Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)

1862-10-26 / nr. 298

984 Triest, 30 Oktobre. Gazeta triepstină publikă o deskriptiune a intimpurilorü din Grecia de la unii adjutan < de alii regelui Othon. Regele plecase la 13 de la Atena, visitase Hydra, Spezia, Astros, pe gărmuri orientale alü a Moreei Gythion pe kapetula superiori si 11 alü p Brijii orientale a provinciei Maina. 11 continuase la 16 călătoria sa pe uskaty a la Sparta, unde rămase două zile. La 19 merse peste muntele Taygetus la El Kalamata. A doua zi sosi acolo o vapore grecescă cu trupe și cu generaliula Mavromihalis, care aduse nuvela despre reskula militari de la Vonizzat in provincia Akarnania, unde voia regele se mergi de la Kalamata. Gari nisonea, d’akololo d’abia 100 de ómeni, se revolte, supun comanda sorgintelui . Grivas, legi pe olimbi și lite, in po ^sesiune masele publice. Nuvelele de la Atene, Patras și Missolonghi sunt. 1 asemene tristu. —» La 21 sosi o alte vapore de la Atene ku ministrulu kul 1 1tu lui Hadgiskos. în urma comunicărilorii acestuia, regele părăsi la 22 Kalamata, visiterănică portulu maînouii Liment, și se ’ntorse la Pireu. La 23 diminețp., la înălțimea Pireului veni o barbă cu ambasatoriulu francese, kare raporte. kt ’noptea trekută isbucnise revoluijiunea în Atene, detronare pe rege și întocmise unii guvernă provisoriu. Soldații și poporul petrunseseră. în palat de răponaseră totul și goniseră pe locuitoriî. Apartimentele regesei se sigilaseră cu sigiliulu Statului; grădina kurzii se devastase și mai mulți omeni s’ar fi omorîtu; la Pireu komandantele orașiului arai fi foștii omorîtu de soldați. Totu în acea zi veniră toți ambasatorii pe coperta corăbiei regelei, arătăndu-i că ori ce resisting ar fi fi în deșertu, fiind și totă armia împlinată în revoluțiune. Séra ambasatorii, cu escepțiunea ambasatoriului Bavariei, se ’ntorseră la Atena. O vapore francese și una englese se puseră alăturea cu korveta regeaskă ,,Amalia“ spre apăiea, Noptea veniră mai multe familii, kari fugiseră de la Atena și fură priimite pe vaporea francese. La 24 regele părăsi horveta și se sui pe vaporea englese „Scylla“ lăsăndu suitei sele libertatea d’a se ’ntorce la Atene. Numai unu oficiăriu profită d’acestă voiă. După acesta regele plecă din portulu Pireului și merse la Salamis unde aruncă ankora. Korveta Amalia arboră, îndată după plecarea regului pavilonese revoluționariu. O proclamațiune regâsică, adusă la Atene prin mijlocirea ambasatoriului englese, aduce aminte de silințele și facerile de bine ale regelui, care akuma se ’ntorce în țera nascerii sale. Despre abdicare nu cuprinde nici unu singuru kuvîntu. — Proclamațiunea guvernului provisoriu arată generalitatea mișcării revoluționare, declară că misiunea guvernului provisoriu este menținerea monarhiei constituționale, împlinirea datorielor kătră puterile protektorie, păstrarea relațiunilorüamilialî în afară și convocarea unei adunări naționale. Jutulă se decidă de la sine de sprea Joru, fără scirea și konsimpuimărulă loră. Și la ună asemene kasă de nenvoire, de ce guvernulă nu oservă leaa ce pretinde a se oserva de alții, ideiă votată Adunărei Legislative din 1859, ba acolo unde, nici învoiele noue pentru prisosulă pămîntului nu s’aă fribută la timpă, nici s’aă depusă la timpă de proprietari la cancelaria consiliului komunale alte învoiele, atunci, și pînă va veni o altă lege, se se urmeze după învoielele perioolului precedinte ? Batămă ce forte gravă arătă în interesul publicului bătă și mai cu osebire în ală guvernului; se uită că elă este datoriă a da primul esemplu de respectă și de esaltitate la oservarea și aplicațiunea disposițiunilorăleguite. Se renimă acumă la aceste condițiuni. Articlulă 5 stipuleză ka întreprinzătorii se nu fiă în dreptă a pretinde vr’o dobîndă