Romănulŭ, decembrie 1862 (Anul 6, nr. 335-365)
1862-12-03 / nr. 337-338
DEPEȘIE TELEGRAFICĂ. Athene/13 Desembre. DOMNULUI DEMETRACOPULO la Bukurești. Sufragiu unanimii pentru Alfred. Puterile propună de rege, pe Ferdinand tatalű regelui Portugaliei. Englitera ofere insulele romane. Elliot, (es ambasadorio englese la Népole), soseste toui. Papparigopulo. DEPEȘIE TELEGRAFICE. •> (Servisiă partikulariü alti Rominuk.í) Athene 1/13 Decembre. Elliot sosesc ku misiune speciale. Englitera rekomandi pe Ferdinand ale Portugaliei și iede insulele romane. Zio,* bsulă de Petersburg a negi kt puterile s’au ințelesű asupra kandidatului tronului Greciei, unu kandidatu. Rusia nu propune nisi Ea este preocupată de priinte din causa intereseloru și simpatieloru sale. Ea voiesse odina intemeiati pe consiliarea intereseloru și potolirea pasiuniloru.] ~ REVISTA POLITICĂ BUCURESCĂ, V15 Indiea. Sesiunea ordinarii a Adunării pe anii 1862—1863 a începută eri și publiktma mai la vale Mesagiulă Tronului. Publiktma atestă Mesagiu fin nisi 0 desbatere, fiinduii Adunarea se va ocupa în zilele acestea de respunsură la acestă Mesagiu și prin urmare lisimă ka Onorata iei majoritate se se intlin cuvîntulă în anestĭmare gestiune. Opiniunile nóstre suntu destulă de cunoscute spre a nu ave trebuințe, a le mai emite din nou, și vomă vorbi în sfîrșitu, mine sau poimine, despre Mesagia vorbindu despre kuma trebue se su fikut adresa unei Adunarî. Adunarea a pronesit astăzi la verificarea alegerii deputatului de la Cahul, d. Leon Ghika, care s’a proclamat deputatu alu Adunirii. Dup’anen-a a trekută la alegerea biuroului și resultatulu a fostă nelă uimitoriu . La la votare voturile s’aă împuțită astăfelă. 1 Biletă albă, voturi. §. Ion Otetelișanu.............................1 Prin urmare neîntrunind majoritatea asolută de kită doui, d-nii Laskară Katargiu și Mavrogheni, s’a pronesă, pentru ceilalți duci la o nouă votare, al kirui resultată fostă: „ K. Filippesku . . 3 „ „ St. Golesku. . . 5 „ „ Al. G. Golesku. . 3 „ „ Gr. Sturza ... 1 „ „ 1. Oteteleșianu. . 1 „ „ K. Kantakosino . 3 „ „ Stirbeiă .... 1 „ ,, Kogilnkianu . . 1 „ Prin urmare au fostă aleși d-nii K. Kreßßulesku și I. Gliika. Se asimă acumă Adunarea se s’ocupe cu alegerea Sekretarilor și Testorilor și a Comissiunii pentru faierea Adressei, și se urmim faptele rele mari, am pute zise, cele uriașie se se petrecă în atari. Depeșteie de mai susține farcă kunoskuti nu numai unanima alegere a principelui englese, ci n nici promiterea Engliterei d’a înapoia Greciei insulele roniane. Negreșita ki depesia ne spune ki promiterea înapoierii insulelor, pare a fi subordinate ceieilalte propuneri, adiki ka Elenii s’alegi pe burxnulă tati ală regelui Portugaliei; însi este ore de crezută k’o date prompte^ inapoiarea insuleloră la patria mamii, se se retragi în urmi avea promisiune, și mai ku semi kxndu Elenii au aretatu in unanimitate a loră animii pentru Englitera ș’a loră deplini încredere in Englitera ? Noi, n’o kredemu, și ku atitu mai multă ki kredemu forte în puterea naționalitißiloru, și kx pri urmare kredemă ki orice voru face acel kari voră se trunchieze națiunile nu voră îsbuti. Timpulă întrupirii tutoru națiuniloru a sosită, și cine se va pune ’naintea iară astizi, mine va fi sdrobitu. Daru 4e însemnezi are deklaririle Russiei prin fóia iei, ki nu s’a kcelesu puterile in privința candidatului pentru tronulu Greciei, și tóte 4eielaiie ce mai zic ie fóia ruseski? Si ne ’nsemnezi uimitoarele cuvinte ale ziariului guvernului francese la France? ,,Stirile