Romănulŭ, noiembrie 1863 (Anul 7)
1863-11-22
1040 HOMANIU)«», “fi. nulut ala Principelui vostru și programa noului vostru minister», sunt» acte măreție d’uă mare înseunătate, tji daca silințele camerei legislative isbutescu a constrînge pe miniștrii se se ție de cuvîntă și se se esecute celii pucin și jumătate din ceia ce au făgăduiții și ce sună arătă de frumoșii și plăcută la urechiă; atunci negreșită România va fi fericită, va intra cu 0110 ore în rândulü sfaturilor europene și nu va mai fi aruncată în aceast ólasi * 1 confundată cu Serbia, Bulgaria, Muntenegru și Brzegovina, căci România este una Stată, care în privință ripsel locuitorilor sei, în privința fertilității teritoriului seu și a posițiunii sale geografice arătă de favorabile, semana mai multă cu Belgia, și are încă înaintea acestui statu marele evantagiă, că România este la Nordu, la Sudu și la Vest, încongiurată de staturi cilri’i suntu inferiorie în cultura si civilisa* țiuite, împrejurare in care nu se afla Belgia. In ceia ce privesce starea politică d’aici, suntemu, ca și totă Germania, arătă de multă ocupați cu evenimentele din Sleswig-Holstein, că tóte celelalte cessiuni suntu d’uă camu dată date lauă parte și că s’a uitată,— negreșită numai pentr’unu scurtă timpu, — chiaru și cestiunea țlilei, congresulu Europeană la Paris. Nu trebue se ve mirați d’acésta; n amu de cătu a ve aduce aminte vechiulu proverbu: cămașa este mai aprópe de corpu de câtă celelalte vestminte.Aci corespondentulu nostru ne dă una resumată ală stării lucrurilor la Sleswig-Holstein și a conflictului între Ducaturile acestea cu Danemarca pentru succesiune, pe care nu’lă reproducemă fiindu cunoscutu cititoriloră nostrií Dupe acesta resumată istorică, corespondintele nostru urmeza:) Iată Germania rădică vocea sa pentru dreptulu Ducaturiloru și cere ca cele doăe puteri mari germane, Austria și Prussia, se se pue în capului mișcării și se dea ajutoră Ducaturiloră a scăpa in tine de dominațiunea danese. Nu putertiu sei äusa, daca Austria și Prussia voră cede entuziasmului generale ală Germaniei liberă ndii Șleswig-Holsteinului; din nenorocire este forte probabile că ambele puteri voră respecta mai mulții protocolului Londonului din anul 1852 decătu voința generale a poporeloru lorü. Dar Principele Frederic al Sleswig- Holsteinului a avută uă ispirațiune fórte fericită, adresânduse către Imperatulu Napoleon III și rugăndulu a lua dreptulu seu luptă puterica sa protacțiune. Imperetulă Napoleone este unu politicii prea abile și prea înțeleptă spre a respinge uă asemenea afacere, care este sprijinită de entusiasmul unui mare poporă întregă. Ely înțelege tóte avantajele ce pote trage din acea cestiune, și este forte cu putință că Impăratul franceziloru va face pentru Germania ceea ce Austria și Prussia nu se potu decide a face. Și în faptă, Imperatilă Napoleone a și declarată, că va recunosce pe Principele Frederic de Duce alu Sleswig-Holsteinului, daca acesta ar fi alesă în Ducate prin sufragiulă universale. Astfel, marele împărății nu deminte nici să dată originea sa democratică și se află acumă aprópe a dovedi simpatiele cele mai caldurese ale celei mai mari antagonistei sale, ale națiunii germane. Oricine póte înțelege, că singura acea faptă d’a preface vechia antipatia germană în simpatia are un mare însemnătate și este ecivalinte, de nu superioriă pentru efectele sale, e’uă bătălia câștigată. H. Bresnițiu. Haiulă ,,Wanderer“ publică oă telegramă