Romănulŭ, noiembrie 1863 (Anul 7)
1863-11-25
LUNI, MARȚI. ANTU-TT VII. VOIESCE ȘI VEI 3PTTTE, Va eși în tellilele afară de Lunia și a dona iji după Serbători). Abonarea pentru lucuresci pe anii... 128 Ioi ^esoane............. . . ................................ 64 — tVei line............................................. 32 — Pe lună............... 1f — Unu exemplariü................................. 24 par insolințările linia de 30 litere......... .. 1 leu Iu corțiuni și reclamă linia ............ 3 lei m WL 109 TS&p? ,■$>.. 1 RQHANDLU. (A.X1TIOTEI.X2 TRĂMISE ȘI NEPUBLICATE 335 VORD ABD35) Directoriulă Țiariuli P ‘ C. \. Rosetti.— Gerante respungetoriă: Anghela IONESCU. Pentru abonare și reclamări ne voră adresa la Administratoriulu 4iariu^11 Gr. Serurie, Pas. Romanu No. 18. 25. 26 NOEMBRE 1865 ANULU VII. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI EI. Abonarea pentru districte pe anu........152 lei Sase lune....................................................... 76 — Trei lune........................................................ 38 — Abonamentele începț la 1 și 16 ale fiecarii lune. Ele se facü în districte la corespondințilo iariului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, rue de l’ancienno comédie, 6, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și,la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii valută austriacă. piAiUl POLITICI, COMERCIALE, LITERAR 10. ^= -------------- E RATA: Intre numele d-lor și deputați apținuți cari au lipsiții în ședința de Sâmbătă, publicate în acestă fară, s’au strecurată căte-va erori pe care ne grăbimu a le îndrepta, uităndu-se a se trece unii cari aui lipsită și trecându-se între aceștia alții cari au fost presinți. Absinți. Presinți N. Laohovari. C. Costescu. Colescu. D. Văsescu. E. Germani. REVISTA FORÎTICA. utclitlisei *•/, ar1TM Miniștrii trecuți au petiționată contra națiunii la străini, au trasu-o în judecată la tribunalele lor, și națiunea nescrindă nimicit a fostă judecată și osîndită in lipsă. Se reproducemu din noă acea sentință astufelu precumu este trecută în cartea galbenă a Franciei, și’n urmă în nota cabinetului francesc către cabinetului englese. „Situațiunea Principatelor Unite nu respunde speranțeloră ce se întemeiaseră pe noua ordine constituită prin Convențiune. De simțiminte grave au isbucnită între Domnitoriu și Adunare, cândă unirea și concursulă tuturoru ară fi fostă neapărate spre a organisa un țară căreaa Europa îi încredințase îngrijirea d’ași pregăti ea însăși viitoriulu. De va fi trebuință d’uă nouă întervenire spre a se modifica constituțiunea lorn, guvernul imperatului va fi dispusă“ etc. Ea că ș’a dona sentință în tdtă întregimea iei. „Anarcia urma-va d’a domni pe Dunăre și pute-vomu lăsa ca ea se deschidă, din momenta în momenta, uă alte săngerănte desbatenimrii cestiunii Oriintelui ?"1 Aci nu mai suntă presupuneri, căci faptele, din nenorocire, sunt oficiale cunoscute. Suntă cinci ani de căndă Europa ne-a lăsată deplina libertate pentru a ne crea noi înșine viitoriulu, și afară din faptulă de la 24 Ianuarie ea nu vedu nici unulă care se ftă conformă cu cea a ce ea este în drepte a cere de la noi conformă cu misiunea cea mare ce ni s’a dată d’a deveni bulevardulă ocidintelui contra invasiuniloră Nordului, și căndă era ingrijată d’acastă stare s’asceptară îndreptare, sar celă mai pucină uă esplicare care se stă în favorea națiunii, vede că însăși puterea esecutivă vine’naintea iei și denunțiă națiunea. Insășî puterea esecutivă îi spune că națiunea este atăt de amorțită, atăta îmbătată de sclaviă, încătă nu pote îndura regimele libertății, conținută în convențiune; vede că însași puterea esecutivă îi spune că națiunea este atătă de afundată în nomolul neșciinței și ală vuielor, încăt nu mai pote fi guvernată de cătă prin celă mai mare, prin celă mai neaudită despotismă, și că chiaru acelă despotismă nu pute se șii ludea singură, ci trebue se-să confirme, adică se-lă impue și se-Iu susțiă străinii? Căndă faptulă este arătă de mare, la firavă ș’ătătă