Romanulu, noiembrie 1868 (Anul 12)
1868-11-25
ANULU ALU DOUE-SPRE DECILE VOIEROU ȘI VEI PUTEA LEIN. LEIN tE AND ---- CAPITALE 48 DISTRICTE 58 PE SESELENI „ 24 » » io 15 PE TREI LENI )) * “ »ß PE DA LUNA I5 ” UND ESEMPLARD 24 BANI PESTBU PA1US PE TRIMESTRU FR. ^ ®• PENTRU AUSTRIA . . . • «OR. 10 VAL- AUST PRIMAROLU COMUNEI BIMM Mâne Marți 26 Noembre de la 7 ore sera, consiliul comunale va ține ședință pentru continuarea desbaterii și votării budgetului comunei pe anulű viitorű. Ședința va fi publică, prin urmare oricare din d-niî cetățeni va voi, póte se asiste la densa. P. primară, V. Hernia. No. 10,854, Noembre 25. ICres&33SEA»73G SERVICIU TEUEGH.AFECU ALI BOBA 1111 MII. (Intărziată din causa întreruperii lunii.) PETERSBURG, 6 Decembre. Îniarsulă de Petersburg speră că’nțelepciunea diplomațiloră greci și turci va evita regretabilele consecințe ce ar aduce rumperea relațiunilor diplomatice. CONSTANTINOPOLE, 6 Decembre. Porta, susținută de Englitera, de Austria și de Francia a trimisă unu ultimatum Greciei, prin care cere oprirea înrolării voluntarilor și pentru Creta, arestarea capilară asociațiunilor și și libera îmbarcare a emigraților; în casa de refusă se vom rî goni îndată din Constantinopole toți supușii Eleni și se vor rî închide posturile pentru corabiele grecesce. WIENA 6 Noembre. Imperatorele a înălțații pe p. de Beust în ranguri de carnite prinlruă epistolă autografă forte lingușitorie. (,Serviciulu 'privată ale MONITORULUI). BERLIN, 3 Decembre.— Monitorulă, cu ocasiunea discursului tronului, felicită pe principele Carol I pentru invocarea stipulațiunilor internaționali, ală cărui necesariă respectă merită unanima bună privire a puterilor europene; consiliere România a declina toți responsabilitatea politicei aventuriare și speră că înțelepta atitudine a ei va risipi aprehențiunile, ce le provocase regretabilele tendințe." LONDRA, 3 Decembre.Disraeli a declarată, în circulara adresată membrilorü Torică din causa minorității ce are cabinetur ă în parlamentă, în interesul ă generale ală țerii și pentru demnitatea pârlitului scă, urma a se retrage însă ca membru al„ parlamentului ’și propune d’a resiste cu energie în contra intențiunilor lui Gladstone și a absolve biserica irlandeză. Deschiderea parlamentului va ave locă la 10 Decembre, numai însă pentru constituirea biuroului, căci desbaterile politice nu voră începe decâtă în luna lui Februarie. PESTA, 3 Decembre.— Delegațiunea austriacă a adoptată budgetulă ministerului de rebelă, după propunerea cea făcută, arctăndă că este trebuință d’a face fortificațiuni pe fruntaria Galiziei. BELGRAD, 3 Decembre.— Doliulă pentru mortea principelui Mihailă a încetată. Ună rechimă solemnă a avută locă, la care a asistată totá diplomația. PARIS, 4 Decembre. — Uă mare afluință de curioși s’adusă de dimineață la cimitirul Montmartre, cătră 11 ore autoritatea a ordonată mulțimea d’a evacua cimitirul, fiindăcă atitudinea ei agresivă creșcea. Asistințîi se supuseră primei invitațiuni, cu escepțiune de vruă trei individe, cari, după evacuare, fură arestați. Câteva sute de persone, din cari mult curioși, continuaă a circula pe din ’naintea cimitirului pe la trei ore, au fostă respendite de poliție, fără nici uă resistință. Liniștea Parisului n’a fostă nici decumă turburată. CONSTANTINOPOLE, 4 Decembre.— Bastimeritulă Luterie, din ordinul guvernului, a plecată cu trupe la Dardanele, avândă încă necunoscută destinațiunea. Bucuresci 257 Cu cătă lucrurile pară unora că se complică, cu atătă în faptă ele se simplifică ș’adeverulă începe se resară. Elű s’arată din ce in ce cu atâta spledare, în cătă în curându nici ună omă nu va mai pute fi amăgită. Ama constatată adese că la noi oposițiunea, ce combatea pe fostulă ministeriă, se ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMÂNC NO. ■ —REDACȚIUNEA STRADA COLȚIA No. 42, LUNI Și MARJI, 25, 26 NOEMBRE 1868. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI PENTRU ABONAME’E, ANONIIURÎ ȘI RECLAM* & SE ADRESA ÎN BUCURICI, LA ADMINISTRATIVS1 , IAR ULFI IN DISTRICTE LA CORECrONDINILE DIABIULUI ȘI PRIN POSTA, - LA PARIS LA D. DARRAS-HALLEOR M HUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. ANUNȚURILE LINIA DE 30 LITERE..........................40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 III 9.1 irvia cu arme ce nu suntă nici leale nici imănescî. Oposițiunea a protestată și ne ndmită calomniatori și aginți ai Prusiei și Sinei. Națiunea cunosce deja adeverulă, cu tóte acetea se-mü arezămă asta-felu cumü éla aire pe totă dina ’naintea lumeî întrege. Vă corespondință din Bucurescu de la 18oembre și publicată în cuarculă La Patrie e la 27 Noembre dice : „Unul dintre confidințiî cei mai intimi ai sorii Rosetti și Brătianu, d. Carada, se merce la Paris, de unde venise de puține ole, spre a împlini oă nouă misiune secretă. Acestu aginte este însărcinată a se ințelege a comitatulu revoluționară și republicană, u care partita roșie, astăziî la putere, înreține comunicări active ce m parte trecă prin canalul d-lui Dumitru Brătianu. „D. Rosetti fu numită primară ală Bumbescilorü, onore ce a fostă declinatu-o de multe ori. Gena ce haotărîtă acumă a se nsărcina cu aceste funcțiuni, este că, după propriele séle cuvinte, avându a isbucni în arândouă revoluțiune în Francia, circumsanțele ceră ca la tempula priinciosă se fiă n capulă Municipalității. Partila roșie se pregătesce, precumă se spune, a proclama Republica îndată ce se va face în Francia •evoluțiunea pe care compteza.“ Asia dorű lucrândă cu banii Prusiei ș’aî Rusiei, în țară și în totă Orientele, ca agințîi Grazului, lucrarea se face pentru Republică. Lealitatea și logica acestoră acusări,îindă destulă de invederate, trecemă la alte acusări. Romănia este plină de bande armate. Ea a devenită ună mare arsenale. Comitate revoluționarie, suptă direcțiunea d-lui Brătianu funcționleză în iotă Oriintele și chiară în Elada cea liberă, și tóte primescu bani și arme de la Brătianu. Este învederată c aceste milióne de franci nu potă cși din tesaurul României, căci décá s’ar da numai în acestă afacere întregă venitulă țereî pe două și pe trei ani, totă m ar fi d’ajunst spre a acoperi cheltuielile. De unde dém aceste comori ? Oposițiunea din țără și presa austro-magghiară aă spusă necontenită cu arme și banii, vină cu grămada din Prusia și din Rusia. Terra și presa austro-magghiară aă spusă încă,—și mai de multe ori,— că Prusia ne a trămisă și soldați, deghisat în salahori, și cinci mii de sergenți și suti de oficiări. Veți arămă încă toți că m carte roșia a Austriei, după ce se spune că guvernul României lucreza pentru a proclam independința ieî și se pregătesce a cucer numai seimă căte provincie,—apoi se dice „In consecință decă esistența acestui fapt ar fi deja d’ajunsă în sine spre a descopt în mare gradu cele mai seriose temei pentru puterile cele mari, însemnătatea ei a crescută prin grăbirea cu care se proced în Principate, d’ună tâmpă destulă de lungi la urmări și pregătiri militare, ce nu sunt în proporțiune cu trebuințele apărării anteriore, ci din contra întrecă cu multă trebuințele reale și positive ale unei țeri, nu este amenințată din nici uă parte.“ D. de Beust sie forte bine că tote aceste afirmări suntă pe deplină neadeverati Pentru ce doruile a făcută ? Din mialui Nou Presă liberă din Viena, în no. seă de 28 Noembre dice: „La 26 Maiă, anulă curinte. Ambasadorele nostru în Florența, d. de Chibek, înștiința pe d. de Baust car fi vorbită cu Mandrea în cestiunea persecutării evreilor în Romănia. Generarele ar fi condamnat oferte asupra și apoi ar fi adausa, mai mult în glumă, că— „lui îi pare că Austria are mare poftă de Principatele-Unite.“—n urma acestei înșeiințări, la 30 Maiă ii respund s de d Beust din cuventă în cuventă următorile. — „Décá veî credei trebuință, poți se linistescî cu totulă pe ginerarele Menabrea despre scopurile nost privitóre la Principatele Dunărene.