din Bucuresci cu dată de 27 Noembre: ,,Cornițele D’Alton-Shee, asociatul firmei Salamanca a sositu aici spre a face guvernului propuneri pentru construirea de căi ferate. Pentru același scop, însă, liniile din Moldova, a sosită și Englesulu, domnu Gyles. — Constantinopole, 21 Noembre. Ieri s’a predată Sultanului epistola de invitațiune a împăratului Napoleone la congresă. Noua linie telegrafică între Otranto și Valona se va deschide în scurtă timpă. Patriarcii de la Constantinopole, Alecsandria, Ierusalimu, Mitropoliții din Serbia și clerulu muntelui Athos au înfățișatu Porțeî și represintanțiloră puteriloră garanțiu nu protestă în contra decreteloră Principelui Cuza, atingătore de mânăstirele închinate. — Bern, 25 Noembre. Consiliul fiderativei a respunsă împeratului Napoleone, că este gata a lua parte la congresă. Uă notă către guvernulu france se cuprinde totă do uă dată reservele în privința cererilor» ce Consiliul» federațiunii va avea a face congresului. — Gazeta Coloniei publică uă corespondință de la London atingătoria de proiectulu congresului și dice, intre altele, că chiaru Lordulă Clarendon a declarată ca congresulu nu este esecutabie și nu póte aveană resultatu favorabile, dacă Imperatulu Napoleone nu va aședa mai ’nainte uă programă. Marchisula d’Azeglio a declarată că Regele Vittorio Emmenuele va cere la congresă, în orice împrejurări, Roma și Veneția, ar trebui se renunțe la corona sa, dacă in fada Europei ar denega dorințele poporului săf. — Loudon, 25 Noembre. Diabulă „Daily News“ confirma refusulu învitațiunii împăratului Napoleone la congresă precumu și neretragerea Lordului Russell din ministeriulu de esterne.—Hakiulu ,firnes“ recunosce espresu dreptulu de succesiune ală Ducaturiloru, dacă ele voră fi invingétorie fără ajutorulă supscriptorilor germani ai tratatului. — Paris, 27 Noembre. Diabulă „Constituționnel“ de astăzi desvoltă intr’ună articolă, sub scrisu de Boniface, cestiunea ducaturiloru și esprimă mirarea sa , că diarele englese alergu prnă a invita puterile a face resbelă în favorea Danemarcei. Fără indouiala, dice, Francia are simpatie vechie pentru Danemarca, dar și Germania are ună drepții la simpatiele nóstre. Stima ce datorimu voinței popóreloru, și dreptului naționalităților.u, trebue se aibă uă greutate in cumpăna decisiunilor nóstre. Lipsa unei înțelegeri generale este fórte regretabile. înțelegerea a șapte puteri nu este d’ajunsă a asigura deslegarea conflictulu danese. Ar fi fostu atunci mai logica a se adresa la Europa întrăgă. — Paris, 28 Noembre. (Hakulu „Constitutionnel“ publică unu articol» subscris de d. Limayrac, prin care face Englitezei imputarea că totu-d’auna a relusatu a îmbracișiu inițiativa marini— masa a Franciei. Dacă voru veni asupra Europei mari conflagrațiuni, precumu este fórte probabiu, responsabilitatea va cădea asupra acelora, cari au respînsu opera păcei ș’a invoirei. — London, 26 Noembre. (Mariălii „Times"1 de astăzi anunță: ieri sara s’a pornită respunsulu la învitațiunea congresului la Paris; este una refusă positiva, daru motivate și în espresiuni polite a propunerii de congrese. Nu este índouiala, dice „Times'1, că puterile de căpetenie voră urma esemplulu Engliterei. — Berlin , 26 Noembre. In sendința de a slăbi a camerei deputaților» s’a făcutu de fracțiunea conservativă urmatorea propunere: In privința situațiunii actuale a sucesiunii în ducaturile Holstein Lauenburg și Șleswig , camera se declară gata a pune în