Romanulu, octombrie 1866 (Anul 10)
1866-10-23
NELU ALU PECELE VOIESCU ȘI vel ptrife -------KIS------Cap. Diat. Fe aua — — lei 128 — 152. Pe șâse lunT — „ 64 — 76. Pe trei luni — „ 32 — 38. Peuă lună ” — — Unu esemplari 24 par. Pentru Pariau pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria , fior. 10 v.a. qaaBMBaBaS83BB88BW8BBW8BB8MBWWSBBBtBBiB Deși oricine putută înțelege că din erore tipografică nu s’a pusă și semnătura la darea de somn a manifestării de era seră în care se reproducea cuvintele ce Măria Sea a bine-voită a me însărcina se le transmită, prin acestă teră, comercianților și poporului din Capitale, totuși credă de datoriă a o rectifica ș’a cere iertare d’acastă erore. C. A. Rosetti. SERVITIU TELEGRAFICII A 1.1 KOHWIMI. Viena 2 Octobre. Dieta Ungară este convocată pentru 19 Decembre, Paris 2 Octobre, 1)iariele anunțtă că s’ar fi subscris si urmatoriele numiri: DD. Boutré, ambasadore la Constantinopole; Banneville,la Berna; Moutholon la Lisbonna; Berthemy la Washington; DD. Bartiges și Benedetti romană la posturile lorii, cela d’ănteiă la Roma și celă d’alu douile la Berlin. Bucuresci % SZI Intre multele și feluritele neajunsuri și pedice co ’ncongierá și ’mpiedică pe unu guvernă care a avută uă moștenire arătă de durerósa ca cea a ce a avutu alu nostru, se ’nsemnă miîații una ce ni se semnală de la mai multe judecie. Domnului Ministru din întru, conformii lefjiî, a regulatu ca alegerea membriloru comunei se se facă ln tóte,era la ânteia duminică a lunei lui Novembre. Deci, în anulu acesta acea săntâ duminică, ea cumü s’ar fi puso și ea se ne facă neajunsuri, cade tocmai în ziua de 6 Novembre. Domnulă Ministru din întru silitu a face grabnică și alegerile pentru Cameră, și negreșitu scăpăndă atunci din vedere și Gestiunea alegerii de la 6 Novembre, au pusü colegiulű alți patrula a vota la Novembre. Acuma este lesne de înțelese că delegații tutorii comunelor, sau nu voru lua parte la alegerile comunale, sau nu voru putea veni la orașiunii de reședință, și încă cu trei zile nainte, cumuplica legea electorale, pentru a lua parte la alegerea deputatului. Sătenii și orășianii de tîrguri se preocupă cu dinadinsulü d’acesta neajunsu și ceruse se găsescă vr’unu lécu. In acestă strîmptă posițiune, atragemu și noi atențiunea d-lui Ministru din întruși, suntemă și cum că va căuta vr’una miț’Iocă spre a rădica, de se va putea, acesta neajunsu dupe capulu alegotoriloru colegiului alu patrulea. Amă publicatu mai deună ți, după Tribuna Română, relațiunea unora fapte forte grave petrecute la 29 și 30 luniu la Galați. Astăzi primimu unu articlu insocita d’uă reclamare ce s’a adresată guvernului în acea privință. Dăndu-le publicității, ne faceműnă datoriă a atrage atențiunea guvernului asupra acestei cestiuni, și a supune la aprobarea D-tui Ministru de interne, următoarele rânduri din uă altă scrisoriu particulariă care ne vorbesce d’aceleași fapte. „Rugămă diarnele române se rădice vocea lorű întru aperarea dreptății; suntemű maltratați, persecutați, loviți în onorea nóstră chiarü, care pân’acuma nu fusese atinsă cu tóte că diferite guverne s’au urmatu la putere. Amű reclamata necontenită la D. ministru actuale, însă tote au fostă deșerte. Suntemă desperați, descoragiați, redăndă că administrațiunea actuale permite persecuțiuni contra unor omeni cari să rădicată vocea în favorea dreptății, în favorea celui maltrată și operată. Suferimă și mai multă, cândă vedemu c’aceste