“ Gumă are primulă ministru ală Italiei i fidisă acele cuvinte ambasadorulur Austriei, déca nu ar fi avută ore care semne, care se î dea acea temere? Și décá primulă ministru ală Italiei avu îndicie de barielá, nu este óre naturale ca noi se ne tememă seriosă? Regele Ungariei aduse România în efigie la ’ncoronarea sea, și cu sabia scosă, o cuceri deja în facia Magghiariloră. Istomele austromagghiare publică necontenită cele mai mari calomnie și injurie contra României și a Domnului iei. Domnul de Beust afirmă că România este ună arsenale, și merge pern adice că ea este deja în stare d’a pune în periclu pacea Europei. Pentru ce dorat d. de Beust se intelege că temerile nóstre suntă destulă de legitime și cavernă dreptură și datoria se organisămă și noi mica oștire ce ne este permisă se avemu prin tratate, ca s’apărămă a nostră neutralitate în contra oricărei eventualități? Și când d. de Beust afirmă că România este ună arsenale, pe cândă scie pe deplină că nu este adevărată, și spune că ea amenință pacea Europei, nu suntemă în dreptă se bănuimă voluntaria amăgire a marelui ministru și se ne tememă forte de frică ce se preface că-î inspiră România și cabinetulă Golescu? Déru décad. de Beust își împlinesce datoriile sale astăfelă precumă le ințelege, ce facă are foile oposițiunii din țară, cândă susțină tóte calomniele respândite de Presa austro-magghiară, plătită forte scumpă, cuma dice Wanderer de la 25 Novembre? „In momentul de faciă în Paris și Berlin se crede oportună a eși iarășî în faciă cu averea de pace; în Viena din contra nu seă spune altă decâtă de urmările înfioratore și de incendiunile ce suntă la ordinea zilei în Româna, și causate prin acîțărîle Prusiei. Articlu din „gazeta germană de Nord“ a găsită in foile guvernamentale de aici, puțină credementa și este întocmai ca cândă acestea ar simți uă plăcere, de a presinta agitările române, probate după cumă credă r ele, prin mascata înpărtășire a Prusiei, intr’o poporațiune uriașă și îngrozitóre. „Noi ne vedemă siliți a desemna acesta ca uă nouă înspăimântătore nedibăcie din parte pensionariloră fondului de presă, chiară de va fi adecrată, că guvernul Prusiei, la întreprinderile d-lui Brătianu , și a agitătorii lor. Români ar ave mâna loră în rocă, toți; ar trebui se se gândesc că nu se cuvim , a respunde la simtomele de pace arctate din organulă guvernamentale din Berlin, cu denunțări sfornăitore de resbelă. Posițiunea de astăzî este tocmai aceia, că la Berlin se întinde palmirulă păcea, la Paris acestă anti - pacnică se primesce cu bună voință și la ! Viena se acîța, și necontenită se suflă în fiarcăra desbinării. Și mai la vale Wanderer ribe: „La ce felă de impresiune va pute faci I acesta în străinătate, cândă din partea Aus atriei asupra unui articlu de pace care a fosti ’i primită bine chiară în Paris, se respund și totă cu murdărie? Acésta credemă nu este greă de ghicită. Aci se numeră pușcele c iacă, cea procurată Prusia Româniloră; aci se numeră lucrătorii prusieni, carii aă pic ürată în România pentru drumurile de serăi și cari, ajunși acolo, îndată s’aă prefăcută tot în atâți soldați, și s’ar fi ’naintată la ran 0guri nalte în armata română; se numeră apoi uriașa sumă a baniloră, ce se cheltuesc în Prusia pentru propaganda revoluționara și se gândesce negreșită car fi fostă mult ’a mai bine, déca banii s’ar fi cheltuită pentru mă măreță sondă de presă, care ar fac la concurența celui austriacă.