disposițiunes guvernului miijlocele necesarie spre aperarea energica a tutoră drepturilor confederațiunii germane. Acesta propunere s’a făcuta de către doi. Heydt, Wagner și Blankenburg. — Francfort, 26 Noembre. Ședința viitoria a dietei germane se va ține Sâmbătă la 28. Este probabiu, că secțiunea pentru cestiunea holsteinului va propune excluderea ambiloru competitori pentru volulă Holstein-Lauenburg pînă la resolverea cessiunii. (Neplea) Aflăm că comisiunea dietei a propusu imediata începere a esecuțiunii confederative în ducaturi. — Kopenhagen , 26 Noembre. Sara. Cornitele Reventlow-Kriminil a avut o astădică audiență la rege. (Herulă „Berlingslige Tidende“ anunțiă oficiale, că senatul de la Hamburg a declarată, că nu s'a întocmită nici una biuroă de înrolare li Hamburg, și ca nici nm va permite acesta. — Dresden, 36 Noembre. Camera deputațiloră a primiții în unanimitate propunerea camerei d’antéiu in privința Șleswig-Holsteinului; inlocuiu cuvinteloră „Succesiune legitimă“i se punu cuvintele: „Succesiune legitimă aquatică.4k — Munich, 26 Noem. Ministrulu de Statu, D. Schwertk, a declarată, primind» decisiunile adunării poporulie ținută ei», că, puntitlu de vedere alu guvernului bavaresui, in cestiunea Șleswig-Holsteinului este neschimbată «cela ce lu a mănțînută pînă acumă și care avea in anulă 1859 a fostă înfățișatu de către Ministerială Camerei. $ — Darmstadt, 26 Noembre, ședința de astădi a camerei deputațiIn lor!! s’a priimitu în unanimitate propunerea domnului Metz, ca președindele camerei să invite îndată pe domnu'lă Dalwigk d’a însărcina, in casă de trebuință prin telegrafii, pe ambasadorele 1, dieta germană d’a vota in ședința dietei pentru secesirarea ducaturiloru Elbei, pentru recunoscerea ducelui de Augustenburg și pentru acele înăsure, ce după acesta voră fi necesarie.a — New York, 14 Noembre. (Mamin „Richimond-Examiner“ anuveia : Unionistii au inaintatu la peninsula York; au adunată mari puteri armate pe calea spre Williamsburg ., 40 mile spre răsărit, de la Richmond. — Berlin, 25 Noembre. Uă epistolă particulariă din Warszawa raportă despre uă ordine de ohi a capului revoluționând, din orașiă în contra zgomoteloru respândite în presa străină, declară, că guvernulu naționale nici nu se gindesce a înceta lupta și că dispune de mai multe puteri armate de cătui la începutulu insurecțiunii. — Berlin, 26 Noembre. De la fruntaria polonă aflămu cu dată de ieri, că noptea trecută s’a severșitu numeróse arestuiri de înalți funcționari, între cari se află și directorii de comisiune Muszynski, Luszczewski și Pietkowski. — Dresden, 25 Noembre. Camera anteia a deliberații astăzi asupra propunerii domnului Welek și a decisă: Camera, pronunțându satisfacțiunea sa cu declarațiunea de ieri a guvernului și presupuindu că guvernulu va lucra iu cată se recundacă și drepturile Holsteinului asupra Șleswigului, declară, că poporulu Sacsoniei și representanții sei suntu gata a sprijini în acesta pe guvernă iu totă ehipală, chiară și atunci când necesitatea ar cere a lua mesurile estreme. — Gotha, 25 Noembre. Noptea. Ducele Frederic de Șleswig-Holtein a propusu lingă dieta germană a se lua mesuje spre a protege acei funcționari cari au refusatu jurâmintulu regelui Danemarcei. Colonelulu du Plat a sosită de la Hamburg și ia asupră și direcțiunea afacerilor militare. — Kopenhagen, 25 Noembre. Sóra. Ieri a sositu aici baronulă Blome Salzau și astăzi baronulü Schul-Plessen de la Holstein. Acela