persecuțiuni ADMINISTRA ȚIbNM, PASAGIULU ROMANU No. Redacțiunea, Strada Academiei No. 20. Articoele trimise și nepublicate se vom arde. — Redactorii respung etorii EUGENIU CARADA DUMINICA, 23 OCTOBRE 1866. LUEÎNEZA TF. ȘI VEITI Abonamentul în Bucurescu, Pasagială Romănu No. 1. — In districte la corespondinții Jianului și prin poștă, La Paris, la I. Darras-Kallegram, rue de l'ancierne Comedie, Nr. 5. A se adresa pentru administrațiune la D. E. Carada -AN U iNXJ 1 U H i X, K linia de 30 litere — 1 — leu. InaerțiunT și reclame, lin. 6 — ,, Discursuru prea sănției séle părintelui primară Mitropolitu al României. «Măria Tea! „Dorințele atâta de ferbinți și atătu de legitime ale poporului Romănu s’aiî îndeplinită. Clerulă mulțumindu prea puternicului pentru tóte cele ce sau îndeplinită în favorea unii poporă atătu de încercată, vede în Înălțimea Vóstra pe bina-credinciosul» seu alesu, pe capulu săă legitimă și prea iubită. „Fă eră de mărire, de progresă și de prosperitate s’a deschisă pentru poporul» Romană, Fă o, Măria Tea, gloriósa și îmbelșugată în bine-faceri. Lasă-ne fericirea de a păstra aducerea aminte a mariioru Téle fapte ți de a binecuvînta providența, care te a pusă în capulă unui popor, atătu de blăndu și de credincioșu. * „Domnesce, Măria Tea, fericită și în pace! Fii mare! Clerulă romană Vă bine cuvintăză din tóta animarea. Căi— duresele și sincerile sele urări Ve vor fî în tovărăși pe calea cea mare, pe care cerul V’a deschis’o!“ Măria Sea a respunsă: „Mulțumescă clerului pentru binecuvîntările séle. In călătoria mea la Constantinopole am mersă în biserica mumă ca se rogă pe Dumnedeu de a’mi da puterea ca se continuă misiunea ce providența ’mi-a impusă. nedrepte se făcu tocmai in timpulű amendă aceste cuvinte luptă ochii d—lui Ministru, suntemu și curi că—i facemu unu serviciu, dăndui ocasiune a repara injustiția ce se va fi făcută, și a închide gura celoră ce ară pute găsi în acesta un manopere electorale contra unora bărbați onorabili, respectați și iubiți de districtul a loru. Multe protestări a priimit. d. Ministru de la Slatina și Primarele este iotă învingătore păn’acumă , mai éca una nouă. „D. Ministru de Interne „Listele electorale, ale colegiului, 1, 2, nepublicate dupe lege de Primăria urbană, n’am cunoscuții alegetori, ai contesta, și nici îi cunosc ernii până astăzi. Pe cei ce plătescu 80 lei în comunele rurale, Primăria i au în vita ta cu adrese a veni se voteze cu orășaniî, fără se fi fostă publicați în lista orășanilor: dispoziții contra legi, protestămă aceste ilegalități. (Iscăliți). C. Isvoranu, I. Căpitănescu, D. Mavrodin, G. Chirițescu, T. Polichron, G. Bîrsescu. Pentru conformitate, T. Polichron Din parte-ne facemu cunoscută cetațianiloră din Slatina se constate tote aceste ilegalități și cele ce se vom mai face, și se le denundă Cartiere! printr’uă petițiune. Profesiiune de credința, suni instructiune. n. Are poporală conscitnția publică sau că e lipsita de aceea? Cere respunse: are sau nu? Decă o are, o manifestă într’ună modă sau altulö, prin urmare aceiași trebuie se și fie bine ascultată și respectată. Dacă nu o are, atunci ce mai încape atâta făgiăiiă, se o spună curată acri cari nu crede în consciința publică, că absolutismul este cea mai bună și mai salutară formă de regimne. Anarchie ou Cosaques. Românii ar fi desigură perduți prin una ca și prin celaltă. Asia dară se nu presupune numai ca in glumă garanțiile constituționale. Nu numai