Romanulu, mai 1869 (Anul 13)
1869-05-05
ANULU ALU TREISPRE PECILEA VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Lein. Lein. Pe anii.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șese luni « « 24 « 29 Pe trei luni * « 12 « 15 Pe uă lună « « 5 « 6 Una exemplară 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundătorii EUGENII! CARADA. ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIUL DRUMANU, No. 1 REDACȚIUNEA IN STRADA GOLȚEA No. 42, luni - MARȚI, 5-6 MAIU -6981 LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclama se adresa în Bucuresci, la administrațiunea pariului. In districte la corespondințiî pariului și prin poștă. La Pans la D. Darras-Hallegrain rue de l’ancienne comedie No. 5 AN MNUlȚI BILE Linia de 30 litere................ 40 ha Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei in AVIS La 16 Main curinte espirăndă una însemnată nutieră de abonamente la Romănulu, administrațiunea diariului își face uă datoriă de a prevesti și a ruga pe domnii abonați din districte, carii dorescü a urma abonamentele d-lorit, se nu întăriră cu cererea de reabonare, spre a evita întrerupere în primirea diariului. Administratorele Românului. &ERVICIU TELEGRAFICA ANUnesisiHi. PARIS, 14 Maiü. Ziarele La Patrie și le Public spună că pe bulevardulü Beaumarchais s’au adunată vre 20,000 de cetățeni, cântândă Marseillesa. Serginții de prașiă și guarda municipale au respinsă publiculă pe la meciul nopții, mai mulți răniți. Pe Bulevardul St. Michel asemenea s’a făcută u manifestare de mai multă de 1000 persone, cari cântau marseillesa și strigau traiasca Rochefort ! Acésta lume fu asemene risipită de către serginții de prașiă. FLORENZA, 14 Masă. Menabrea nespusă Camerei politica noului cabinetă, care va fi basată pe ordine și libertate. VIENA, 15 Maiă. (Primită la 17 ) Camera s’a mehisă. Discursul imperiale aduce aminte situațiunea făcuta prin evenomintele din 186 ) și făceadă tabulă situațiunii presinte 110 găsesce favorabile, și dice că face a se prevedea unü viitorii economică și financiară mai favorabile. După aceaa demonstră însemnătatea nouei sisteme militare pentru unitatea puterii monarhiei, declară că pacea este neapărată pentru prosperitatea Austriei și conchide că menținerea iei este asigurată prin relațiunile amicale ce are cu celelalte Staturi. Discursul însumăndă resultatele lucrăriloră Camerei <zice că legea în privința bisericei a dovedită că va fi că temelia trainică pentru raporturile pacinice între Stată și biserică. Discursul se sfârșeșce cu ună apelă la înțelegere lntro teta elementele pe basca constituțiunii căci Statulă Austriei oferă tutoră poporeloră chieză și de libertate și de autonomia loră. Discursulă a fostă adese întreruptă prin aclamări. Bucuresci , Floraru. Ieri s’a procedată în Bucuresci la alegerile comunale. Nu cunoscemit încă resultaturü oficiale, dera oricine cunosce prin eluensu-șî cele petrecute sau se va afla, prin unele relatări, pe care le publicăm chiar astăzi puțină mai la vale, va cunosce dinainte resultatuli materiale și ală acestei alegeri. Nu vom supăra pe guvernă cu critice sau măcară cu analiza faptelor sele. Ne vom mărgini astăzi in ore care mici desbateri, cu scopu d’a servi ca simple lămuriri pentru presiune și viitori. Cine trebuie se președa adunarea alegătorilor? E ca ânteia întrebare ce trebue se ne-o facemü. Legea ijlce, în articoi 36 și 37, că ea se prevede de către primarele și de către membrii consiliului. Comisiunea interimară îndeplinesce óre sau nu tote datoriile ce legea electorale le impune primarelui și consiliului comunale? Da, respunde toți câți au vedutu că chiar în aceste alegeri, în Bucuresci și în tote județele, consiliele comunale au făcută convocările și tote cele alte lucrări pregătitore în privința alegerilor. Da, respundă toți câți au ve^uză că chiar în aceste alegeri membrii comisiunii interimare au președută în județe adunarea alegătorilor. Da, respunde toți câți au reflatit că comisiunea interimară a publicată în Bucuresci, de la 29 Aprile și până în diua de 4 Maiă ș’a publicată chiar în Monitoru, că dânsa va președe alegerile, conformă legii, aretândă și lămurită numele