de evidinte, ori ce cuvinte ș’ori ce esplicărî nu mai potă ave locă. Este saă nu, ună faptă necontestabile, că puterea esecutivă s’a adresată la străini corendă încuviințarea loră pentru cea mai despotică, cea mai ucidătoară și putemu dice cea mișca constituțiune? Este un omă care se nu scie atunci căndă că națiune are un constituțiune, ale căreaa temelie sunt ă cele mai largi, și puterea esecutivă decilară că ea nu póte îndura acea constituțiune liberale, aruncă asupra iei cea mai degrădătoiiă insultă ? Este ună omu care se nu scie c’acea națiune este și mai sosorită, și mai ucisă căndă puterea esecutivă nu face ce să pucină apelă la dînsa spre a-șî oțărî ea însași destinările sale, ci s’adreseza la străini și le cere încuviințarea loră d’a impune națiunii acea cămașiă de seră, d’a o lega ș’a o înfășia cu sila în acelă giulgiu ală morții? Este una singură cină care se nu scie că dacă însași puterea esecutivă insultă și seloresce națiunea sea pană la acelă mare grabă, și națiunea tace și-și aplecă cerbicele suplă acelă biclă, suptă acelă fugă ală morții, puterile străine dobindescu cea mai deplină convingere că este mărtă acea națiune? Și este ună omă, mult singură, care se nu flă deplinit încredințată că ’n asemene casti puterile străine au și interesulă și datoria se intervie ele însele și se ié în posesiune acela locu, ce l’a lăsații golii mérten națiunii, proprietarie, mai cu semn căndă acelii locu este bulevardulă occidintelui, Dunărea, pârghia cea mai puterică a Oriuntelui? Nu. Toți cunoscemii acestă mare și durerosu adeveră, și toți făceam și ne inclinămă. Ce speranțiă dară mai putemu ave? Nici una dupe noi. Dacă națiunea siiupla periclulă, era s’o vedeam tata în unire adresându-se către puterea esecutivă și legislativă, printr’uă petițiune prin cere s’afirme naintea Europei că este, și că calomnie au rostită în contra iei autorii constituțiunii presîntată străiniloră. Amă fi vedută mai cu semn puterea esecutivă, venindă la tribuna Adunării și dicândă: — „Oricine ară fi celă culpasă, periclulă ne impune impendia datoria, se ne ’ntrunimă pentru ca se protestăm» și se dovedime îndată prin fapte că suntemă. S’a dată străiniloră mă proiectă de constituțiune care susoresce și ucide națiunea, și străinii aă profitată de acesta spre a ne osindi la morte și a deblara suntemă îri anarhiă și că suntă gata ă a interveni. Se respunde că prin faptă dăndu-ne noiuă constituțiune cu basile cele mai largi, și’n adlanmrea națiunii întrege; se ne întrunim», prin fapte era nu prin cuvinte și se ne organisămă îndată ca se le »vătămă prin faptă că nu suntemă în anarhiă, ci că din contra suntemă gata a respinge orice lovire ș’a fi, în nouele complicări ale Europei, bulevardul ă ce avemă și dreptul» și datoria se fim».“ » Națiunea tace, și puterea esecutivă nu procede în modulă aretată. Nimicu mai lesne pentru dînsa de cătă a curma îndată tóte bănuelile, tóte temerile și tóte ne’ncrederile, venindă cu fapte, și cu fapte d’acelea cari se dovedesc a c’a mersă atătu de nainte pe calea legalității ș’a libertății, încătă chiară dacă ar voi, se nu-î mai fia prin putință a se intorce napoi. Ce ar putea dice cea mai încăpățînată aposițiune căndă puterea esecutivă iară dice: — „Curmați cu orice neîncredere, amănați-o celă puțină, și veniți se punemă îndată în lucrare totă ce este menită a da națiunii cele mai temeinice chiezește pentru întemeierea libertăților și a naționalității nostre. Străinii ne amenință se întervie ei spre a ne da uă constituțiune. Se ne dămu îndată noi una. Ea că o, votați-o și măne va fi promulgată. Străinii <ficu că suntem în desordine, în anarhia. E că legile ordinii, den legile prin care tóte interesele se legas că și legile organice prin cari vomă dovedi îndată să ne-am înțeleșii misiunea cea mare ce avemă, și că ne punemă în stare a ne o împlini.