respunderea ministerele, ci după a mea opinîune și respunderea deputaților aleși este una din cele mai tari garanție constituționale, de aceaa conșciința loru trebue se dea sema conștiinței publice de ceia ce facă și deregă ei. Se spune că d. M. C. Iepureanu, care are cându încă a fostă ministru, adisă că d-lui ca deputată nu vrea se scă de altă opiniune, de opiniunea alegotoriloru, decâtă de ceea ce’i țice conșciința d-lui. Pre frumosű; decă însă consciința deputatului vr’vădată ar adormi, cine are dreptulu celă mai de aprope de a i-o descepta? Ore nu alegétorii? Et bonus interdum dormitat Homerus. Se ne ferimă însă a spovedui pe oricine, se presupune că, la toți deputații unei Camere, conscitația curată ca lumina sorelui, caracterű toti ca ale lui Scipio și Calo, sau mai bine morala evangelică întru tota lustrulă sau cerescă; poți însă pre presupune și pretinde, ca toți deputații se fiă genii universali, toți legislatori născuți crescuți, toți tari în tote ramurile de și legislațiune? Nici decuma, nicăiri și nici vădată. Poți prăși presupune la toți acea pătrundere și prudență majoră, care se’î apere în totű timpulu de cursele unoră intriganți geniali, cari se incerca a’i arunca din uă partită în alta? Nici acesta. Apoi în asemene înpregiurări cine se stea mai ânferă bietului deputată în ajutoriu, déca nu consciința publică? Ei, dară d. Dim. Ghica a spusu-o curată, că a vețiutu și deputați cari s’au înfuqi și at fi cu profesiuni de ere J w ntî voiti UU cu multă pasiune de libertăți, ajunși la putere, au ucisă libertățile. Pré adevărată, tocmai însă acésta împregiurare trebue se spună d-lui Dim. Ghica, că alegătorii cu atătu mai vîrtosu nu se insiste pe viitoriu pentru profesiunile de credință politică. Dacă se află cerlațtani politici și omeni de nimicu, cari își dau de minciună programa propriă, cu că nu mai vîrtosu voră veni alegătorii în periclu de a fi înșielați ei, și cu ei póte patria întréga de cătră aceia, pe cari i—au alesă numai pentru fagia lorű cea netedă și pentru barba cea de modă. Conceda eu pré bucurosă, cumă că d. Dim. Ghica în calitatea sea de principe și oma bogată, avuse ocasiuni neasemenată mai multe de cătu noi cestilalți a vede în largul Europei, cumă de exemplu cuvioșiile sale PP. Ermolau, Pahomie și Policarpă alergă dupe onerea de represintanți în Cameră numai pentru că din întâmplare unele Episcopii suntu vacante și în capitală li s’ar da ocasiune minunată de a’și vede de cărebușioră ca aceea, era d-ni Amfibione, Polipione și Carne^leona, subscriu orice programă sau instrucțiune, totu pe placula alegătorilorű, numai pentru ca se potă veni fără nici oă greutate în atingere mai de aprópe cu Escelențiile și cu Măriile, nu din altă pricină, decă nu numai că d-lorii încă s’ar simți capaci pentru nesce funcțiuni mai înalte, și apoi ce mai scli, grația lui D$că este mare și nemărginită. Cu tóte acestea pe două parte ar fi lucru forte tristă și durerosă, decă o asemene escepțiuni se amă lua de regulă, eră de alta nu pricepemfi nici decumü acea logica, după care tocmai pentru aceea se nu ceremu profesiune de credința de la deputați. Este însă vreuna candidată în iotă privința cunoscută, caractera trecută prin tóte probele? Atunci stă în voia alegătorilor de a’i țlice. Credulă teu ți Târnă aurită de atâtea ori, faptele ți le cunoscemű, mergi și ne represintă pe noi și pe seră acumă ca totűdeuna. Nici uădată însă alegătorii se nu renundă la dreptulu de a