Romănulŭ, noiembrie 1863 (Anul 7)

1863-11-22

1040 HOMANIU)«»­, “fi. nulut ala Principelui vostru și progra­ma noului vostru minister», sunt» ac­te măreție d’uă mare în­seunătate, tji da­ca silințele camerei legislative isbu­­tescu a constrînge pe miniștrii se se ție de cuvîntă și se se esecute celii pucin și jumătate din ceia ce au­ făgă­duiții și ce sună arătă de frumoșii și plăcută la urechiă; atunci negreșită Ro­mânia va fi fericită, va intra cu 0110 o­re în rândulü sfaturilor­ europene și nu va mai fi aruncată în aceast óla­si * 1 confundată cu Serbia, Bulgaria, Mun­­tenegru și Brzegovina, căci România este una Stată, care în privință ripsel locuitorilor­ sei, în privința fertilității teritoriului seu și a posițiunii sale geo­­grafice arătă de favorabile, semana mai multă cu Belgia, și are încă înaintea acestui statu marele evantagiă, că Ro­mânia este la Nordu, la Sudu și la Vest, încongiurată de staturi cilri’i suntu inferiorie în cultura si civilisa­* țiuite, împrejurare in care nu se afla Belgia. In ceia ce privesce starea politi­că d’aici, suntemu, ca și totă Germania, arătă de multă ocupați cu evenimen­tele din Sleswig-Ho­l­stein, că tóte cele­lalte cessiuni suntu d’uă camu dată da­te la­uă parte și că s’a uitată,— negre­­șită numai pentr’unu scurtă timpu, — chiaru și cestiunea țlilei, congresulu Europeană la Paris. Nu trebue se ve mirați d’acésta; n­ amu de cătu a ve a­­duce aminte vechiulu proverbu: căma­șa este mai aprópe de corpu de câtă cele­lalte vestminte.­­Aci corespondentulu nostru ne dă una resumată ală stării lucrurilor­ la Sleswig-Holstein și a conflictului între Ducaturile acestea cu Danemarca pentru succesiune, pe care nu’lă re­­producemă fiindu cunoscutu cititoriloră nostrií Dupe acesta resumată istorică, corespondintele nostru urmeza:) Iată Germania rădică vocea sa pentru dreptulu Ducaturiloru și cere ca cele doăe puteri mari germane, Au­stria și Prussia, se se pue în capului mișcării și se dea ajutoră Ducaturiloră a scăpa in tine de dominațiunea danese. Nu putertiu sei äusa, daca Austria și Prussia voră cede entuziasmului generale ală Germaniei liberă ndii Șleswig-Holstei­­nului; din nenorocire este forte probabile că ambele puteri voră respecta mai mulții protocolului Londonului din anul­ 1852 decătu voința generale a poporeloru lorü. Dar Principele Frederic al­ Sleswig- Holsteinului a avută uă ispirațiune fór­te fericită, adresânduse către Impera­­tulu Napoleon III și rugăndulu a lua dreptulu seu luptă puterica sa protac­­țiune. Imperetulă Napoleone este unu politicii prea abile și prea înțeleptă spre a respinge uă asemenea afacere, care este sprijinită de entusiasmul­ u­­nui mare poporă întregă. Ely înțele­ge tóte avantajele ce pote trage din acea cestiune, și este forte cu putință că Impăratul­ franceziloru va face pen­tru Germania ceea ce Austria și Prus­­sia nu se potu­ decide a face. Și în faptă, Imperatilă Napoleone a și de­clarată, că va recunosce pe Principele Frederic de Duce alu Sleswig-Hol­­steinului, daca acesta ar fi alesă în Ducate prin sufragiulă universale. Ast­fel, marele împărății nu deminte nici să dată originea sa democratică și se află acumă aprópe a dovedi sim­­patiele cele mai caldurese ale celei mai mari antagonistei sale, ale națiu­nii germane. Ori­cine póte înțelege, că singura acea faptă d’a prefa­ce vechia antipatia germană în simpa­tia are un mare însemnătate și este e­­civalinte, de nu superioriă pentru e­­fectele sale, e’uă bătălia câștigată. H. Br­esni­țiu.