“ de astizî skie: Afirm ki ministrulă de finance, domnu von der Heydt, n’a priimită niici nici unu respunsu la cererea sa de demisiune. Nu scimă, celă puțină nu putemă afirma, ci și ministrulă de resbelă ar fi cerută demisiunea sa. — Munich, 20 Septembre. Adunarea partitei „Germania mare“ va deschide la 22 Oktobre ședințele sale la Frankfurt. — Viena, 21 Septembre. Deputatului Giskra și 60 aderinge aă presintată în ședinga d’alabtieri o interpelagiune atingitorii de despăgubirea cuveniti kompaniei de navigagiune cu vapore pe Duuie, care după declaragiunea ministrului de finance, cere o subvențiune de 776,300 fiorini, pe kindă kamera nu i-a votată de kitu suma de 628,843 fiorini. Ministrulă de finance respinse, în ședința de est ki statulă este obligată prin kontraktă la o garangii de 8 la suti, care face pentru anulă kurinte suma de 776,300 fiorini. Daci statulă n’ar voi a pliti, ar resulta neaperată țină procesă ku zisa kompanii. Este dirși positivă ki judekitoria va condamna pe stază a pliti suma întregi dupe obligațiunea sa, d’aceia krede ki este mai bine a se acita kitre kompanii și a evita cheltuielele procesului, reservindu-șî a cere la timpă de la kamen diferinga luptă titlu de indemnitate. — Newyork, 9 Septembre. Nuvela ei generăliulă Jakson a trecută rîulă Potomac cu 50,000 konfederați și kia okupată Frederik, s’a konfirmată. — Newyork, 10 Septembre. Generaliulă Mac Clellan a pirisită Washington și s’a direptată spre Nord-Maryland ku skopă d’a întîmpina ună atakă ală konfederagiloră. Flota uniunii s’afli înainte Baltimorei și voieșce a derepma orașială, daki konfederagii să-ară lua , și să-ară okupa. Ordinile cele severe pentru konskripțiunea s’a revoltată. Multe familie piiseskă Washington. La kongresulă konfederațiloră s’a înfigișiat ună proiektă de lege atingitoriă d’o noui recrutare de 300,000 ómení. — Kanton, 10 Augustă. La Tonquina isbuknită o reskóli. Rapulă reskólei se numeșce Thoong, numerulă partisaniloră se evalue peste 100,000 ómeni. — Nuvele de la Iapană spună ki togi ambasadorii striini că pirisită Yeddo. Marele Meeting ală partitei numiți Damiosî nu s’a ținută nici, a arîtată stima sa pentru patriotismul nostru și ne a promisă colaborarea sa pentru binele patriei.“ Marele Duce Konstantină a primită acesti adresi din minile Komitelui Zamojski și a promisă, precumă zice ziariului „Czas,“ a respunde la 15 și pe urmi la 20 ale kurintii luni. Dară, în lokă de respinsă, la 15, la 7 ore diminegi poligia înkongiuri palatul komitelui Andrei Zamojski, okupi tóte lokurile și se vÎrși o investigare domiciliarii care se continui pîni dupe amiazi. Rridă acea nuveli se respindi prin orașă, amicii și partizanii sei alergari din tóte pirgile spre a lă vedé, dară poligia nu lisi pe nimine se petrunzi la dînsulă. Pe la 11 ore, Cornițele fu condusă într’o tunsuri înciși, skortati de kitemnă kasakă de fukare parte, la marele Duce. După întorcerea lui d’akolo, pe la 3 ore dupi amezizi, prefektură poligiei Muchanoff se puse ku Zamojski într’o trisuri și amîndoui merseri la îmbirka derulă drumului de seră de la Praga; d’akolo Cornițele suspedită ku skorti la Petersburg, spre a se justifica înaintea împăratului. Adresa nobilimii polone, pentru care a fost trimisă Comitele Zamojski la Petersburg spre a se justifica înaintea împăratului, a fost predați Lokotenintelui Constantină la 11 Septembre. Ea este adresați Comitelui Zamoyski și are urmitoria ceprindere: „Spiritulă nainiunii a dobîndită putere prin sacrificie și prin