din Grecia iau una karakteríu din ce în ce mai gravă și mai abimintorü. Ordinea publirii este pesagii violate în provizie și kiaru ii kapitale se minine cu anevoinoi (??!) În fapta unei asemene știri de lucruri, unirea 4e s’a tekută in sfîrșitu ia diplomaßia europiani este una evenemîntă din cele mai fericite, nu numai pentru Europa 4i laki pentru Greaia.1*1. Daru ku 4ine, intre 4ine și pentru ce skopă s’a tekută avea unire intre diplomații? Și pentru ce fóia ruseski pare a o nega? Nu putemu răspunde, daru credemă ki betnnuiu Pammerston care a ’uvîrtitu tóté kabineteie in acésti impregiurare și care a dobinditu celu mai mare triumfă pentru Englitera, va S4i se se strikare și printr’aceste ameninßiri și se faki ka triumfulu se iii aiu libertipii ș’aiu naßionalitipii. Avemu astăzi a pune supta oiiii publikului o alte gestiune ce se îvește pentru prima an și cu mare gravitate. Eki-o in skurtu. Se suie ki regele Prusiei» a voită se transforme organisarea armatei sale naționale și s’a faki ka armata francese, ruseski, austriaki, romini etc. Se S4ie ki Adunarea n’a voită a perde area vechii naționale și ekonomiai organisare a armatei saie, a refusatu banii 4e-i cerea guvernulu ș’a fost pentru acesta prorogate. Se Saie asemene 11 mani festirile 4eie marine s’a xikutu in Frussia in favorea Kamerei. Regele însi a priimită și eiu manifesteri in favorea sa, prekumu priimesku totă dăuna toti regii pe kitu suntu pe Lronu, și ia tóte acele deputatiuni, se a tekutu kite unu kuvintă și s’a rostita în favorea konstituciunii, dară ki va maipine transformarea organisirii armatei. Aceste cuvinte ale regelui au fostă atită de multe înaistă ziarială La France a zisă: „Puținii suverani au pronunțiatu atitea kuvinte ka regele Prussiei.“ Din aueste kuvinte se pune că a fi pe uelă din urmă kntre deputațiunea de la Pyrit. „Se respxndesi că S4iri neadeverate ki institutiunile nóstre sunt în periplu. Amă jurată pe konstitutiunea reposatului meu frate, ea va fi inmpinuit. Mi se cere însi a reduce pe jumătate armata mea. La acesta respuns mă cuvintă fórte mare ce s’a mai zisă. „A fi firi apirare este a fi fin on óre.“ Aceste cuvinte se zise regele Prusiei akumă kiteva zile. Eaki akum se zice totă regele Prusiei. Berlin, 9 Devembre. Gazeta Stelei de astezi publiki urmitoriulă reskriptu regesku. „In luna lui Martie „viitoră voră fi 50 de ani, de bandă „în urma apelului tatălui meu poporul „Prussiană a luată armele spre akom„bate în lupta mare a resbelui deliberare (în contra lui Napoleon I). „Kreză de kuviniji a serba aniversaria întocmirii Landnerului (gardia „naționare, aperarea perei) spre aduccerea aminte la începutulu fapteloru „glorióse ale armatei, in luna iuliebruamiă viitorii voră fi însi o suti „de ani de bandă resbelul de șăpte ani „s’a terminatu prin gloriósa parte de „la Kubertsburg (îu Austria) und e„venimentă prin care s’a întemeiată „în acei timpi situațiunea Prusiei în„tre puterile mari europiane, și pentru care suntemă datori inici și „astăzi a mulțimi provedinței in „publikă. invită dar pe ministeriulă „de stază a-mi face propunerile date „asupra lupului serbirii oră ce suntü „a se ordina. (Sup skrisă Wilfheim).,,,, ce însemna serbarea restuirii contra lui Napoleone 1? 4e însemni serbarea întocmirii organisirii unei oștiri, kontra kirii-a guvernală se manifestase pîn’ani? 4e însemni serbarea aniversirii piin ku Austria, kontra kirii a Prusia a fostă pîn’ani ? Oare se fii ș’a găsti mai’e suimbare unu triumfă aiu Engliterei ? Oare se falcă eră koanpium kontra Franciei? și üindu asta feiu óre Napoleone iii nu va sbudui lumea? Or și humă, norii sunt groși și fórte neguroși! Torino 9 Denembre. Gazsta ofi—ciale nu anunßii xulci noua formare a cabinetului. Au tóte acestea si sine, ki Farini, Peruzzi, Menabrea și Minghetti aă temută pănmîntulu. 