din urmă a avutu , așa se duce, îndată că audiintă la rege. Negocierile cu comnițele Moltke în privința priimirei ministeriului Holsteimi- Ini continuă încă. — Bremen , 25 Noembre , sóra. Adunarea cetățrănilor de astăzi a fost o forte numerósa și a decisa in unanimitate a trimite senatului uă adresă , prin care să asprime cererea, ca să apere prin tóte mijlocele de cari pote dispune lingă confederațiunea germană, drepturile Șleswig-Nolsteinulul. — Stutgart, 27 Noembre. In ședința de aslăiji a camerei deputaților, ministrulu de externe a declarații cele urmatore: Guvernulu Winstembergului a supscrisu din nenorocire la 23 Noembre protocolulu Londonului, dar în timpii de ziece ani Danemarca a călcată arătă de multa tratatulu, că guvernulu actuală nu se mai pate crede legată prin acesta. Confederațiunea germană are a examina strictă dupe legi drepturile de succesiune. Dacă ea va recunosce pe ducele de Augustenburg, atunci acesta póte cere concista Șlesvigului prin puterea armeloru ; iu acestu sensu va raporta regelui. Ambasadorulu Wiurtembergului lingă confederațiunea germană a fostă instruită a sprijini lingă dieta germană îmediata ocupare a ducaturiloru Holstein și Lauenburg. -X Munich, 27 Noembre. Adjutantele generalu alu regelui, Baronu V. d. Tann, a sostu aici de la Roma și a imfacișatu decisiunile regelui în privința Șleswig-Holsteinului. Regele Max se va intorce lu scurtu timpu aici. — Darmstadt, 27 Noembre. Ministruli/ Baronă Dalwigk a respunsu președintelui camerei, că guvernul« va fi gata a face tóte păsurile necesarii spre aperarea drepturilor aducătorilor» și ca ambasadorul» seă lingă confederațiunea germană a priimitu instrucțiuni in acest» sensu. — Hamburg, 27)Noembre. Biuroură asociațiunii . Șleswig-Holstein a fostă înshisă de către poliție. — Berlin, 27 Noembre, nóptea. In ședința de aslăiji a camerei deputațiloru s’a infățișatu unu amendamentu la propunerea domnului Virchow, supscrisu de d. Waldeck si alți 36 deputați care mai țjice. Camera deputaților se mărginesc e a declara, că este în interesulu Germaniei și alu Prusiei, ca Christian IX se nu Ga recunoscută de către Prusia că duce de Slesvig- Holstein. — Athena, 20 Noembre. Ambasadorii ingresy și francesă au înfățîșatu scrisorele loru de împuternicire; acesta din urmă a dalit și uă epistolă a împăratului Napoleone. Colonelulu Bolzans ce a fostă în timpulu revoluțiunii ministru, și căpitanulu de marină Stamatelos au fost numiți adjutanți ai regelui. Ambasadorele turcescu de la London a fostii însărcinata a lua calea prin Athena spre a felicita pe rege. Au sositu deputați uni din Constantinopole, Smirna și Alecsandria spre a saluta pe rege. Adunarea națională a poriții d’a face in timpu de zece ani vr’uâ propunere pentru reabilitarea celor» șase miniștri ai regelui Othon, a casatu tóte numirile, făcute în timpul» revoluțîunii, unori cetățeni precum și înrolările in corpul» iu va idi lor». Propunerile de casare a tutor» înaintărilor ă făcute de la revoluțiune din Nauplia ș’a pensiunilor» acordate in acestui timpu, au fostu trimise in examinarea uniei comisiuni. La prestarea jurămîntului garnisorii d’aici s’au aflată ladăl aprópe 1000 soldați și mai totă atâția oficiali. Unu corp» de artileria a sositu aici. Pașa de la Larissa a poprita pe consulul« grec» și pe supușii eleni d’acolo a serba sosirea regelui George. — Newyork, 14 Noembre. Generarul Lee a ocupată un posițiune forte tare la Sudulu riului Rapidau. Generarul