­ ­Hai­ulă ,,Wanderer“ publică oă telegramă din Bucuresci cu dată de 27 Noembre: ,,Cornițele D’Alton-Shee, a­sociatul­ firmei Salamanca a sositu aici spre a face guvernului propuneri pen­tru construirea de căi ferate. Pentru același scop, însă, liniile din Moldova, a sosită și Englesulu, domnu Gyles. — Constantinopole, 21 Noembre. Ieri s’a predată Sultanului epistola de invitațiune a împăratului Napoleone la congresă. Noua linie telegrafică între Otranto și Valona se va deschide în scurtă timpă. Patriarc­ii de la Constantino­pole, Alecsandria, Ierusalimu, Mitro­­poliții din Serbia și clerulu muntelui Athos au înfățișatu Porțeî și represin­­­tanțiloră puteriloră garanți­u nu protestă în contra decreteloră Principelui Cuza, atingătore de mânăstirele închinate. — Bern, 25 Noembre. Consiliul­ fiderativei a respunsă îm­peratului Na­poleone, că este gata a lua parte la congresă. Uă notă către guvernulu france se cuprinde totă do uă dată re­­servele în privința cererilor» ce Con­siliul» federațiunii va avea a face con­gresului. — Gazeta Coloniei publică uă co­­respondință de la London atingătoria de proiectulu congresului și dice, intre altele, că chiaru Lordulă Clarendon a declarată ca congresulu nu este ese­­cutabie și nu póte ave­ană resultatu favorabile, dacă Imperatulu Napoleone nu va aședa mai ’nainte uă programă. Marchisula d’Azeglio a declarată că Re­gele Vittorio Emmenuele va cere la congresă, în ori­ce împrejurări, Roma și Veneția, ar trebui se renunțe la co­­rona sa, dacă in fad­a Europei ar de­­nega dorințele poporului săf. — Loudon, 25 Noembre. Diab­ulă „Daily­ News“ confirma refusulu învi­­tațiunii împăratului Napoleone la con­gresă precumu și neretragerea Lordu­lui Russell din ministeriulu de esterne.—­­Hakiulu ,firnes“ recunosce espresu dreptulu de succesiune ală Ducaturiloru, dacă ele voră fi invingétorie fără aju­­torulă supscriptorilor­ germani ai tra­tatului. — Paris, 27 Noembre. Diab­ulă „Constituționnel“ de astăzi desvoltă intr’ună articolă, sub­ scrisu de Boni­face, cestiunea ducaturiloru și esprim­ă mirarea sa , că diarele englese alergu prnă a invita puterile a face resbelă în favorea Danemarcei. Fără indou­­iala, dice, Francia are simpatie vechie pentru Danemarca, dar și Germania are ună drepții la sim­patiele nóstre. Stima ce datorimu voinței popóreloru, și dreptu­lui naționalităților.u, trebue se aibă uă greutate in cumpăna decisiunilor­ n­ós­­tre. Lipsa unei înțelegeri generale e­ste fórte regretabile. înțelegerea a șapte puteri nu este d’ajunsă a asigura deslegarea conflictulu danese. Ar fi fostu atunci mai logica a se adresa la Europa întrăgă. — Paris, 28 Noembre. (Hak­ulu „Constitutionnel“ publică unu articol» subscris de d. Limayrac, prin care face Englitezei imputarea că totu-d’auna a relusatu a îmbracișiu inițiativa marini— m­asa a Franciei. Dacă voru veni a­­supra Europei mari conflagrațiuni, pre­­cumu este fórte probabiu, responsa­bilitatea va cădea asupra acelora, cari au respînsu opera păcei ș’a invoirei. — London, 26 Noembre. (Ma­­riălii „Times"1 de astăzi anunță: ieri sara s’a pornită respunsulu la învita­­țiun­ea congresului la Paris; este una refusă positiva, daru motivate și în es­­presiuni polite a propunerii de con­grese. Nu este índouiala, dice „Ti­mes'1, că puterile de căpetenie voră ur­ma esemplulu Engliterei. — Berlin , 26 Noembre. In se­­n­dința de a slăbi a camerei deputaților» s’a făcutu de fracțiunea conservativă urmatorea propunere: In privința si­­tuațiunii actuale a sucesiunii în duca­­turile Holstein Lauenburg și Șleswig , camera se declară gata a pune în