membrului ce va președe fiecare secțiune. Decădera comisiunea interimară n’ar ave acesta dreptu, după opiniunea ministeriului actuale, este învederată că ministrulă din întru ar fi deslușită cestiunea printr’uă circulară, ca astăfelă se oprescă d’a se călca legea. Este asemenea de netăgăduită că, decă miniștrii credeau că comisiunea interimară n’are acestă dreptă, îndată ce s’averjută publicarea comisiunii interimare din Bucuresci și care s’a făcută necontenită în timpă de cinci zile, i-ar fi făcută cunoscută în modă oficiale că n’are acestă dreptă, și i-ar fi cerută se rectifice publicarea iei, prin care inducea publicul în erore și el punea pe alegători la uă învălmășelă ce putea culesnire—și putem adice firesce— se producă desordine. Acestă singură faptă este d’ajunsă, spre a dovedi până la evidență că miniștrii au înțelesă legea în acestă privință totă astă felă, precum ă aă ’nțelesu-o și comisiunele interimare din Bucuresci și din județele. Este ceva și mai multă . Ministrulă din întru a vorbită, naintea ijilei de 4 Masă, cu unii din membrii comisiunii interimare, le a spusă că domnélorü trebuie se președă după lege și i-a asegurată că se va respecța cu religiositate articlulă 39 ală legii comunale, care spune lămurită că: „Președintele are singură poliția adunării“ și că prin urmare puterea armată va fi la disposițiunea membriloră comisiunii interimare, delegați pentru a prevede cele cinci secțiuni din Bucuresci. Acestă cestiune explicată, care fu faptulă ? Din cei cinci președinți, doni fură dați afară din sală de către omeni armați cu ciomege și carii nu suntă nici alegători. Președintele de la secțiunea de verde, d. Cornilie Lapati, se duce îndată însușî la parchetă și cere intervenirea sea spre a se aplica legea, și nu este ascultată. Domnia-sea făce îndată uă adresă oficiale d-lui ministru din întru, prin care -i arată cele ce se petreceau în secțiune și cere a se da ordine spre a se restabili legea și ordinea, făcândă cunoscută ministrului că domnia-sea acceptă resultatul la ospelulă comunale ministrulă tace și cea cariină bătută pe alegători și că dată afără pe președinții legali suntă susținuți de puterea armată și de poliție și se resfață totădina, prefăcându-se că voteză pentru alegerea membrilor a comunei capitalei. Aceste acte și căte-va, relative la lucrările bandelor, organisate pentru a face densele alegerile comunale, precumă aă făcută ș’alegerile pentru deputați, se publicămă mai la vale, precumă diferămă de la ’ncepută. Aciderii ne mărginimu numai întru a pune cestiunea ș’a ’litreba : decă colegiurile electorale trebuiau se fiă, după lege, președinte de către membrii comisiunii interimare ? Decă eî erau președinții legali, pentru ce nu s’a pusă la ordinile lor, puterea, urmată de lege pentru a menține legalitatea și ordinea ? Decă nu era ei, pentru ce ministrulă din întru ia lăsată se președă în tote județele ? [Decă nu eraă ei, pentru ce în timpă de cinci zile, pe căndă se publica regulată decisiunea c wmisiunii interimare și se spunea anume membrulu delegată ca președinte pentru fiecare secțiune, ministrulă a tăcută ? Și decă în sfîrșită nu trebuia se președă dânșii, cumă se ’mpacă legea și potă fi valabile alegerile ce s’aă făcută în trei secțiuni suptă președința membrilor, comisiunii interimare și nu două prin a loră isgonire din colegiu, prin puterea materile ? Acestă cestiune forte clară și simplă, ne mai avândă trebuință de nici uă lămurire sau desbatere, trecemă la consecințele iei. Guvernulă are negreșită pentru dânsulă marea majoritate a națiunii în genere ș’a capitalei în parte. Décà n’ar avea-o, miniștrii de sicurű s’ar retrage. Cândădorű are pentru dânsulă marea majoritate a cetățenilor, pentru cea organisatură bafidă de omeni, căduți în cea mai mare degradare, pe care o plimbă armata prin colegiile electorale și bate pe cetățeni în colegie și pe ulițe? Esistența acestei bande nu se mai pote nega acumă, căci este cunoscută de cetățenii din Bucuresci din tote clasele și din tote partitele. Nu se mai póte nega, căci acumă, peritonda orice sfirelă, ea s’a preămbiată pe ulițe, merge odă de la Uă secțiune la alta în corpu, ciua în ameda