la banii ce am depune pentru asigurarea întreprinderii. Nu înțelegemă acestă principiu economikă, și îlă privimă de prejudiciabile pentru fisică, și eată pentru ce. De vomă presupune că domeniele să ară arenda cu 50 de mii galbeni pe ană, și că întreprinzătorii ară fi nevoiți se asigure arenda prin depunere de monetă, atunci ară urma se depună în masa tesaurului 25 de mii de galbeni, atrora dobîndă, pierdută în bursă de cinci ani, însumă galbeni 12,500, întreprinzătorii o se baute neaperată se tragă acea pierdere din adeverata valore a arenzii, și acea sustragere va căde în paguba fiskului. Prin urmare ideia acestei disposițiuni, nu ni se pare pre fericită, din kontra, și nu arătă mai multă în timpulă presiune, băndă tesaurulă nevoită fiindă a se împrumuta în tote zilele, ar pute pre bine se ie acele deposite în kompta acelora împrumutări cu o mică dobîndă, și prin acesta se evite dificultățile ce provocă acestă condițiune și păgubitoarele sale consecințe. Finalele acestui articlu, care la neajungerea depositului asigurătorii spre acoperirea pagubeloră reândirii, prevede și urmărirea în oricare altă avere a întreprinzătoriului, înfățișeză o altă dificultate, o altă opasiune de micșiorare a prețului arenzei și constitue ună ce neobicinuită, nepomenită în analize transacțiunilor, de asemene natură, la care totudeuna și pretutindene, responsabilitatea se mărginesce numai în valorea ipotecei de orce natură, nici mai multă nici una puțină, afară numai de ne vomă sluji fătră doritori ku espresiunea karii triviale „Dacă ne place, kare este sinonimă ku, „spargă se pe capulu Zise?*/?«.“ § O ală articlului 18, pentru construkțiuni de efectuatu pe tóte domeniele de către întreprinzători, dupi noi represintă mă kasă forte gravă forte dificile pentru dinșii și prepăgubitoriă pentru fisku. Nu zicemă kă n’ară trebui se s înzestreze domeniele cu asemeni construkțiuni, arătă de necesarie în întreprinderile agricole și spekulative. Dară are asta e treba arendariloră ? este logikă și prudinte ka în prestația seriesei și ca nici o alti dați lipsi de numerariă și a enormului delicită în care se afli tesaurulű publikă se se perzi o buni parte din venitulă domenieloră pentru efectuarea aceloră konstrukțiuni, kari, deși pîm la ore kare punta necesarie, dară nu suntă de vr’o arginți ? Și apoi ce s’ară întîmpla darii, tocmai asupra pregătirii materialuriloră de kim arendiri, sau chiară asupra construcțiunii ar veni o aici lege de Proprietate, și ar pune pe acei arendări în necesitatea și în dreptul ă ce le acordi . 7, Art. 20, actelii de a se lspecta din arendi ? ie s’ar întîmpla atunci? pretensiunî, înkurkiture, procese. Și resultatulă? Negreșită în desfavórea fiskului. Dară, chiar de a mă emite trista presupunere și o asemenea eventualitate nu va ave lokă pîni în trei ani, totuși și din diferite și multe puncturi de vedere, atită ekonomice lată și morali, n’ar trebui se se lase în sarcina arendarilor, niște asemeni construcțiuni, și de seară îndupleba ei se priméști acești însărcinare, desigură ki nu o voră face de kitti în prekugetare și în prevederea unui însemnat profit, și în speranța de alte unetiri.«» Se le mai citim ore? nu e nevoit; avem îndestule esemple. Pentru aceste eventualități, mai multe positive de kită chinuite, ar fi mai avantagiosă pentru guvernu se anuleze acestu articlu din condițiunile arendirii. Fiskulă se știe întrega valore a arenzei, și apoi treptată și ku înde lus se procedi la efectuarea aceloră konstrukțiuni ce ar fi mai necesarie, pe cari le va pute desevîrși ku mai multi înlesnire și soliditate, ku mai multi ekonomii, și mai cu osebire Biserecele, la bari se va folosi firi îndoieli și de konkursulu sutianiloră, la transportulu materialului și la salahorită firi plați, și kiară ku ceva bani, prekumu s’a