“ Acea presă, plătită spre a calomnia România, are celă puțină scusa că lucrezá î interesul naționale. In ale cărui interes și lucreza însă Presa nostră, cândă susține că ardore tóte calomniele presei austro-magghiare? Spre respunsă la acesta cei de la Terra și Pressa aă protestată că ce potir ei face, dacă faptele fostului ministeriă, sunt nașta precumă ei le relateză ? Acumă se sferse și acestă protistă. Nouă ministeriă trebue: i dea peste acele bande și mai cu semă pest ie arsenalulă celă spăimentătoriu. Pentru a dorű oposițiunea cea vechiă ma salutată vi venirea mouriii ministeriă și nu i-a cerută i descopere îndată adeverulă ? Gumă ? S’acui bună ministeriă că dă focă Europei întrege acea acusare pune în periclu chiară esistința nostră și oposițiunea nu cere ca lumina se se facă îndată? Ce felă? Voiesce ea ca, déca s’ar fi incelată în ale ieî apreciărî, se nu se facă lumina și se triumfe calomnia inimiciloră națiunii? Déru în acestă casă mărturesce ânsășî c’a calomniată în cunoscință de causă și totă d’uădată c’a voită cea a ce voiesce și Presa austro magghiară! Pressa și Terra au publicată articlulă (jiariului oficios) ală guvernului Prusiei care respinge tóte câte s’aă disă despre legămintele guvernului Prusiei cu acela a ală României. Pressa de ieri reproduce un articlu din diariulă de Nord prin care Rusia combate chiară esistența nostră. E că uă parte din acesă articlu. „Putemă regreta întradeveră că diplomația europená ma vroită se prevadă tristele consecvențe ce trebuia se aibă concesiunile cea făcută succesivă de la 1858 aspirațiuniloră, chiară celoră mai puțină legitime, ale unor partite din Principate, indulgența cea arătată către numerósele infracțiuni comise în Bucuresci, asupra convențiunilor internaționale, nu era întradeveră de natură a desbăra pe omenii politici, din acea țară, să facă alte întreprinderi de felulă acesta. Putemă celă puțină spera că de aci înainte puterile voră îngriji mai bine se respecteze și se facă respectate tractatele? Abia cutesămă a formula acesta speranță, când o vedemă pe „Constituționalul“ felicitândă cu căldură pe guvernul Brătianu pentru că continuă, în cestiunea monastirilor închinate, aceași linie de conduită ca și guvernul Principelui Geza. Intrmă articolă, cea publicată asupra acestei cestiuni, fóia oficiasa din Paris declară că, luândă definitivă de la locurile de josă administrațiunea bunurilor, monastiriloră închinate „guvernulă română a usată de ună dreptă care decurge din autonomia administrativă garantată principateloră prin tractat urii de Paris.“ Ne vomă mulțămi se opunemă acestei opinii a Constituționalului pe acea a unei persone a căria autoritate de secură nu va voi s’o conteste, opinia lui Fuad Pașa însuși, manifestată prin scrisórea adresată la 1864 de către acestă oma de Statu Principelui Cuza. I Gestiunea trebuia se remase, după cumă dice acestă scrisóre, în statu quo ante, adică pe teremulü protocaldurai de la 1858. Guvernuță română se gătescc a părăsi acestă teremăi legală, urmândă întru acesta exemplulă dată de Principele Guza, și Constituționalulă îl aplaudă! Pe de o parte acestă diară felicită pe Români că violeza tractatele; de altă parte îlă angajază se se respecteze. Cată se mărturimă că trebue se fiă forte greă acestui poporă de a șei ce are se faca în mițjloculă unei asecmenea lncurcă-r ture.“ Décá dérà d-niî de Bismarck și Gortschinkoff aă conspirată cu d. Brătianu; décá conspirarea loră a mersă pén’a ímplé Româinia de arme, ș’a da, cumă adisă necontenită Terra și Pressa, în măna d-luî brătianu tóte firele unei conspirațiuni, ce ești Ii întinsă in totă Oriintele, cumă are acum în Prusia și Rusia combată pe d. Brătianu ? Ci feră? nu se temă ele că ele, care ține firelee conspirațiuniî in mănî, ar fi în posițiune si le amenințe și se le silesc, se să apere? Nu este totă: Terra și Pressa aă disi 3 că d. Brătianu a primită a esecuta, în privința călugărilor greci, convențiunea fostui lui regime, fiindă că astă-felă în porunciți :, Crarulă? Și totă Pressa acusă acumă p d. Brătianu că totă dă este de vină, déc - Rusia „scotocesce vechia ier pică pentru faptele naționale ce amă îndeplinită!