cere deputatului semn pentru purtarea lui; eră deca alegătorii tacă și semănă pasivi peste tota periodulă legislațiunii, atunci deputatului e scutită de ori ce reprobare ce i-ar veni mai în urmă, pentru că decă se póte apleca undeva cunoscutulu, qui tacet consentiro videtur, apoi nienici ca aici. Alegătorii cari stau ce întemniți în decursul periodului de legislațiune, nu merită acelti dreptu scumpă și frumosă și nu merită libertățile constituționale. Atunci și numai în acestă casă se póte aplica teza d-lui Iepureanu de a’și întreba cineva numai conșciința propriă, atunci adică, căndu cea publică dorme amorțită, căndu apoi mai totudeuna este vai de țără și de națiune. E că, asta pricepemă noi acésta ramură a vieții constituționale, și totu în acestă înțelesă ne vomă adopera de a o pune și în lucrare vădată, căadă ni se va mai da și noua ocasiune. 21 Oct. n. G. Barițiu. (Gazeta Transilvaniei). Urna nóstră va decide în curăndu despre sorta țerei. Intrați în starea normală a constituționalismului, animați și mai mulții în speranțele nóstre prin stabilitatea tronului în persona ereditară a alesului nostru, geniulu bună niü României, iluminând» orizontele politicei nóstre estemóre ne invită a numi cu o cugetare profundă și liniștită pe representanții noștri; aceștia suntu cel ce voră trebui se cultive terenulu fertilă alu principieloru salutari de la 11 Fevruarie, se organisesc România după tipulu sacru alu drepturiloru omului, proclamate prin Constituțiune. In facia unui momenta așa de gravă, trebue ca cetățenii se stea în silențiu și inerție, mai alesă acei ce cuteza a se presinta și ca solicitanți la încrederea alegétorilor? Nu. Eu nu suntu din cei ce credă vetematorosee inutilă enunciarea opiniunelor, candidatului asupra puncteloru principale care trebue se formeze norma sea de conduită în viitorea representanță a țerii. Profesiunea de credință nu este inutilă, nu este o simplă promisiune, și nu se calcă de cătă de cei ce urmeza în orice modă popularitatea ca o cale mai sigură pentru ambițiuni culpabile de interesă personală. — Facă cine va voi sa dă în întunerică perpetua credința și cugetările sele, și cine este, sau se crede destulă de renumită, în cătă personarea politică se nu fiă streină la nici unula dintre alegetori. — Bă nu voi avea negreșită acesta pretențiune, și, mai alesă ca venită pentru prima oră înaintea d-vóstra, sunt o datoră a vorbi în numele principielor mele politice. Elementală esențială ce trebue se formeze individualitatea politică a deputatului este independința. Se luămu bine în vedere acestă principiu dacă vremu în adeveră prosperitatea României. — Alegătorii nu cereți de la candidatulu vostru de cătă vocea țerii și a justiției. Candidații nu promiteți alegătoriloru voștri favure și posturi, dacă nu voiți a fi, sau infideli promisiuneloră vostre, sau trădători ai binelui comună. In cătă privesce situațiunea nóstra, esteróra, este unu stindardu care nu póte fi părăsită de ultimula dintre români fără a purta mănasea paricidă contra patriei , stindardulă naționalității și ală drepturilor nóstre de esistență autonomă. Ori cum ar fi opiniunile politicei a vreunui deputată romană, noi nu putemu presupune într’însulu, de cătă silinți patriotice de a înainta, iară nici cumă intenția criminală de a retrocede în aceste drepturi, îndreptare nu e posibilă în țara nóstră fără respectură legii și rigorea ei accntra violatoriloru. Prin respectilă unei legi