Romănulŭ, septembrie 1863 (Anul 7)
1863-09-18
MIERCURI. AISUJT.Ű VII. VOIBICE ȘI VEI PUTE. Va eși în tote <»ele afară de Linia și a doua di după Serbătoria. Abonarea pentru Bucuresci pe anii... 128 fci §ese lune.................................................. 64 J— Trei lune................................................... 32 — Pe lună.................................................... — Uuü exemplariu............................... . ■ • 24 par msciințările linia de 30 litere............... 1 leu Inserțiunî și reclame linia....................... 3 lei piARIC POLITICII, comerciale, literarii! -------------------------------------------------------------------------(ARTIO LEHE TRA.MISE ȘI Is REPUBLIA ATE SE VOEO AROE). Directoriulű 4iafiului: C. A. Rosetti. — Gerante respungetoriu: Anghela Ionescu. Pentru abonare și reclamări se voră adresa la Administratoriultiniariului D. C. D. Aricescu, Pas. Romană No. 13. 18 SEPTEMBRE 1865. ANUL VII. Abonarea pentru districte pe anü.......152 lei Șase lune............................................... 76 — Trei lune................................................. 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiecării lune. , i»!Ele ne face în districte la corespondinții pariului și prin poate. La Paris la D. Hallegrain, rue de l’ancienne comédie, 5, pe trimestru 30 franci. In Austria la direcțiile poștaliști la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă, osons Violare de legi, spoliare a proprietății, mare compromitere a cestiunii averiloră Statului, scandală, și prin urmare scădere a Statului Romană. Aceste suntă faptele ministeriului N. Cretzulescu, mai adăugîndă că cine dă că moșia a Statului pote da totulă. Miercuri la 18 Septemvrie, D. Orășianu este citată înaintea Curții Criminale pentru că nu sciu cine ară fi disă că a vorbită nu selă ce de guvernă. Apărători sunt: doi. C. A. Rosetti, Radu Rosetti, Pantazi Ghica, G. Petrescu etc. Vineri la 20 se va înfățișia procesulu de presă al d-lui Scarlat Târnavitu. Mai mulți bărbați politici și de dreptă, între cari d. Argyropolu, Aristide Pascal, An. Arion, G. Petrescu, etc. etc. vor susține apărarea. REVISTA POLITICA. BUCURESCI, 17/a9 Răpciune. D. D. Nicolescu este acumă destulă de cunoscută publicului prin feluritele suferințe ce îndură. S’aduce mă aminte că acesta creștină, a publicată acumă vre trei luni, uă epistolă, prin care făcu cunoscută că luptă administratorele din plasa Podgoria, judeciulu Muscelă, ie pe sătrăni și-i trimite la lucru la moșia d-lui Nicolae Cretzulescu, s’aduce să aminte că pe lângă acea epistolă a publicată și două sau trei adeverințe ale epistatului moșiei d-lui N. Cretzulescu, prin care constată venirea și lucrarea aceloră sătrăni. Se mai aduce să aminte, că d. Nicolescu a fostă dată, pentru acea epistolă, în judecată la tribunalele de Muscelă, a fostă osîndită, și că d’atunci a fostă închisă la pușcăria din Cămpulu-lungu ș’a îndurată felurite alte suferințe, ce s’aă relatată în acésta fară, ș’acumă a fostă adusă cu convoiă la inchisorea din Bucuresci. Se judece acumă flăcare cu sănge rece și cu nepărtinire. D. D. Nicolescu descopere una abusă de putere făcută de luptă administratorele Podgoriei și susține acelă abusu prin două sau trei bilete cari dovedescă că sătiaui au fostă trimiși la lucru la moșia d-lui N. Cretzulescu. Luptă administratorele, întrebată de ministru și de administratore, nega și dice c’aceî omeniă fostă luați de bună voiă și plătiți. La procesulu ce se va cerceta la Curtea Apelativă criminale d’adromă lua cu toții mai bune lămuriri în acésta cestiune, pin’atuncî s’admisemă că adeverulă ar fi cu protivniciî d-lui Nicolescu, și