entusiasmă, simpgimintele s’aă întirită prin durerea și prin credința în viitoriă și ele reclami în momentele decisive înapoiarea drepturilor și libertigiloră sankționate de serile, ce ni s’aă ripită. „în anulă trecută adressa kitri împerată ceruse aceste drepturi ale nóstre; mai tirziă deklarari alegitorii konvokagi pentru alegerea konsiliirilor, de distrikte și de orașiă, în petigiunea loră kitri fostulă lokoteninte ală Statului, acoperiti de douezeci mii, semnatare de ki numai o represintagiune proveniți din alegeri, ku deplini libertate și publicitate a discusiusiuniloră loră, póte esprime trebuințele generali ale gerei, și ki institugiunile date gerei nu suntă în stare a evita nenorocirea ce o ameningi. Starea de asediu fikuse ku neputingi înfigișiarea acestei pențiuni și trebuințele gerei neluate în considerațiune, aă produsă uimirile nenorocite prevezute. „Aku mă furimă în vitagi, noi Polonii, în numele ordinii publice și civilisagiunii europiane, prin manifestul înnegimii sale imperiale, marelui Duce Constantină, avegia kagera se nu se apropie de abisă; d’aceaa venimă din tóte pirgile patriei aici, și în lipsa prigirii alti kale spre manifestarea acestei voinge a nóstri, ne grimidimă în giurulă dumitale, d-le Comite, ku încredingare ki vei esprime îniegimii sale imperiale trebuințele și konvikgiunile, ce se afli depuse adîncă in animele și simpgimintele nóstre. Suntemă de pliere, ki o mai langi ticere și uinuire arăti vetemitorie și ki publikarea totă înaintea lumii întrege a ajunsă o necesitate. „Nu ne retragemă d’a lua parte la instituțiunile ce ni s’a abordată în anulă trekută, dară ne simplimă datoria declara espresă și positivă și mizila cele întrebuingate pîni asumă să adusă patria într’o posigiune, în care nici întrebuingarea puterei armate, nici tribunalile margiali, nici temnițele și esiliurile, nici kiară aplicarea pedepsei de marte, nu potă fi în stare a linișei spiritele. „Noi, ka Poloni, putemă sprijini numai atunci pe guvernăau încredere, ambă guvernul nostru va fi polonese. Marele Duce însuși, în manifestul ă scă, A de la « 8»» pînă la Întîlnirea de la Aspromonte. Cavour. — Portretul lui Garibaldi. — Campania sea din iuliu 1862. — Aruncătură de ochiu asupra viitoriului Italiei si sării Europei. Intreprindemă o sarcini grea. Perduta în singuatatea nóstri romini, fii 6 nume, fin relagiuni în lumea politiki, nici în a publicitigii nici a comerciului, fin mandată de la nici o partiti nici d’aici nici din Francia, patria nóstn, avemă kutezangia d’a veni a supune publikului umilea nóstn judekati asupra arzetóiielor si cestiuni ale zilei. Liberă de ori ce patronagiă și de ori ce influingii, skutită de ori ce oblegimînte ku omenii seă ku koterele, venită în arena cea periklasi, skusa nósta este sinceritatea nósta, skutulă ne este independinga. Permiti ni-se a arunca o kiutituri asupra trecutului și se neîntorcemă la acelă faimosă ană 1859. Atunci Austria supen oirii Imperatului Francesiloră, prin desvoltarea sistematici a înkilkiriloră cele mai multă sau mai puțină bine colorate.