dis­­posițiunes guvernului miijlocele n­ece­sarie spre aperarea energica a tutoră drepturilor­ confederațiunii germane. Acesta propunere s’a făcuta de către doi. Heydt, Wagner și Blankenburg. — Francfort, 26 Noembre. Șe­dința viitoria a dietei germane se va ține Sâmbătă la 28. Este probabiu, că secțiunea pentru cestiunea h­olstei­­nului va propune excluderea ambiloru com­petitori pentru volulă Holstein-La­­uenburg pînă la resolverea cessiunii. (Neplea) Aflăm­ că comisiunea dietei a propusu imediata începere a esecu­­țiunii confederative în ducaturi. — Kopenhagen , 26 Noembre. Sara. Cornitele Reventlow-Kriminil a avut o astădi­că audiență la rege. (He­rulă „Berlingslige Tidende“ anunțiă o­­ficiale, că senatul­ de la Hamburg a declarată, că nu s'a întocmită nici una biuroă de înrolare li Hamburg, și ca nici nm va permite acesta. — Dresden, 36 Noembre. Camera deputațiloră a primiții în unanimitate propunerea camerei d’antéiu in privința Șleswig-Holsteinulu­i; in­locuiu cuvin­­teloră „Succesiune legitimă“i se punu cuvintele: „Succesiune legitimă aq­­uatică.4k — Munich, 26 Noem. Ministrulu de Statu, D. Schwertk, a declarată, pri­mind» decisiunile adunării poporulie ți­nută ei», că, puntitlu de vedere alu guvernului bavaresui, in cestiunea Șles­­wig-Holsteinului este neschimbată «­­cela ce­ lu a mănțînută pînă acumă și care avea in anulă 1859 a fostă înfă­țișatu de către Ministerială Camerei. $ — Darmstadt, 26 Noembre, ședința de astădi a camerei deputați­In lor!! s’a priimitu în unanimitate pro­punerea domnului Metz, ca președin­­dele camerei să invite îndată pe dom­­nu'lă­ Dalwigk d’a însărcina, in casă de trebuință prin telegrafii, pe am­basado­­rele 1,­ dieta germană d’a vota in șe­dința dietei pentru secesirarea duca­turiloru Elbei, pentru recunoscerea du­celui de Augustenburg și pentru a­­cele înăsure, ce după acesta voră fi necesarie.a — New York, 14 Noembre. (Ma­min „Richim­ond-Examiner“ anuveia : Unionistii au inaintatu la peninsula York; au adunată mari puteri armate pe calea spre Williamsburg ., 40 mile spre răsărit, de la Richmond. — Berlin, 25 Noembre. Uă epis­tolă particulariă din Warszawa raportă de­spre uă ordine de ohi a capului revoluționând, din orașiă în contra zgomoteloru respândite în presa străină, declară, că guvernulu naționale nici nu se gindesce a înceta lupta și că dis­pune de mai multe puteri armate de cătui la începu­tulu insurecțiunii. — Berlin, 26 Noembre. De la fruntaria polonă aflămu cu dată de ieri, că noptea trecută s’a severșitu nume­­róse arestuiri de înalți funcționari, în­tre cari se află și directorii de comisiune Muszynski, Luszczewski și Pietkowski. — Dresden, 25 Noembre. Camera anteia a deliberații astăzi asupra pro­punerii domnului Welek și a decisă: Camera, pronunțându satisfacțiunea sa cu declarațiunea de ieri a guvernului și presupuindu că guvernulu va lucra iu cată se recundacă și drepturile Hol­­steinului asupra Șleswigului, declară, că poporulu Sacsoniei și representanții sei suntu gata a sprijini în acesta pe guvernă iu totă ehipală, chiară și a­­tunci când­­ necesitatea ar cere a lua mesurile estreme. — Gotha, 25 Noembre. Noptea. Ducele Frederic de Șleswig-Holtein a propusu lingă dieta germană a se lua mesuje spre a protege acei funcționari cari au refusatu jurâmintulu regelui Da­nemarcei. Colonelulu du Plat a sosită de la Hamburg și ia asupră și direcțiu­nea afacerilor­ militar­e. — Kopenhagen, 25 Noembre. Sóra. Ieri a sositu aici baronulă Blome Salzau și astăzi baronulü Schul-Plessen de la Holstein. Ace­la din