că pe dreptă cuvîntă a fostă dată în judecă și osîndită. Eca că facemă și d-lui N. Creziulescu și d-lui suptă administratore partea cea mai bună. Ș’acumu intrebămă se spuiă orîjcine, cu mana pe consciință, dacă puterea esecutivă nu era datoria a fi linișcită și forte blândă în privința d-lui Nicolescu? Omulă a fost înșielată prin coprinsula aceloră bilete ce are la mănă și căndă lucrătorii au fostă mersă de bună voiă la lucru d-lui Cretzulescu, (deși conduși prin luptă-administrațiune), d. Nicolescu a susținută prin epistola cea publicată contrariulu. Pentru acastă greșală saă rătecire, d. Nicolescu a fostă dată în judecata tribunalului de Muscelă ș’a fostă osîndită. Prâ bine. Se mai admite să încă că, deși delictul ă s’a comisă prin Presă, d. Nicolescu a fostă pe dreptă dată în judecata tribunaleluî de Muscelă, că cercetarea la facia locului s’a făcută de cătră însuși d-lă Procuratore, era nu numai de cătră administrațiune și c’a fostă pe dreptă cuvîntă osîndită. Niculescu însă a apelată ș’a dată Tribunaleluî chezește temeinice pentru a fi leberă pînă ce se va pronunția și Curtea Apelativă Criminale. Oare nu era dreptă ca d. Nicolescu se fi fostă lăsată liberă pînă la definitiva otărîre a Curții ? Și căndă acuzarea făcută de d. Niculescu era în contra d-lui Mininistru din întru, nu era cre uă datoria de delicateță din partea puterii esecutive a fi mai omendsă, mai blândă In privința domnialui? Interesulă personale alți d-lui N. Cretzulescu, și interesulă publică nu cereau imperiosă ca tóte greșelele se fiă in partea dlui Nicolescu, și lata liniștea, blândețea și delicatețea în partea puterii esecutive ? Nu scie, domnu primă ministru că celă mai de căpeteniă interesă ală puterii esecutive este d’a ’nlesni cetățianilor, mijlocele d’a denunția abuzurile ce s’ar putea face ? Nu scie că numai prin presă va putea afla tóte suferințele țetei și tóte abusurile, și că Ea este celă mai puterică și eficacie aginteală puterii esecutive? Pentru ce dlară , chiară dacă denunțiarea făcută de d. Nicolescu a fostă greșită, neadeverată, puterea esecutivă după ce și-a făcută datoria d’a da în judecată pe d. l Nicolescu, și după ce acesta a fost osînditu de tribunale nu l’a liberată pe chezeșiă pînă ce se va pronunția și Curtea Apelativă Criminale ? Și pentru ce nu numai nu l’a liberată pe chezășia, ci încă l’a închisă în temniță cu tâlharii, in timpă d’uă lună de 1ile, și l’a trămisă cu convoiă de la temnița din Cărapulungă la temnița din Bucuresci ? Se temea are că va fugi? Dară eră a dată chereștă temeinică, și dac’ar fi fugită și s’ar fi espatriată, are justiția și onórea d-lui Nicolae Cretzulescu nu erau satisfăcute chiară prin acea dosire? Și espatriarea nu era uă pedepsa mai mare de cătu chiară întemnițarea și forte d’ajunsă spre a satisface pe d. N. Cretzulescu, pe d. suptăadministratore și pe epistolulu moșiei d-lui Cretzulescu ? Și demnitatea puterii esecutive căștigă ea are fiindu aspră? Se’nalță ea are fiindă că d. Nicolescu a fostă atâta timpă în pușcăria, în închisore preventită, și trimisă cu convoiu de la pușcăria din Cămpulungu la cea din Bucuresci? Și demnitatea d-lui Cretzulescu căștigă ea are fiindă lovită cu asprime acele care l’a atacată, fie și pe nedreptă? Aprețuiască fiă care, căci noi ne oprimă aci făr’a mai adăoga nimică altă decătă că după totă lumea, celă în adeveră dreptă și’u adeveră tare este totudeuna blîndă și linișcită. Neplata impositeloră, adică supunerea dmenitoră la lege, urmeză la noi, cu tóte amenințările și lovirile ce se dă celoră cari se supună legii și Adunării dră nu puterii esecutive. In zilele acestea se vindecă mobilă la d. Simeon Mihălescu, la