mare ș’operândă luptă ochii mulțimii chiar în prățele publice și in grădina Cișmegiu. Pentru ce doru acesta bandă ? Ca se se apere legea și cetățenii de fără-de-legile oposițiunii? Déru guvernulă are pentru acesta la disposițiunea sea marea majoritate a cetățeniloră și cu dânsa mai are una parchetă, uă polițiă, uă gendarmeriă, uă gardă naționale ș’uă armată. Acestă mare putere nu-i ajunge spre a apăra legea ? saű crede că legea, astăfelă cumă o’nțelege guvernulă, nu pate se fi susținută acumă de către alegători, ci numai de omeni scoși în mare parte din pușcărie, plătiți cu câte una napoleonă pe di, beți ș’armați cu bâte și cu cuțite ? Noi punemă numai întrebările și lăsămu ca eașii doi, miniștrii se cugete și se judice, decă acestă procedere aretă tăria séu slăbiciunea sea,... și ce slăbiciune!.....și déca crede că ea ii va aduce onorea, stima, iubirea și ’ncrederea națiunii. A treia întrebare: Ce va face guvernulă acumă, când s’a sfîrșită operațiunea alegeriloră, cu acea compania de una sau doue sute de ómeni, plătiți d’a da cu bâta ș’a scote pe aleși din urnă, cumă scotea Moise apă din petra? Plăti-va necontenită aceloru omeni, obicșnuițî acumă a câștiga bani, atâtă prin plata ce li se dă, câtă și prin banii ce-î fură din posunarulu celoru bătuți, ba âncă și prin bacșisulă ce ceră apoi de la ceî bătuți *— și chiară acasă la denșiî, cumă douî din ei aă cerută ieri de la d. Serrurie — ca resplată că nu fa bătută și mai rea, că nu la ucisu? Asemene plată nu credemă că va pute guvernulă s’o facă multă timpă. Ce va face deja cu acești omeni? Se zice că pe Pop Tache îl va numi protopopă la Ploiesci. Este camă greă a se numi protopopă una oma atâtă de realamată, deru ftă, se admitemă că guvernulă va fi silită se să numescă protoiereu. Ce va face cnsă, cândă bieții ierei și creștini nu voră mai pute suferi purtările protopopului Tache ? Ș’apoi ce va face cu toți ceîlalți ? Pute-va se le dea la toți funcțiuni? Și déca le va da, pute va chiar’guvernul se sufere mereu jafurile ce ei voră face? Dacă le va suferi atunci jafurile voră fi legalimente organisate, precum ă suntă acum bătăile — și se ne ’nțelegem. .. nu bătăile între alegători, ci bătăile unei bande organisate întradinsă. De nu le va suferi, ei voră striga, voră amenința a spune tot, ș’atunci... atunci guvernulă va fi silită se le dea ce voră cere, ca se le astupe gura Acesta este ună resultată, uă consecință naturale, care iără șî nu mai are trebuință de esplicărî și asupra căreia, trebuindă se cugete și de miniștrii și toți cetățenii, trecemă la a patra întrebare. Este secură de guvernulă că cetățenii voră pute îndura multă aceste loviri morale și materiale? Și cândă nu voră mai pute îndura durerea morale și materiale, pote sei cineva căndă și cumă își voră pute potoli mânia? Déci, spre exemplu, cetățenii alegători ară fi mersă ieri și denși, în cete de două ....trei sute la fiecare secțiune ș’ar fi respinsă lovirilor prin loviri, pute fi secură are guvernulă la ce capetă amă fi putută ajunge? Și chiară deo’ama admite că guvernulă ar fi învinsă prin puterea armată, pote sei cineva ce ar fi produsă, ele nu astă-zi, frămâne, acela sânge vărsată cu păcală? Ge felă? Nu soiă ceî de la guvernă că sângele nevinovată, vădată vărsată, nu se mai șterge, nu se mai spală, ci pisteșce mereă până se resbună? Și nu seăpătă asemene resbunări sunt mai grave și mai periculose într’ună Stată ocolită de inimici și carii ne caută eerta cu luminarea? Suntemu negreșită fericiți că poporală română a dovedită și d’astă dată că este mai înțeleptă și mai naționale de cătă guvernulă, deră se-șî aducă aminte omenii de la putere că este recunoscută de multă și de toți că nimene nu póte respunde de dânsulă, în momentul ă căndă va perde răbdarea. Aceste adeveruri fiindă asemene forțe elementare, trecemă la a cincea și cea din urmă întrebare pentru astă dî. Gânditu-s’a guvernulă la exemplulă ce dă ómeniloru ? Miniștrii nu suntă omeni cari se nu scie cea a ce istoria a constatată de cândă lumea și care s’a formulată în următorulă modă : Poporulă, în diua măniei séle, se conformă în actele sale cu actele guvernului, face cea ce i s’a făcută, însă