în Italia, kari tindea a o face, într’ună termen forte scurtă demni în toti peninsula. Prin kortina destulă de transparinte ce-oficeaă Ducii și Archiducii, protektagi de dînsa k’ună rusă viklenă, se vedea ambigiosa sea mini întinzîndu-se spre Toskana, spre Parma, spre Modena, spre tiara piliți. Italia întregi era se fii înghigiti în dominiele Austriei deja abia de întinse, și cu tesaurele iei atită de felurite era se kapete acelă prestigiă cesariană ce pirea a ameningia pe Francia renascerii k’ună sintă imperiă romană, în folosulă orgoliósei kase de Austria. Sintală imperiu romină Austriei! Dară moștenitoriulă acelui acelă posedase mai ’nainte în numele a o suti de viktorie, re- înelcate într’o zi nefasti, domnia asupra aceluiași poporă ce mutase Roma la Paris! — Smtulă Imperiă romane Austriei! în facia aceloraași acere (aquilla) avuniularie! în facia aceleiași garde imperiale eștii strălucitorii din naufragială de la Waterloo! smtulă imperiă romană Austriei, în facia Kolónei, remași în piciore, ca, spre a lă aștepta pe elă! Smtulă imperiă Romană în facia Kolónei pe care în tóte deminegele elă citia de toriele sele, într’ună de balogă de bronză din care fii care literi era turnați dintr’ună tună viemiică: — Smtulă imperiă Romană! Austriei! Nici o dați. Se vedemă înșirumă nouii sei domni aperi koróna de seră. S’auzi d’o dați strigătură precursoară ală tnsnetului aruncată de acela francese a cerei austriace, care nu s’aștepta la o asemene provocare în o asemene zi. Peste pucină Italia auzi Alpii sei insirindă luptă pașii a două sute de mii de liberatori, și ună strigită de voioșii și de resbmare resuni în toti întinderea Italiei. Italia ne precede, apoi ne însoțesce la forță, cu regele seă mirinimasă în fruntea sea, seă luptă stindardulă unui republikană austeră venindă a oferi unui rege patriotă greutatea spatei sele și a numelui seu, kumă firea onestală Carnot, Kindă opera pe Imperatură și Francia de invasiune, la Anvers. Rele doue acere inemice, ghian kontra ghian, cioku kontra ciokă, se ’nchagi ku furia luptei, se strîngă cu voluptatea urei. Waterloo își kapeti resbunarea sea, și Waterloo nu lă lașise și-o ia. Acela francese este totă asia de vigurosi ka și rivalea sea, este însi mai agen, mai iute, mai fericiți, și resbunarea este îndepliniți, kum îi a fostădepliniti, asupra acerelor, muskilesci, pe kimpiele Krimeii și pe murii Sebastopolis incendiate; ea este deplinită în șese bitilie. Akumă este indusă bitilielor, celor ei mari de a vorbi. Magenta se noii fulgentarii, omorítorii, ploui sin ínaintezi viktoriosi, — apoi, stituii de silinge și de ani, se trage înapoi, spre a întîlni pe Mac-Mahon care o face a se roși, și a reveni, demni fiis a lui Marengo, a sfmma Viktoria Austriei, învinsa Austrii și a legată în grăbi unele sele și apelezi la o noui lupți pe himpiele Solferinului. Europa atentivi crede ki asiste la o noui bitial de la Austerlitz, vezîndă asti lupți gigante unde totă trei suverani condumă armatele loră, totă atită de formidabili, prezumă erau ale celoră trei împeragi, dară multă mai numeróse. Tunetulă omeneskă muge, este orgia mnsnetului, ar face cineva armate ku migii și morgii pe kari nu putezi a-i numera. Refulă pare a se doborî în aveni, ka atrasă de ună magnet omucidă, elă amesteci skomotul tunetului seă ku ală bronzului, fulgerele sele ku fulgerulă seă, plaia șea de grindini ku grindina ghiuleleloră, și orkanulă de susă propice inemicilor noștri skapi bataliunile sele rupte și decimate de efectele furtunei artileriei nóstre! Viktorii déri, fin uimirire, aprópe lipsiți d’acestă trofeu viă de prisonieri, fiii kare antika Roma nu aborda triumfală generalilor ă sei, mu Wagrama cereloră nóstre însetate d’uă noă Austerlitz. Opstinarea soldațiloră Austriei nu ne a lisată a lua de kită acesta. Oricumă Italia îi skapi, Ducii sei suntă puși pe fugi, și dukatetea nesatescă în ajunulăanestrii loră ku mirita kasi de Savain, kare mine A 1