urm­ă a avutu , așa se duce, îndată că audiintă la rege. Negocie­rile cu comnițele Moltke în pri­vința priimirei ministeriului Holsteimi- Ini continuă încă. — Bremen , 25 Noembre , sóra. Adunarea cetățrănilor­ de astăzi a fost o forte numerósa și a decisa in unani­mitate a trimite senatului uă adresă , prin care să asprime cererea, ca să a­­pere prin tóte mijlocele de cari pote dispune lingă confederațiunea germană, drepturile Șleswig-N­olstei­nulul. — Stutgart, 27 Noembre. In șe­dința de aslăiji a camerei deputaților­, ministrulu de externe a declarații cele urmatore: Guvernulu Winstembergului a supscrisu din nenorocire la 23 No­­embre protocolulu Londonului, dar­ în timpii de ziece ani Danemarca a căl­cată arătă de multa tratatulu, că gu­­vernulu actuală nu se mai pate crede legată prin acesta. Confederațiunea ger­mană are a examina strictă dupe legi drepturile de succesiune. Dacă ea va recunosce pe ducele de Augustenburg, atunci acesta póte cere concista Șles­­vigului prin puterea armeloru ; iu a­­cestu sensu va raporta regelui. Amba­­sadorulu Wiurtembergului lingă con­federațiunea germană a fostă instruită a sprijini lingă dieta germană îmedia­ta ocupare a ducaturiloru Holstein și Lauenburg. -X Munich, 27 Noembre. Adjutan­­­tele generalu alu regelui, Baronu V. d. Tann, a sos­tu aici de la Roma și a imfacișatu decisiunile regelui în pri­vința Șleswig-Holsteinului. Regele Max se va intorce lu scurtu timpu aici. — Darmstadt, 27 Noembre. Minis­­­tru­li/ Baronă Dalwigk a respunsu pre­ședintelui camerei, că guvernul« va fi gata a face tóte păsurile necesarii spre aperarea drepturilor a­ducătorilor» și ca ambasadorul» seă lingă confedera­­țiunea germană a priimitu instrucțiuni in acest» sensu. — Hamburg, 27)Noembre. Biuroură asociațiunii . Șleswig-Holstein a fostă înshisă de către poliție. — Berlin, 27 Noembre, nóptea. In ședința de aslăiji a camerei depu­­tațiloru s’a infățișatu unu amendamentu la propunerea domnului Virchow, sup­­scrisu de d. Waldeck si alți 36 depu­tați care mai țjice. Camera deputați­lor­ se mărginesc e a declara, că este în interesulu Germaniei și alu Prusiei, ca Christian IX se nu Ga recunoscută de către Prusia că duce de Slesvig- Holstein. — Athena, 20 Noembre. Amba­sadorii ingresy și fran­cesă au înfățî­­șatu scrisorele loru de împuternicire; acesta­ din urmă a dalit și uă epistolă a împăratului Napoleone. Colonelulu Bo­­lzan­s ce a fostă în timpulu revoluțiu­nii ministru, și căpitanulu de marină Sta­­matelos au fost­ numiți adjutanți ai re­gelui. Ambasadorele turcescu de la London a fostii însărcinata a lua ca­lea prin Athena spre a felicita pe rege. Au sositu deputați uni din Constantino­pole, Smirna și Alecsandria spre a sa­luta pe rege. Adunarea națională a po­­riții d’a face in timpu de zece ani vr’uâ propunere pentru reabilitarea ce­lor» șase miniștri ai regelui Othon, a casatu tóte numirile, făcute în timpul» revoluțîun­ii, unori cetățeni precum și înrolările in corpul» iu va­ idi lor». Pro­punerile de casare a tutor» înaintări­lor ă făcute de la revoluțiune din Nau­­plia ș’a pensiunilor» acordate in acestui timpu, au­ fostu trimise in examinarea uniei comisiuni. La prestarea jurămîn­­tului garnisorii d’aici s’au aflată ladăl aprópe 1000 soldați și mai totă atâția oficiali. Unu corp» de artileria a so­situ aici. Pașa de la Larissa a poprita pe consulul« grec» și pe supușii eleni d’acolo a serba sosirea regelui George. — Newyork, 14 Noembre. Gene­­rarul­ Lee a ocupată un posițiun­e forte tare la Sudulu riului Rapidau. Gene­rarul­ Meade