8’aștepti ai 4Î sosirea domniloră deila Rovere, Manna, Amari și Ricci. Farini va lua portofoliulă de esterne și Neapolitanul Pisanelli p’alu justiției. — Ziariul „Discussione1* deklan ki Farini și Minghetti representi e programi politiki, kare voru remxnea krediniiioși. Axtă despre Peruzzi ziariulu fané óre kari reserve, dar kredeli ministerială va fi in desăvîrșiti unire și armonie daka drepta va sprijini ku putere noulă kabinetă, „veisi avea a ve mai okupa, și ku „proiektele de legi ue guvernulu meu „v’a înfigișiatii și va mai înfigiși a „Domnielorn Vóstre. „D-zeu se ve aibi în a sa sfin„te păzi. Sesiunea ordinare a Adu„nirei Elektive pentru anulu 1862 și „1863 este descis”. Ion Ghika..................................40 C. Filippescu............................13 Bankovianu.................................43 Știrbeiă ....... 4 Laskar Katargiu .... 85 Mavroghene .............................51 K. Kreijulesku............................40 A. G. Golesku..............................9 Pano.............................................35 D. Britianu ...... 26 E. Alkasă......................................2 K. Kantakosino............................9 A. Vasesku î . . 13 I. Floresku....................................1 Plaino.............................................6 Kogilnhîanu................................3 . I. K. Kantakosino .... 4 Stef. Golesku..................................8 Gr. Kuza.......................................1 Gr. Sturzea..................................1 Ion Filippesku............................1 Doue bilete perdute. D. Panu ku .... 20 voturi ,, D. Britianu. . . 13 „ „ K. Krejjulesku . . 55 „ „ Brankoveanu . . 43 „ „ Ion Gbika ... 49 „ Deschiderea sesiunii ordinarie a Kamerei a anului 1862 —1868. MESAGIULU TRONULUI. DomnilorQ Deputați. „Sesiunea estra-ordinare in care „an,i fostă konvokan, ia 4 Noembre „din urmă, mireindu-se prin începerea ,jetei ordinare, kare dupe Art. 17 din „Konvenn,ie se deschide astezi. Dom„nia Vasta pe lingi lucrarea începu„te a venererei budgetului pentru eser„fiütuiü anului 1805, și a iea a sa„hotelitoru Statului pe anii trebui,i Monastirile zise închinate. Indemnulü este lucru mare. Firi índemnii, amu face mai pu4inu bine și mai putinű nu; amu fi moderați, ; amu fi neutri; amu fi,.... sau n’amu fi nimikű. — Indemnulü este mișcarea în societate; este kausa aktivitipil; este kausa civili sau,iunei. Fin indemnü n’ar putea fi de kitű numai gemuri kreatóro; ómeni nisku^í ku mobilulu într’înșii, óment de iniuiativi, sau numai gun-kashi. Și pentru ki gemurile, Dumnezeu se vede ki nu le prea face lesne, societei file, fin ïndemnii, arű fi compuse numai de ómeni guri-kashi. Unii negustorii, s’ar mira fórte vizividű niste ómeni ki se agite așa de multu pentru niste lucruri kari, isbutite sau nu, nu le arű lisa nimika in telgea. — Si are dreptate burți A verde. In adevíru ne este ac ésti inmîntare perpetui, de toti ziua și de toti nóptea ? ’le este acéste lupte kontinui kare, kindu vomű ishuti, nu póte si aibi alta resultata de kitu si atragi atențiunea guvernului, kare si ordine procurorului siű si te infle la puskirii? Ei bine! skumpulű mea amikű, confrate de meserii și de suferințe și gemene ale mea în credințe, mi provovi la rinduri d