cu prisasă, ca o mulă în mănie, care își rezbună, și care a ’ncuibată multă timpă durere și mânia sea. — Poporulă ramă nu a fostă totă d’a una blândă și iertătorii, căci chiar în epocele cele mai rele ira fostă sângerată de guvernele séle. Se bage déjà bine de sémn guvernulă se cugete bine, ca se nu plătimă, cu toții și cu amară tristele, dureTM roșele, periculosele și —putemu dice — fatalele învățăminte, ce ele dă astă-dî poporului. * Dămă acestă sfată miniștriloră în interesul ă soră, în interesulă națiunii , și, uă dată ce neamă împlinită datoria, ca ună ală douilea Pilată, în facia națiunii întregi, ne spălămă pe mâni de ceea ce póte produce sângele ce lă închigă astăzi bâta dată de guvernă în mâna unei bande de omeni adunați din pușcărie. ADUNAREA DEPUTAJILORU ȘEDINȚA DIN 5 MAIU 1869 Presimți 106 deputați După citirea raportului secțiuni a VIII, se proclamă, fără discuțiune, ca deputat,îneșii districtului Ismail, Romană, Iașii Gorju, Putna și Dâmbovița. La distr. Dolju, d Manolache Costache propune ca la finea verificării titlurilor deputațiloră, Camera se sufere uă discuție de bună credință asupra neregularită.îî și bătăiloră din alegeri, cu ocasia cărei discuțiunî să se dea măsurî ca alegerile să se facă în viitoru cu sinceritate; d-luî își reservă déja dreptul ă a pune pe tapetă că atare discuție generale. D ministru de interne mulțămesce d-luî lepureri de acesta ideie și declară câ guvernulă o accipe, fiindă doritoră ci alegirile se nu se facă nici uă dată cu bătăi. Se proclamă fără discuțiune ca deputați aleșii districtului Dâlilă. La districtur I. Prahova se proclamă ca deputați fară discuție aleșii colegiului I, II și IV, nefiindă gata raportulă și pentru colegiul al III-lea. După citirea raportului sect. II, se .proclama fără discuțiune ca deputați aleșii districtului Buteă și Vaslui. La Bacău, d. Voinov susține că d-luî deputată alesă, la col. NI. Livezanu, nu ’i se póte valida alegerea, fiindă secretară ală consiliului comunală și șefă ală biuroului statistică și totă d’uă dată fiindă că nu ’șî dată diminunea cu 15 zile Înainte, după cumă cere legea, electorale. D. Mihail Cogalnicenu, ministru, susține că consiliul nu e uă putere esecutivă a Statului și că d. secretară ală consiliului nu este ună agentă ală puterii esecutive, ci. In ceea ce privește calitatea de șefă ală biuroului statistică, acesta e numai că sarcină trecută la serviciulu sSu prin descentralisarea administrațiunii. Se proclamă după acea, fără altă discuțiune, ca deputați aleșii acestui districtă. La distr., Suceva, asupra alegerii d-lui Sofia, pe motivă ca este casieră adică agent direct ală puterii esecutive, după declarațiunea chiar a d-lui Gogălnicănu, ministru de interne, se amână validarea până secțiun a se va pronunța asupra acestui casă, ceialți aleși Se proclamă ca deputați. Se proclamă, fără discuțiune, ca deputați aleșii districtului Nămțu, Ialomița, Teleormană. La district. Argeșă, d. Simion Mihălescu, luândă cuvântulu, arăta că n Pitesci la alegerea colegiului ală 2-lea aă votată mai mulți inși precumă e și d. Teodor Brătianu, care aă fostă pe nedreptă înscris! In colegiulă în care am votată, ba încă ce e mai multă tribunalulă locală a dată o sentință prin care z bcea d-soră contestați, și despre care e vorba in modă espre să se voteze’n cutare colegiă. D. George Brătianu arata ca la acel coleg să dă 2-lună pre-cine ’i-a protestatu pe d-lora vr’uă 19 inși și că decizându-se cestiunea de primăriei, apelăndu-se la tribunală, tribunalulu ’s-amscrisă Într’ună josă de celă în care figuraseră colegiă mai a’tă dată, adică ’n colg. II,* eră nu u colg. I, ș’acăsta numai ca cei contestați se nu remăie lipsiți de dreptul ă de cetățeni, adică dreptul d’a vota. Se proclamă ca deputați aleșii acestui dîstrictă, Michaiă Radu, G. Brătianu, Dim. Berindei, Verzaru. Se urmeză proclamarea deputaților din mai multe județe și discuțiunile asupra alegerii colegiului alu treile de liforă, spațiul d însă nu vu permite a publica aci nici chiară forte scurtă dare de semn ce amă făcută. Vomă publica-o în numerală viitoru. Senatulă n’a putută ține astă jî.. ședința, ne fiindd complectă. . ...... ■ ■ ■ r