“ Avemă ceva mai frumosă âncă. Astă cu Pressa sjice că: „înarmarea generale în realitate se reduce la numirea a căroră va oficiări spre a comanda nisce miliție, cari va trece âncă mult „ timpu pâne se voră organisa, și la risce liste de supscriere pentru cumpărare de arme, ale cărora productii însă nu scie unde se verse pîn’drumă. Tóte acestea, umflate și trîmbie late de Bisce pigmei politic cari voi să se pozeze ca giganți, nu aă produsă de căt persecuțiuni amare și în minte germanilor. Români din Transilvania din partea guvernulii maghiară, care a profitată de ocasiune spre a exercita uă presiune mai mare asupra acestui elementă opusă lui, și se vedemă o guvernulă rusescă, în ală cărui reanimă remăsese a conta ministerulă trecută, scotocindă ș. c. 1.“ Asia dora astă-țiî recunoscețî că tóte acestea suntă neadeverurî? De ce de ce n’ați vorbită asta-felu în timpă de mai multe luni, po cătă guvernulă fu acusată c’a făcută mă arsenale din România? de ce n’ați acusată pe ómenii de la guvernă că ei umflă și trâmbiță armarea, bandele, arsenalul, aliandele, căndă în realitate tote aceste suntă nisce neadeverurî și ómenii de la guvernă nimică mai multă de cătă nisce pigmei politici? Dacá credeți acumă aceaa ce spuneți, pentru ce ați lucrată cu totulă altă felă, pémai resculată. In asociațiune cu presa austro-magghiară, Europa întréga în contra guvernului română, și căndă ațiî faptele ve daă cea mai sdrobitóre părimuire, în cătă voi lași ve dechiar ațî că neadeverurî și calomnie ați propagată, mai póte susțină cine-va că D’ați lucrată cu străinulă în contra națiunii vóstre? Câtă despre noi—în ceea ce privesce partita din care facemă parte și amicii, noștri carii aă eșită de la guvernă—n’avomă de câtă a ve mulțimi. Vé mulțumimă căci a’țî recunoscută ânșive că nu puteți resturna guvernulă eșită din acesta partită prin națiune. Vé mulțămimă căci a’țî recunoscută că numai prin calomnie puteți sc redicațî în contra lui chiară opiniiunea publică a Europei. Ve mulțămimă căci a’țî lucrată asta felu încâtă a’țî dată acelui guvernă ocasiunea a su mări, retregêndu-se de la putere. Tóte cele-lalte ministerie aă cădută acestua din ontra, mulțămită voue, s’a redicată. Elă s’a redicată, căci n’a eșită respinsă de națiune. S’a redicată, căci în vara trecută—cândă guvernele străine cereau retragerea sea — a remasă la putere ș’a susținută astafe la demnitatea națiunii. „D. Brătianu ,de Steua Criintelui, a trebuită se se retragă dinaintea ostilității manifestată de tóta Europa. S’afisă că consulii ceruseră schimbarea lor, acesta este neeșaptă. Décá s’ar fi făcută uă asemene demarșiă ea ar efectă diametralminte opusă. fi produsă mă Ei se ’ncercaseră a face acesta de.mai multe ori de apropo doui ani, fără recși. Eose voința puteriloră a fostă directă espresă, și Prusia este aceaa care a consimțită a se face interpreta voinței loră. „D. Brătianu, décá mândria póte intra in sufletul ă seu, póte fi cu drpta curentă mândru că ma cădută de la putere de câtă dinaintea coalițiunii Europei întrege contra persanei sale. Alții și mai mari au trebuită se cedeze și ei, în timpul ă lară, dinaintea puterilor aliate. Déju istoria arătă în analele sale ca căcie astă felă este a se mări.“ Elă s’a redicată, fiindă că lumina se va face în curéndü in totă Europa ș’atuncî se va vede ș’acolo că n’a putută fi combătută de câtă prin calomnie și c’acea calomnia se făca de către inimicii României carii nu voră aveî organisare. Elă s’a redicată în fine, fiindăcă na fostă înlocuită de către oposițiune, ceea ce și face turbarea ieî contra noului cabinetă. Noi dérână vă dată vĕ mulțumimă, d-soră din oposițiune. Déru ore consclința vóstra și națiunea, <fi ceve-va ca noi? Se mergemă naintea ieî, precumă vă cert țî voi, și densa va respunde și d’astă dată, cumă a respunsă in toți timpii, căci cunosce pré bine și pe amiii și pe inemicii iei. SUBSCRIERE PENTRU ARME. LISTA TRAMISA REDACȚIUNII DE COMITATULU CENTRALE. Lista cu No. 4149. Mișa Anastasieviei . . lei vechi 10000 Lista cu No. 4158. 5. Frații M. Dumba, bancheri de Ia Wiena pria N. German et ills 3000 2. Teodor Dumba proprietară din Viena prin German et fils . . . 3000 A transporta .... 6,000