deklarată acesta oficialroerite, în mai multe rânduri, de lokuitori Sloboziei, domeniulu Giurgiu, și de ai Migurianilor, domeniulă Turnu. Nu mai puțină prejudiciabile pentru fisică privită și disposițiunea § 9 art. 18 pentru lokuitori ce ară dori se se statoriceski din nou pe domenie. Este cunoscută și bine constatată și cele mai importante din veniturile acestora domenie, și mai cu osebire ală Biiileî, este închiriarea la striinii kultivatori a lokurilor de hram, după cederea celora trebuitori a lokuitorilor aktuali și după satisfacerea proprielor trebuințe agricole ale arendarilor. Dară zisa disposițiune pune pe arendări într’o posițiune ciudați, într’o temere pré insemnitorii. bine asigiuri pe acești arendări ki într’o buni dimineața, nu va veni unui ore care guvernă pofta se holoniseze domeniele ku striini (kieî nu trebue se negimă ki esiste inki la noi învipiata aspirațiune de kolonisare), seă kiar și ku pimîntiani, și spre înlesnirea kolonisirii se se oblige kitn dînșii a le cede pimîntul( necesarii) ku shutire totale de ori ce plați și alte îndatoriri kitn fisku, sau ku îndatoriri forte minime pe ună bursă de timpă prekumă se obicinuiesce de toți proprietarii, kindă priimeskă pe moșiele lor, ku lokuinți kultivatori striini, și prekumă însuși guvernulă afiliată ku acei kițiva kolonisti prusianî, de kari vorbesce § 8iată acestui artiklu ce după atiția ani și akumă iiki se bukuri de mai multe privilegie desfavorabili fiskului. Și pentru ună asemene presupusă și chinuită kasă, doritorii, încurkați în kalkurele loră, amenințați de pierderi simplibili, se vor ferifiri îndoieli d’a oferi prețul acelua, ce din acești condițiune ar merita domeniele. Ar fi de dorită se dispari din condițiuni și acesta scanda 1ă. linki ceva care în adeveră, ku toți încrederea ce avemă în cunoscințele emininți și înțelepciunea onoraților, domni Miniștrii, nu să înțelegemu, nu scimă cumă se lă numimă. Acestă ceva suntă stipulațiunile § 14 de la art. 20, kare pretinderi konkurinții nu voră fi priimiți la licitațiune prm nu voră dovedi bină depusă în kasa Tesaurului în numerariă, sau în bonuri guvernamentali o sumi de bani ce ar fi ecivalinte ku doue părți ale sumei aktualii arendarî, ku alte vorbe, dari nu vor numera peste 30 mii galbeni. Fericitim pe acei fericiți muritori, kari, în aktualea krise finanțiale, și în completură discredită ce din nefericire plani pe bieta noștri țerii ar fi în stare se realiseze acești armoniosi condițiune. Dar totă într’ună timpă nu putemă ascunde întristarea nostrii numerală acestora nu póte fi derită forte mirginită, forte minimă , doui, trei și lumea toti, și mai ku semi dupi mortea ce în acești din urmi ani a dată bănoșii noștrii, și kindă mai toți spekulanții de arendiri aă angagiază kapitalurile loră în arendirife moșieloră monastirescî Acești kondițiune dlară nu ni se pare pre nimeriți și satisfikitorii trebuinței și interesului fiskuluî, kare este ka, prin ori ce mijlokă înlesnitoriă, se se mireski numerată konkurințiloră, cară nu se restrîngi, se se anuleze kiară, puindu-se licitațiunea, ku kipulă celă kombatemă și îlă desaprobimă, în diskrețiunea și buna voinți a unui sau a doui speculanți; kici, desigiură, mai multă derită acestă numeră de individe, nu kredemă ki s’ar pute înfițișia ku metalură cerută, nici kiară ku bonuri; pentru ki de și are mare cantitate de asemene moneti nesunitorii esiste astizi în țara noștri, dară nu o aă toți, nu se afli la ună lobă, nu se împrumute firi asigurare, nici se di fin plați, eati darăși acele difikultiți, alirgituri, kieltuiele și kite altele, ce nu se potă întîmpina de oricine, și eati konkurința paralisati. Și care este folosulă acestei rigurose mesure ? Nici unulă, nu să vedemă niiciuire, totă atită de bine póte fi asigurati întreprinderea, și ku