rele, ajungemă a ne crea pe ele bune, căci astăfelă numai se introduce în consciința fiecăruia adevărate noțiuni de libertate civilă. Seriosa preocupațiune a deputaților trebue se fiă scrupulosa atențiune a acestui principiu; și pentru că legea se respectă de privați căndă cei ce comandă în numele ei, dălocă acestă nobilă esempla, crearea urgentă a legii care se regulese, fără a restrînge dreptulu fiăcărui de a cita înaintea justiției pe funcționarului violatori, dreptu consacrată In principiu prin Constituțiune. Ignoranța maseloru și imoralitatea suntă două plăgi contagiose ce bîntue corpulă nostru socială E timpă ca o organisațiune seriosa, mai alesă a instrucțiunei primare, se pue unu remediu eficace răului, procurăndă cetățenului noțiunile generali, necesarii pentru congelința drepturilor și datoriile rusele. Desvoltarea instrucțiunei pe base libere și gratuite, fără cruțare de mijlace în astă privință, va fi pentru noi unu titlu sublimă la recunoscința generațiunilor viitore. Libertatea absolută a presei, astă agentă puternică ală civilisațiunei prin comunicarea liberă a ideieloră , lupta LuiLjtie obositu contra releloră societați, -- .. _ ... j cu reservă în libertățile publice, fiai nu suntă din aceia. Libertatea întruniriloru, libertatea asociațiuniloru, curosceți cătă bine póte produce în societate, prin forța colectivă a inteligenții și activității individuale Căile de comunicațiune producă pe cămpulu asistenții materiale, ceia ce presa și întrunirile producă pe cămpulu inteligenții, și mai multă, ele sunt chiară una mediă pentru desvoltarea morală a societății. Prin urmare deputatului datoră se contribue din tóte forțele sale, la înființarea loru în țara nóstra, ca o condițiune ,,sine quanom de prosperitate a comerciului și industriei naționale. Calea ferată, eroulă învingătoră alu distanțeloru, trebue se fie punctură principală ală representantului în astă privință. Reorganizarea finanțelor, prin rozagiulu cel mai simplu și practică la machina gigantică a contabilității generale, ecilibrarea veniturilor cu cheltuelile dupe regulile generale ale economiei, stingerea focului ce arde încă idindă în aparință societatea, focă dirăpată de avidulă financieru cu numele amăgitoru de debitu 'publicu; unificarea impositeloră și așezarea loru în proporțiune cu averea fiecăruia; prin urmare desființarea, cu orice preță, a tacsei odióso numită dupe cap, capitația civrimente contribuție personală [UNK], prin care se calcă tóte principiele de egalitate și justiție, tacsiodase nudulü dreptu alu esistenții umane, și suprinde astafeiü la o contribuțiune eguală, nisce forțe produtive atăt și de diseguali. Libertatea comerciului și industriei căci ea singură póte produce mai mult, bine de cătă tóte relațiunle făcută chiară cu scopul ă generoșii alu protecțiunilor”. Reorganisarea armatei, astafelu cat societatea se nu vadă în sînulă ei oiiulu și trândăvia, ce’i presinteza sistemulă copleșitoră și minoră ală numeroselor armate permanente, ci activitatea și munca care singure producă averea de patrie și curajală civilă. Principială eligibilității funcționarilor, preferită numirei directe de la putere, in cătă natura funcțiunilor, o permite. Rămnicu-Săratu, 17 Octobre. Domnule Redactare, Bine-voii a da locu urmatórelor st rânduri în stimabilulu diariu cereditați. Primaiil, D-e Redactare, încredințarea prea osebitei mele considerațiunî și stime. Doctorii în drepții și sciințe politice, Fleva•