Meade s’află intre Rapidau și Rappahanuok. L’așăptâ uă bătălie. — Triest, 26 Noembre. Pastea din India a sosită și a adusă navele de la Calcula din 22 și de la Hong- Kong din 15 Octombre. Oă publicațiune, a ambasadorului britanicii la Poking popresce supușilor» britanici comercialu cu arne si cu materialul» trei buinciosu de resbelu, afară de cele destinate pentru guvernulu imperiale chines». S’a respănditu sgomolulu despre încheierea unui tratatu de aliandă intre guvernele chinesti și britanicii. Lutshan este d’aprope înconjurată de maiorulu Gordon și de trupele imperiale chinese. Unu continginte francochinesă a luatu cu asaltu orașul Fokeng in provincia Ningpo. La Yangtsekiang domnesc o nesiguranță mare. De la laponii aflămu, că Mikado persistă la isgouirea străinilor», pe cănda Teiku» pare a aștepta ajutoră străină. Guvernătoruil de la Nangasaki a anunțată Consulului britanică, că in vecinătate s’aivită bande armate, in contra cărora nu este în stare a face nimic». Mai mulți comercianți făcând« comercia cu străinii au fostă omoriți. Principele de la Chosen a întreruptă relațiunile cu Nangasaki. Clandesii voiesuă a’și regiina de ofensa făcută pavilionului loru și se ie ofensiva activă. Ploiese in Batavia și Singapore au causatu mari pagube. LIPSELE INSTRUCȚIUNII PUBLICE. Dacă aruncăm»uă privire retrospectivă asupra stării instrucțiunei publice în epoca d’acumă 20 sau 30 de ani înainte și comparându-o cu starea ei actuale, trebue se recunoscertfii unii progresă însemnată; im numai că invețiătura in ghiere s’a imbunătațită, dară s’a creat și scule speciale și s’a deschisă cursuri superioaie, precumu suntu: Scóla militaria, scóla de medicină și de chirurgie, scóla agronomici«, scóla de arte și de meserie, cursurile de drept», de ingineria și altele. Insă recunoscând» acest» progresă, nu putem» închide ochii asupra lipselor ce esista ancă și a cărora • grabnică împlinire este uă necesitate a timpului în care trăimi și a stării sociale la care aspirăm». Suntemu pentru instrucțiunea publică, generale, gratuită și obligătoriă, și nu credem» ca acea obligațiune pote fi considerată ca uă restricțiune a libertății individuale. Libertatea fiecărui individă este mărginită prin egala libertate a celor ălalțî, și tatăl somulu este liber» a exercita facultățile sale iu câtă nu va temă interesele celoralalțî. Precumu dată nici unui individă, ca membru alu societății, nu póte fi liber» a da cursă aplecărilor» sale imorale, asemenea nu pate fi liberă a remane in ignoranță, căci ignoranța unuî individă vatetită neapărată pe toți ceilalțî membrii al societății in interesele loru comune și particularie. . Cele mai multe defecte, culpe și crime au sorgintea loru primitivă in ignoranța era invățiătura este celu mai hună și celu mai siguru midelocü de moralisare. Obligațiunea individului d’a se instrui este clară sinonimă cu obligațiunea d’a urma preceptele moralei și acesta restricțiune a libertății individuale este comandată prin înteresulu comună alu societății. Apoi prin obligațiunea d’a visita șcala nici nu se mărginesce libertatea individuale. Acea obligațiune se impune părinților» de familia « pentru copii loru, cari ca minori nu pot» dispune de libertatea joru individuale de cată cu consimpțiaUntiîîă pe lloru loru. De voi nu întreba pe toți câți au ajunsă in etate de maturitate fara a fi învățată ceva, dinuă sută vomă găsi none jeci șî none, care voră deplânge cu amară, că părinții loru nu’i arămisii