ipotece de imobili, prekumă s’au urmată ku tóte celelalte domenie publice și prekumă se cere și de artiklulă 3 ală condițiuniloră de kari ne okupimă și se permite și de § 14 art. 20 al acestor kondițiuni. Nu vedem dar folosulă; din kontra pagube este evidinte și se di și o pasiune de șiepte skandalose, ki s’ar fi pusă intr’adinsă asemeni greutiți ka se se isgoneski konkurinții și se remiți numai cei plikuțî, kutare, sau kutare, și kite altele, consecințe ale nerealisirii așteptirii publikuluî de a vedea prokurindu-se spekulatorilor, tóte ínlesnitoriele și putinciosele mijloce, kiară și ku împărțirea domenielor, în mai multe părți unice, spre a putea lua parte la arendarea lor, ună mai mare numeră de omeni și spre a pute gisi lobă și kapitalurile cele mice, singura mesuri ce ar face se prospere veniturile publice de acesti naturi, și ară mulțimi publikulă, kare avindă astizî deplini kunoscinți ki, pre kită ar spori veniturile domenialî, ku atită se voră mikșiora kontribuțiunile și prin urmare ku atită s’ar uștura elă de diri nemesurate, kare publikă este în totă dreptul ă să se proteste kontra veri kiria mesure jiknitorie acestei prosperitți. Sfîrșită konservind plikuta speranției onoratură nostru guvernă va ține serii de oservațiunile nóstre și se va îubi a lua mesuje spre a face posibile arendarea și a scuti fiskulă și publikută de pigubi. P. COPIE dupe Nota d-luî Consulatui Generale alu Italiei No. 3 din 4 Sept. 1862, adresată d. Ministru de Interne. In ziariă Rominulu No. 246-247 3/4 »Sept. korentă pe kare amănare a vi transmite pe lingi acesta, gisesiră la pagina 1 kolón a 4-a pasagială uimitiră. „O scrisóre de la Spezia adaogi la acești versiune ki Garibaldi și fiul siă, vizîndă oștirile Regali apropiinduseră plecată numai amindoi ki tre dinsele ka parlamentari spre a opri virsarea de singe între frați. Pe kiindă ei ’naintaă, Kolonelulă Palavicino aă trasă asuprle. Garibaldianii n’aă dată foiță de fată kindă aă vi •zută pe kapulă loră resturnată la pivită. „Mai multe ziare atită Italienești kită și Frances! și între acestea și France, le Temps, Independance etc. vorbesku de asti infami tridare.“ Ne voindu-mi aplica considerațiunea ce a trebuită să aibi redaktorulu ziariului Rommnulu pentru fak • tutlu prin care guvernul Italiei a aprobată în fața Europei întrege conduita colonelului Palvicino, voi face a se observa numai ki raporturile oficiale reproduse in tóte ziarele streine karele aă sosită de doue zile în București, suntă firește de asemenea cunoscute de redakțiunea Rominului, și ki prin urmare ’mi este ku neputinți de amândoi asupra nelealitiți redakțiunii Zise. Astăfelă dar, d-le ministru, este de tóti a mea datorii a protesta formale prezumă și protesteză Guvernului Inulțimii sale Principelui Domnitoră, pentru insulta sckuti Guvernului Italiei de către redacțiunea ziariului Rominului prin pasagiulă susă zi, și ceruta prin uă aktă de formare akuzație redactoriulu ziariului Romi • nulă si fie chemată ’naintea Tribunalului pentru a se face grabnika și întrega satisfacțiune Guvernului M. S. Regelui Augustului meă supînă. Primiți etc. Pentru Agent și Gons. Generală. (Semnat) A. Kamela. V. Konsulă. A Arendarea domințelor Statului Brăila, Turma și Giurgiu. (Vezi Monitorul No. 224). Mai întîiă este de întrebată, pe care base și dupe care formalitatea procesă guvernală la alcătuirea condițiuniloră privitorie la prisosulă pămîntului ce s’ar întrebuința de locuitorii acestoră domenie pe anii viitori, și de ce n’a conservativ pe acelea ale periodlului trebură ? învoita s’aă guvernulă în privinția acesta cu acei locuitori, la timp pulű determinată de legea proprietății ? Și dacă nu s’a învoită, scumă a ROMANIULUI/ 1862 Oktombre 19. CITAȚIE. Domnulă C. A. Rosetti, domiciliat, în mali. Kaimata, este chemată la a