tale, îmi vezi revanși, trebuii si’ți o dau. Dar kumü si faku? Amu învițat multe de la d-ta, dilema d-tele inși n’am putut’o învița. O si mi verbü a spune lukrurű la kare mi provoci, in stilulu mea, în felulü mea, în limba giulu mea; adiki: skurtu, limpede și hotiritu. Praktikalesele ai fi kutu d ta, domnule Rosetti, in pricina referatului d-lui ministru al culteloru și instrucțiunei publice No. 21909 și a ziarului consiliului de miniștri de la 15, in privința monastrilor zise incinate. Praktikalelele ai fi kutu d-ta și akumu sentința ar putea-o da chiar unu membru de la curtea de.............Iți trebuesve unu plagiarü, kumü vidü, și iati mi. — Suntemü autonomi? — Dan, ziku burgesii kari nu ințelege ve skrii d ta printre linii și ve tkriü eű în testű. — Avemu legi? —Dan, zikű burgesii kari nu ințelegu ve espliki d-ta in teorii și ve esplika ea în praktiki. — Si esekuti legile nóstre? — Dan, zikü burgesií din ulița Raktivanuiuí, din sala luí Rossel și vele-alte, edukați de kipitanú Kostake și skoși kalfe de agii pe kari ami^a și frica- mi opresve a’i numi. Asta-felu de poporu, asta-felu del sovietate, asta-felu de sovietate, asta— felu de guvernu. Guvernulu este totodeauna imagina cea mai aseminati, in spiritu și in formi, a poporului de guvernu.l Guvernulu este resultatulű data alű sovietiței din care se estrage, prin urmare ar fi absurdii si adiționesi și i si impulesi mereu pe zero, km resultatulu va fi un vest zero. Ridivi«na lui zero nu este de kitu 'zero, nu s e popula nu e guvernu, nu este ekitate in poporu, nu este ekitate in guvernu, nu e demnitate in popura, nu e demnitate in guvernu, nu este mindrie naționale in poporű, nu este minidrie naționale in guvernu, nu e patriotismü în poporu, nu e patriotismi în guvernu. — Poporu și guvernű, este pasivulu și aktivulu, în bilanțulu unui mofiusu, degéba mai kauji și una și alta. Dar vei, frate Rosetti, și vorbimu, vei negreșită și favemu de petrecere kitorű va burgesî, kari vinű akasi sóra ku kite 0 fóii din Romanulu kare s’a intimplatu si ska pe a nu infișiura veva intr’insa la pavilii pentru mușterii, vei negreșitui ka kiți-va burti-verde întorcîndu-se séra akasi și luindű sí vitiaski pe Romanulü ka s’adórmi mai kunndű, sí ziki ku okii jumitate ’nkiși: He alű drakuluí e Roliak; unde le mai gisesve? 0 vei, poftimű; nu’ți am refusatű niíí odati nimikű. Tóte monastirile din Rominia sunt p ardikate de Romini spre a fi kase de asiliű și de bine-favori pentru Romini și pentru ori-ce staiiű, de ori-ve limbi și de ori-ve credinți ar veni si se adipostesti ’ntr’însele. Grevii, viemiîei sekulari ai Romei și ai sîngelui latini, kari au biruită Roma vekii ku supunerea, kari au eskamotatu Roma noui ku insinuirea, kari au paralisatu Statulu rominű ku intriga, dupi ve au perdutu Roma noui, Konstantinopolea, au isbutitü ku óse și kumidulare de omü ferte si amigiaski pe pioșii Rommi si le rekunoski o supremații spirituali asupra unora din aveste mizețe și generose ospețuri, ardicate kreatorului pentru gloria sa și pentru suferințele kreațiunei sale, pretestindü, viklenii însînuitori, kiritulu, formulele canonisate spre adorarea kreatorului, nu ară fi esekutate într’aveste monastiri romane întocmai de pe tipikulü preskrrisu pe Bosforulu ve grevii abandonase Turviloru. Astă felu, iiki din timpulu lui Radulă velu mare, unü damnatu kirugirii, kare a lisată ruina pe unde a trebutü, Nifon, a aruncatu discordia în biserika romini și a fostu destula atita ka vei mai slabi si alerge totü la vei ve aű kausatu nula, spre a’la vinidaka.