—“ Acesta este calea cea mai dreptií, cea mai sigură și cea mai lesne. Puterea esecutivă o vede, și nu voiesce a intra pe; dînsa, cei trei deci de deputați, c.ni țină țara desorgenisată de ună ană de cine, și ’ndemna puterea esecutivă la despotismă și la i.nu despotism» Îndouitîi ucide torță pentru națiune, căci este cerută la străini, vedă periclulă și ’nchidă ochii, vodă calea mîntuirii și-î întorcă spatele. Și ’n acestă timpă Tribunalele Europeană osîndesce națiunea ș’o osîndesce fără s’o asculte măcară, căci ea tace, o osîndeșse in lipsă. Acésta este situațiunea. O aretămii din nou și apținuțiloru, și puterii esecutive și națiunii. O aretămă lămurită, fără fraie, și ’n tóta spăimîntătoria iei goliciune. Areta rămă încă mi dă loculă celă lesne prin care amă pute protesta contra sentinței ce s'a dată în contra națiunii, se facemu. Nu voim» se înțelegemă și Ei bine, se fiă constatată că ne amă împlinită datoria s’amă arelată adevarulă; se fiă constatată că cei cari n’aă intrată pe calea cea bună este fiindă că n’aă voită; se fiă constatată că sentința s’a pronunțată și că puterea executivă și națiunea întrega n’aă protestată, n’aă apelată și că prin urmare temenulă apelului trecută, puterile străine voră procede la aducerea iei la ’ndeplinire. Români, a—ți voită, voiți se fiă astăfelă: Asceptați-ve dară a ve culca precumu ve ascerneți! C. A. H. ADUNAREA ELECTIVA. In ședința de astăzi, d. Leon Ghica, s’a dată demisiunea sea de deputată, și s’a priimită. Dupe acesta s’a citită cereri de congedie și petițiuni, între cari locuitorii de la Giurgiu, se plângă că s’a desființată d’acolo scólele <jise Brâncovenesci. De ce are a făcutu-o aceste fostulă guvernă ? Ca se facă pe părinți se regrete administrațiunea Brâncoveanului ? D. Manolache Kostaki a interpelată pe d. ministru de interne în privința unui contract de întreprindere a vîmflării tutunului turcescă, dată de fosta municipalitate din Iași, întărită de fostul ministru de Interne și stricată de ministrulă aptoare. D. Cogălniceanu a respinsă îndată și a arătată abuzurile de milione de lei făcute de fosta municipalitate; a arătată că contractul arendării tutunului era eroună adasă , că fostul« ministru sup scrisese cererea făcută de municipalitate dioa de dece Octom, căndă numai era ministru, dară că nu sup-scrisese și contractele arendării cari suntă încă nesupscrise în ministerifl; a arătată încă c’asemene contracte se încuviințeză de consiliuiă de miniștrii, că prin urmare era în dreptu a strica rona și păgubi lurie arendare ce se făcuse de rona și veta matoria municipalitate, care voise prin acesta se sconteze viitoriulu. D. Cogalnicenu a sfîrșită răipîndă că se închină nainteaotărîrei ce va da Adunarea, dară nu se `nchină naintea d-lui Manolaki Kostaki cari vorbesce de moralitatea Municipalității din Iași. Adunarea aplaudăndă pe Ministru a trecută la ordinea dilei. D. Ministru de financie cere a i se acorda facultatea de a emite bonuri pentru zece milione și a i se da unu milionă pentru plata procentelor». Deputații apținuțiană și a psinți alaltă ori în numeră de 37 au înfățișiază un proiectă de adresă Comisiunea și Adunarea făr’a imita cea făcută d-loră în anulă trecută, căndă respinseră amendamentulă presintatu de 32 de deputați, a recunoscută minorității dreptulă d’a presinta i nu altă proiectă de Adresă ș’a cerută amânarea desbaterii până se va tipări acestă noă proieptă. D. Ministru primariă a combătută proieptulă de comisiunea Adunării. Vomă publica acestă discursă in întregulu seu. Ședința publică s’aotărîtă pentru Vineri, pentru desbaterea proiectelor de Adrese. DEPEȘIĂ TELEGRAFICĂ. Vinna, 4 Decembre 1863. Concesiunea nu s’a dată încă. Guvernul garanteza 1,500,000 fiorini venită anuale pentr’ună capitale de 29 milióne. Franciortă, 28 Noembre. In sedința de astăzi a dictat confenderațiuni s’a înfățișatu acreditivulă ambasadorului danesă . Presidiulu a propusă trimiterea la secțiune. In contra acestei nestiri a protestată Baronii Dîrkvik. Alți ambasadori au declarată, că trebuia se refusa ambasadorului regelui Christianu votulă, pînă cândă adunarea confederativă va fi luată că decisiune în privința dreptului de votare pentru Holstein. In urma acestoră declarațiune puinduse oessiune la votii, resultatulă fu în contra admiterii ambasadorului danesă, care dure acesta a părăsită sala. După acesta se închise ședința. Puțină timpă pe urmă s’a ținută uă a doua ședințîn care s’a adoptată c’uă mare majoritate propunerea Comisiunii în privința votului pentru Holstein, care sună astufelă: 1. Votul Holteinului in Adunarea confederativă este d’uă cam dată suspinsa. 