d. Stirbeiă, la d. Brăiloiu, și alții pentru că nu voiescă a plăti imposite refulate de Adunare și cerute de guvernă în contra Convențiunii. Cu tote acestea, visteria statului plăteșce cu cea mai mare anevoință datoriele sale, și prin urmare avemă dreptulă se intrebămă ce se facă banii contribuitorilor și ce se facă și banii averilor monastiresci cari se iau dar făr’ a fi ună bugetă de venituri și cheltueli ? Scirea ce ne a dată eri séra corespondința nostră telegrafică, a venită se confirme cele scrise de noi dimineța în Revista politică, adică că resbelulă contra Rusiei este ună ce positivă. Ei binedcă că Englitera, adică puterea care fuge totă deuna de resbelă, face îndată Austriei, și prin urmare și Franciei, propunerea a declara căte trele puteri că „posesiunea Poloniei de către Rusia nu i se mai recunosce.“ Acesta declarare implică îndată recunoscerea de către puterile cele mari a Poloniei libere și independinți. Dacă cineva se mai pute îndoui că Francia n’ar priimi acesta propunere, acea îndouială a fostă curmată prin publicarea în Monitoriă a notei comitatului secretă ală insurecțiunii Polone. Pate că mulți n’aă dată uă autoritate a prețuiriloru nóstre, ei bine, acă ce dice diariulă guvernamintale La France, de la 23 Septembre ce să priimimă în acestă momentă. ..în circonstanțiele actuale, inserarea unui asemenea documentă în Monitoriu ii proporțiunile unui eveniment.“ Și dup’acesta venindu asupra respunsului Russiei dice: „Nu va’ntărdia la St. Petresburg a’nțelege ce greșială gravă aă comisă respingăndă cererile Europei, cari tóte lăsau neatinsă situațiunea Russiei în Polonia, și cumu prin acesta au justificată cerințele radicale ale comitatului naționale polonă.“ Acumă se facemă cunoscută în căte-va cuvinte cedice și presa engleză: Morning Post, organă ală lordului Palmerston, Uaity News, organă ală ministrului din afară; Times, care este, dice La France, „ună felă de ministeriu alu opiniunii publice.“ Sun, Daily Telegraph, Observer, tóte suntă unanime a declara că principele Gortschakoff a făcută Russiei oă situațiune plină de pericle și de grave intîmplări. Se mai adăogămă încă că în unele părți ale Englitezei au începută adunări ale alegătorilor, prin cari manifestă către deputații loră voința ca ,,se se recunoscá Polonii ca beligerinți și se se chiame din Petresburg ambasadorele englesă. Se face că totă aci cunoscută că mai multe fete străine afirmă că arhiducele Maximilian al Austriei a priit mită definitivă tronulă imperiului Mexican, câștigată prin sângele și comorile Franciei. Astăfelă fiindă lucrurile, se mai pate îndoui cineva că Francia, Englitera și Austria vor a trage sabia din teen spre a smulge Polonia întragă din ghiarele Rusiei? Indouința este peste putință. Austria este asemenea peste putință, se nu vedea Poloniei partea ce o are dînsa. Ce se va da clară Austriei în schimbă? Negreșitu că națiunea care va fi atăta de strivită de guvernul ă iei în cătu se n’aibă nici voința nici putința d’a se afirma cu arma în mănă. Și care se fiă națiunea care este astăzi cea mai desorganisată și cea mai desarmată? Se se uite fiă care în jurulu seă, se respundă și s’avise. C. A. R. Corespondinda particularie a ROMANULUI. Iași, 13 Septembre.Lipsa mea din Iași m’au silită a întrerupe și rulă corespundințelor mele, acumă dară întorcindu-me me grăbescă a lă reîncepe și mai ăntîiă ne voiă vorbi despre trista întipărire ce am găsită produsă în Iași din causa schimbării d-lui V. Pogoru din postură scu de membru la Curtea de Apel, numai pentru că s’am opusă la plata dăriloru nevotate de Cameră. In adevară, acesta destituire aă suprinsu pe flăcare, nu numai pentru că d. Pogoră