s’află intre Rapidau și Rappahanuok. L’așăptâ uă bătălie. — Triest, 26 Noembre. Pastea din India a sosită și a adusă navele de la Calcula din 22 și de la Hong- Kong din 15 Octombre. Oă publica­­țiune, a ambasadorului britanicii la Po­king popresce supușilor» britanici co­mercialu cu ar­ne si cu materialul» tre­i bu­inciosu de resbelu, afară de cele de­stinate pentru guvernulu imperiale chi­nes». S’a respănditu sgomolulu despre încheierea unui tratatu de aliand­ă in­tre guvernele chinesti și britanicii. Lutsh­an este d’aprope încon­jurată de maiorulu Gordon și de trupele impe­riale chinese. Unu continginte franco­­chinesă a luatu cu asaltu orașul­ Fo­ken­g in provincia Ningpo. La Yangtse­­kiang domnesc o nesiguranță mare. De la laponii aflămu, că Mikado persistă la isgouirea străinilor», pe cănda Teiku» pare a aștepta ajutoră stră­ină. Guvernătoru­il de la Nanga­­saki a anunțată Consulului britanică, că in vecinătate s’a­ivită bande arma­te, in contra cărora nu este în stare a face nimic». Mai mulți comercianți făcând« comercia cu străinii au­ fostă omoriți. Principele de la Chosen a întreruptă relațiuni­le cu Nangasaki. C­­landesii voiesuă a’și regiina de ofen­sa făcută pavilionului loru și se ie o­­fensiva activă. Ploiese in Batavia și Singapore au causatu mari pagube. LIPSELE INSTRUCȚIUNII PUBLICE. Dacă aruncăm»­uă privire retro­specti­vă asupra stării instrucțiunei pu­blice în epoca d’acumă 20 sau 30 de ani înainte și comparându-o cu starea ei actuale, trebue se recunoscertfii unii prog­resă însemnată; im numai că in­­vețiătura in ghiere s’a imbunătațită, dară s’a creat­ și scule speciale și s’a deschisă cursuri superioaie, precumu suntu: Scóla militaria, scóla de medi­cină și de chirurgie, scóla agronomici«, scóla de arte și de meserie, cursurile de drept», de ingineria și altele. Insă recunoscând» acest» progresă, nu pu­tem» închide ochii asupra lipselor ce esista ancă și a cărora • grabnică îm­plinire este uă necesitate a timpului în care trăimi­ și a stării sociale la care aspirăm». Suntemu pentru instrucțiunea pu­blică, generale, gratuită și obligătoriă, și nu credem» ca acea obligațiune po­te fi considerată ca uă restricțiune a libertății individuale. Libertatea fie­că­rui individă este mărginită prin egala libertate a celor ă­lalțî, și tată­l somulu este liber» a exercita facultățile sale iu câtă nu va temă interesele celora­lalțî. Precumu dată nici unu­i individă, ca membru alu societății, nu póte fi liber» a da cursă aplecărilor» sale i­­morale, asemenea nu pate fi liberă a rem­ane in ignoranță, căci ignoranța u­­nuî individă vatetită neapărată pe toți cei­lalțî membrii al societății in intere­sele loru comune și particularie. . Cele mai multe defecte, culpe și crime au sorgintea loru prim­itivă in ignoranța era invățiătura este celu mai hun­ă și celu mai siguru midelocü de moralisare. Obli­gațiunea individului d’a se instrui este clară sinonimă cu obligațiunea d’a ur­ma preceptele moralei și acesta res­­tricțiune a libertății individuale este comandată prin înteresulu comună alu societății. Apoi prin obligațiunea d’a visita șcala nici nu se mărginesce li­bertatea individuale. Acea obligațiune se impune părinților» de familia « pen­tru copii loru, cari ca minori nu pot» dispune de libertatea joru individuale de cată cu consimpțiaUntiîîă pe ll­oru loru. De voi n­u întreba pe toți câți au ajunsă in etate de maturitate fara a fi învățată ceva, din­uă sută vomă găsi none­­­ jeci șî none, care voră deplânge cu amară, că părinții loru nu’i a­­rămisii

Next