2. Acestă decisiună se va comunica ambasadorului marelui Ducate Baden, Domnii de Mohi. — Leopold, 30 Noembre. La 28 au trecută lingă Wăsgrow în districtulu Zolkiew aprare 80 insurgențî în Polonia rusască. — Gotha, 30 Noembre. Marele Ducată Brunswig a recunoscută pe Principele Frederică de Duce ală Șleswig- Holsteinului. — Minnich, 30 Noembre. Noptea. Nu este lipsa de instrucțiuni a ambasadorului Bavariei lângă confederațiunea germană, Baronul V. d. Pfordten, care a causat uă amânare în luarea decisiunii în ședința de sâmbătă a dietei germane, ci redacțiunea unei propuneri decisive făcute de către Domnu V. d. Pfordten a causat o ună încidinte neașteptată. Baronulă V. d. Pfordten a , fostă Invitatü în mai multe rînduri a I dobéndi uă grăbire a decisiunei. DESPOTisMu și lașitate. Aria reprodusă în numerasă trecută proiectulu de constituțiune ce I ^famulă francese La Nation, pretinde că s’ară fi dată de guvernul principelui Cuza, la tóte guvernele Europei, cu rugăciune de a’lă examina ca se să promulge in țară, și care, pentru orice română cu simptiminte de română, nu póte fi decâtă ună actă de înaltă trădare prin care s’ară ucide libertatea și autonomia țerei, prin care s’ară îngenuchia țera la străini, cerșindu-se ajutoriulă seă, spre a se întemeia, prin trădarea drepturilor țerei, ariciósa domnia a unui despotă. Ministerială actuale s’a grăbită a desminți acestă gravă scrie, arătă d’apă sătăriă pentru guvernul principelui Cuza. Dară în facia unui asemine actă, care încă vă dată, o spune că se ne audă și se neî nțelegă toți, ar fi uă crime de înaltă trădare, atribuită anume și categorică guvernului principelui Cuza, este are de ajunsă uă simplă desmințire in Monitoriulu oficiale din Bucuresci, cândă acea gravă acusațiune este publicată d’ună d'a,âîi francese și respândită in totă Europa? Nu, domni miniștri, nu este și nu póte fi d’ajunsă acastă desmințire spre a risipi cu deseverșire bănuielile contra guvernului în țeră și în străinătate. Adu-ți aminte, domni de primă-ministru, că s’a vorbită chiară în Adunare de ună vechiă memorandumă care s’ară fi dată străiniloră și care este publicată în Archives diplomatiques, ca un actă oficiale, autentică; adu-ți aminte că s’a mai vorbit ă asemine de alte memorie, umilitorie și ucidetorie pentru țeră, prin cari se cerșia de la streini reforma electorale, pentru care s’a și dată uă votă unanimă ală Adunării d’a nu se primi nici ună amestecă ală străinului in administrațiunea nostra, adu-ți aminte că singură ai declarată în sesiunea trecută dupe tribuna Adunării că s’aă dlisă multe despre dictatură, că séra este îngrijită, despre planurile guvernului de dictatură, adu-ți aminte că pe urmă țrariele străine au vorbită în mai multe rânduri despre alte memorie cari s’ară fi dată străinilor, de guvernul principelui Cuza, pentru a dobândi încuviințarea se schimbe cu totulă constituțiunea actuale, fără concursulățerei, întemeindă pentru mai mulți ani dictatura, guvernulă asolută, despotismulă unui singură omă. Ei bine, domnule primă-ministru, ei bine, domni miniștrii, căndă aceste scompte, cari acasă guvernulă de încercări arătă de ucid etorie pentru libertatea ș’autonomia erei, se respăndescă necontenită c’uă ciudată stăruință, și căndă astăzii ele dobândesc a uă formă mai pipăită prin publicarea unui proiectă de constituțiune cerută de la străini și destinată a strivi ș’a ucide națiunea, credeți are dumnevostră că este d’ajunsă uă simplă declarare în Monitoriă că acelă proiectă infamă nu s’a dată de guvernală principelui Cuza? Nu, domni miniștrii, căndă acestă guvernă este acuzată că chlamă pe străini spre a ucide autonomia, drepturile și libertățile țere în căndă este a-