se bucura de o stmă generale, bine meritată, dară și pentru că nimine nu se aștepta că guvernul va merge abia departe cu arbitrariură în cătă se distituia pe una funcționari, care nu are altă culpă de cătă ci a invocată votulă Camerei, și a invitată pe agintele fiscale, care i-au cerută contribuțiunî nevotate, de a aplica legea de urmărire. Dară fiă încredințată guvernulă că terorismulă este uă armă în care mai întîiă se taiă cei ce o mănuescă, dovadă că întotă deauna prinsipsele cele drepte au triumfată în contra persecuțiuniloru. Ună amică ma încredințază că unu altă membru de la numita Curte, onorabilele d. Alesandru Calimachu Papadopulo, indignată de procederea guvernului în contra colegului seu d. Pogoră, și aă trimisă a sa de misiune motivată, și au cerută a i se încuviința retragerea pentru a nu i se întîmpla ce s’a întâmplată colegului sef. Amu dori ca aseminea energice protestări se revedemă imitate de toți magistrații cari au unu caracteriu independinte. Se mai vorbesce că și pentru onorabilele președinte ale Curții Criminale, d. Georgia Platon, se pregătesce destituirea pentru uă inspirațiune ce aă avută de a scapa de marte sau de închisore perpetuă pe Marină Drădici, ce aă comisă crimea de a nu plăti dările nevotate. De vomă merge totă astă-felă, în curîndă ne vomă trezi cu tribunale marțiale în loculucelor civili. In fine după uă lungă așteptare, duminică aă sosită aicea și d. ministru de Interne, și astăzî este decisă a se porni la Botoșianî, în care cale îlu așteptă caii de poștă de 5 dile cu hamurile în spate. Căndă va veni óre timpulă ca și simplii pasageri se fiă așteptați de cai, dră nu caii se fiă așteptați de pasageri pănă ce se prinde de pe cămpii ? In timpul șederii sale aceea, d. ministru s’aă ocupată mai multă cu vindecarea manioră( nu însă ale societății, ci a celoră de la ospitali). Pănă afară nu transpirase nimică despre planurile de reforme și înbunătățire ce d. ministra meditera, dară se credea îndeobște că minunatulă vină de Champagne ce avea a circula aspra la deliciosală ospeță care s’aă oferită de Pre sf. Locotenentă de Mitropolită, va deslega limbele cele amorțite, și astă-felă, Iașanii voră pluti din noă în fericirile gustate la începutulăceloră trei lune, despre care v’amă vorbită. Pe căndă d. Mavrogheni spune pe aicea la totă lumea că aă cădută la London și noua concesiune a căiloră ferate de dincole de Milcova, neobositură Monitoriu totă publică la mulțiumiri pentru arendarea acestei concesiuni, remăne dară ca cititorii se judice ce valore și ce scapă potă avea asemini publicări. — Amu vedută respunsulu d-lui Bucșenescu, prefectă la tărgură fiiului, asupra celoră cuprinse într’uă corespundință a mea. — Dacă acelă respunsă n’ără fi fostă citată de cătui de Românii de dincole de Mihcovă, cari sciu ce valore are acelă respinsă, m’aș să fi dispensată de ostenela de a-i dovedi prin acte oficiali cele disc de mine, déru fiindă că ele s’aă citată și de ómen ce nu lă cunoscă , de aceea suntă silită a da la ivela acele acte, cu a cărora urmărire me și ocupă acumă chiară în arhivele guvernului, și fiindă că aceste arhive nu le amă în buzunariul meu , rogă pe d. Bucșenescu a mai fi puțină îngăduitoriă. In curîndă ve voiă scrie despre cele ce am vedută pe afară. F. Consiliul Municipale din Bucuresci. ii. Avemű a cerceta întîiă, dacă veniturile proiectate de onorabilii membri ai Consiliului municipale se află în proporțiune cu cheltuielile anuale, prevăzute de domnia lora, și dacă lucrările, calificate de cele mai arginți, corespundă cu adeveratele trebuințe ale locuitorilor, dacă greutatea impozitelor propuse este compensată prin înbunătățirile promise: