Romanulu, mai 1869 (Anul 13)

1869-05-05

ANULU ALU TREI­SPRE­ PECILEA VOIESCE ȘI VE­I PUTEA. Lein. Lei­n. Pe anii.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șese luni « « 24 « 29 Pe trei luni * « 12 « 15 Pe uă lună « «­­ 5 « 6 Una exemplară 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust. Articlele trimise și nepublicate se vor­ arde. — Redactorii respundătorii EUGENII! CARADA. ADMINISTRAȚIUNEA IN P­AS­AGIUL D­RUMANU, No. 1 REDACȚIUNEA IN STRADA GOLȚEA No. 42, luni - MARȚI, 5-6 MAIU -6981 LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclam­­a se adresa în Bucuresci, la administra­­țiunea pariului. In districte la corespondințiî pariului și prin poștă. La Pans la D. Darras-Halle­­grain rue de l’ancienne comedie No. 5 AN MNU­l­ȚI BILE Linia de 30 litere................ 40 ha Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei in AVIS La 16 Main curin­te espirăndă una însemnată nutieră de abona­mente la Romănulu, administra­­țiunea diariului își face uă datoriă de a prevesti și a ruga pe domnii abonați din districte, carii dorescü a urma abonamentele d-lorit, se nu în­tăriră cu cererea de reabonare, spre a evita întrerupere în primirea dia­riului. Administra­torele Românului. &ERVICIU TELEGRAFICA AN­U­nesisiH­i. PARIS, 14 Maiü. Ziarele La Patrie și le Public spună că pe bulevardulü Beau­marchais s’au adunată vre 20,000 de ce­­tățeni, cântândă Marseillesa. Serginții de p­­rașiă și guarda municipale au respinsă pu­­bliculă pe la meciul­ nopții, mai mulți ră­niți. Pe Bulevardul­ St. Michel asemenea s’a făcută u­ manifestare de mai multă de 1000 persone, cari cântau marseillesa și strigau traiasca Rochefort ! Acésta lume fu aseme­­­ne risipită de către serginții de prașiă. FLORENZA, 1­4 Masă. Menabrea n­espusă Camerei politica noului cabinetă, care va fi basată pe ordine și libertate. VIENA, 15 Maiă. (Primită la 17 ) Ca­mera s’a mehisă. Discursul­ imperiale aduce aminte situațiunea făcuta prin evenomintele din 186 ) și făceadă t­ab­ulă situațiunii pre­­sinte 110 găsesce favorabile, și dice că face a se prevedea unü viitorii economică și fi­nanciară mai favorabile. După acea­a demons­­tră însemnătatea nouei sisteme militare pen­tru unitatea puterii monarh­iei, declară că pacea este neapărată pentru prosperitatea Austriei și conchide că menținerea iei este asigurată prin relațiunile amicale ce are cu cele­l­alte Staturi. Discursul­ însumăndă resultatele lucrări­­loră Camerei <zice că legea în privința bi­­sericei a dovedită că va fi că temelia trai­nică pentru raporturile pacinice între Stată și biserică. Discursul­ se sfârșeșce cu ună a­­pelă la înțelegere lntro teta elementele pe basca constituțiunii căci Statulă Austriei o­­feră tutoră poporeloră chieză și­ de libertate și de autonomia loră. Discursulă a fostă a­­dese întreruptă prin aclamări. Bucuresci , Floraru. Ieri s’a procedată în Bucuresci la alegerile comunale. Nu­ cunos­­cemit încă resultaturü oficiale, dera ori­cine cunosce prin elu­ensu-șî ce­le petrecute sau se va afla, prin unele relatări, pe care le publicăm chiar as­­tăz­i puțină mai la vale, va cunos­ce dinainte resultatuli materiale și ală acestei alegeri. Nu vom­ supăra pe guvernă cu critice sau măcară cu analiza fap­­telor­ sele. Ne vom­ mărgini as­tăzi in ore­ care mici desbateri, cu scopu d’a servi ca simple lămuriri pentru presiune și viitori. Cine trebuie se președa adunarea alegătorilor­? E ca ânteia întrebare ce trebue se ne-o facemü. Legea ijlce, în artico­i 36 și 37, că ea se prevede de către primarele și de către membrii consiliului. Comisiunea interimară îndeplines­­ce óre sau nu tote datoriile ce le­gea electorale le impune primarelui și consiliului comunale? Da, res­­punde toți câți au vedutu că chiar­ în aceste alegeri, în Bucuresci și în tote județele, consiliele comuna­le au făcută convocările și tote cele alte lucrări pregăti­tore în privința alegerilor­. Da, respundă toți câți au ve^uză că chiar­ în aceste ale­geri membrii comisiunii interimare au președută în județe adunarea alegătorilor­. Da, respunde toți câți au reflatit că comisiunea interima­ră a publicată în Bucuresci, de la 29 Aprile și până în di­ua de 4 Maiă ș’a publicată chiar­ în Mo­nitoru­, că dânsa va președe alege­rile, conformă legii, aretândă și lă­murită numele membrului ce va președe fie­care secțiune. Decă­dera comisiunea interimară n’ar ave a­­cesta dreptu, după opiniunea mi­­nisteriului actuale, este învederată că ministrulă din întru ar fi des­lușită cestiunea printr’uă circulară, ca astă­felă se oprescă d’a se căl­ca legea. Este asemenea de netăgă­duită că, decă miniștrii credeau că comisiunea interimară n’are acestă dreptă, îndată ce s’a­verjută publi­carea comisiunii interimare din Bu­curesci și care s’a făcută neconte­­nită în timpă de cinci zile, i-ar fi făcută cunoscută în modă oficiale că n’are acestă dreptă, și i-ar fi ce­rută se rectifice publicarea iei, prin care inducea publicul­ în erore și el punea pe alegători la uă învăl­­mășelă ce putea cu­lesnire—și pu­­tem a­dice firesce— se producă desor­dine. Acestă singură faptă este d’a­­junsă, spre a dovedi până la evi­­dență că miniștrii au înțelesă legea în acestă privință totă astă­ felă, pre­cum ă aă ’nțelesu-o și comisiunele interimare din Bucuresci și din județele. Este ce­va și mai multă . Ministrulă din întru a vorbită, na­­intea ijilei de 4 Masă, cu unii din membrii comisiunii interimare, le a spusă că domnélorü trebuie se pre­­ședă după lege și i-a ase­gurată că se va respecț­a cu religiositate ar­­ticlulă 39 ală legii comunale, care spune lămurită că: „Președintele are singură poliția adunării“ și că prin urmare pute­rea armată va fi la disposițiunea membriloră comisiunii interimare, de­legați pentru a prevede cele cinci secțiuni din Bucuresci. Acestă cestiune explicată, care fu faptulă ? Din cei cinci preșe­dinți, doni fură dați afară din sală de către omeni armați cu ciomege și carii nu suntă nici alegători. Pre­ședintele de la secțiunea de verde, d. Cornilie Lapati, se duce îndată însu­șî la parchetă și cere inter­­venirea sea spre a se aplica legea, și nu este ascultată. Domnia-sea făce îndată uă adresă oficiale d-lui ministru din întru, prin care -i arată cele ce se petreceau în secțiune și cere a se da ordine spre a se res­tabili legea și ordinea, făcândă cu­­noscută ministrului că domnia-sea acceptă resultatul­ la ospelulă co­munale ministrulă tace și cea carii­nă bătută pe alegători și că dată a­­fără pe președinții legali suntă sus­ținuți de puterea armată și de po­liție și se resfață totă­dina, prefă­­cându-se că voteză pentru alegerea membrilor a comunei capitalei. Aceste acte și căte-va, relative la lucrările bandelor, organisate pen­tru a face densele alegerile comu­nale, precumă aă făcută ș’alegerile pentru deputați, se publicămă mai la vale, precumă diferămă de la ’ncepută. Aci­derii ne mărginimu numai întru a pune cestiunea ș’a ’litreba : decă colegiurile electorale trebuiau se fiă, după lege, președinte de către membrii comisiunii interi­mare ? Decă eî erau președinții le­gali, pentru ce nu s’a pusă la or­­dinile lor, puterea, urmată de lege pentru a menține legalitatea și or­dinea ? Decă nu era­ ei, pentru ce ministrulă din întru i­a lăsată se președă în tote județele ? [Decă nu er­aă ei, pentru ce în timpă de cinci zile, pe căndă se publica regulată decisiunea c wmi­siunii interimare și se spunea anume membrulu dele­gată ca președinte pentru fie­care secțiune, ministrulă a tăcută ? Și decă în sfîrșită nu trebuia se pre­­șed­ă dânșii, cum­ă se ’mpacă legea și potă fi valabile alegerile ce s’aă făcută în trei secțiuni suptă pre­ședința membrilor, comisiunii inte­rimare și nu două prin a loră is­­gonire din colegiu, prin puterea materile ? Acestă cestiune forte clară și simplă, ne mai avândă trebuință de nici uă lămurire sau desbatere, tre­­cemă la consecințele iei. Guvernulă are negreșită pentru dânsulă marea majoritate a națiu­nii în genere ș’a capitalei în parte. Décà n’ar avea-o, miniștrii de si­­curű s’ar retr­age. Cândă­dorű are pentru dânsulă marea majoritate a cetățenilor­, pentru ce­a organisatu­ră bafidă de omeni, căd­uți în cea mai mare degradare, pe care o plimbă armata prin colegiile elec­­torale și bate pe cetățeni în cole­­gie și pe ulițe? Esistența acestei bande nu se mai pote nega acumă, căci este cunoscută de cetățenii din Bucuresci din tote clasele și din tote partitele. Nu se mai póte nega, căci acumă, peritonda ori­ce sfirelă, ea s’a preămbiată pe ulițe, mer­ge odă de la Uă secțiune la alta în corpu, ciua în amed­a mare ș’ope­­rândă luptă ochii mulțimii chiar­ în prățele publice și in grădina Ciș­­megiu. Pentru ce doru acesta bandă ? Ca se se apere legea și cetățenii de fără-de-legile oposițiunii? Déru guvernulă are pentru acesta la dis­posițiunea sea marea majoritate a ce­tățeniloră și cu dânsa mai are una parchetă, uă polițiă, uă gendarme­­riă, uă gardă naționale ș’uă armată. Acestă mare putere nu-i ajunge spre a apăra legea ? saű crede că legea, astă­felă cu­mă o’nțelege guvernulă, nu pate se fi­ susținută acumă de către alegători, ci numai de omeni scoși în mare parte din pușcărie, plătiți cu câte una napoleonă pe di, beți ș’armați cu bâte și cu cuțite ? Noi punemă numai întrebările și lă­­sămu ca eașii doi, miniștrii se cu­gete și se judice, decă acestă pro­­cedere aretă tăria séu slăbiciunea sea,..­. și ce slăbiciune!.....și déca crede că ea ii va aduce onorea, sti­ma, iubirea și ’ncrederea­ națiunii. A treia întrebare: Ce va face guvernulă acumă, când s’a sfîrșită operațiunea alegeriloră, cu acea compania de una sau doue sute de ómeni, plătiți d’a da cu bâta ș’a scote pe aleși din urnă, cumă scotea Moise apă din petra? Plă­­ti-va necontenită aceloru omeni, o­­bicșnuițî acumă a câștiga bani, a­­tâtă prin plata ce li se dă, câtă și prin banii ce-î fură din posunarulu celoru bătuți, ba âncă și prin bac­­șisulă ce ceră apoi de la ceî bă­tuți *— și chiară acasă la denșiî, cumă douî din ei aă cerută ieri de la d. Serrurie — ca resplată că nu fa bătută și mai rea, că nu la u­­cisu? Asemene plată nu credemă că va pute guvernulă s’o facă multă timpă. Ce va face deja cu acești omeni? Se zice că pe Pop Tache îl­ va numi protopopă la Ploiesci. Este camă greă a se numi protopopă una oma atâtă de rea­lamată, deru ftă, se admitemă că gu­vernulă va fi silită se­ să numescă protoiereu. Ce va face cnsă, cândă bieții ierei și creștini nu voră mai pute suferi purtările protopopului Tache ? Ș’apoi ce va face cu toți ceî­l­alți ? Pute-va se le dea la toți funcțiuni? Și déca le va da, pute va chiar’guvernul se sufere mereu ja­furile ce ei voră face? Dacă le va suferi atunci jafurile voră fi legali­­mente organisate, precum ă suntă acum bătăile — și se ne ’nțelegem. .. nu bătăile între alegători, ci bătăile unei bande organisate întradinsă. De nu le va suferi, ei voră striga, voră amenința a spune tot, ș’atunci... atunci guvernulă va fi silită se le dea ce voră cere, ca se le astupe gura Acesta este ună resultată, uă consecință naturale, care iără­ șî nu mai are trebuință de esplicărî și asupra căreia, trebuindă se cugete și de miniștrii și toți cetățenii, trecemă la a patra întrebare. Este secură d­e guvernulă că ce­tățenii voră pute îndura multă a­­ceste loviri morale și materiale? Și cândă nu voră mai pute îndura durerea morale și materiale, pote sei cine­va căndă și cumă își voră pute potoli mânia? Déci, spre e­­xemplu, cetățenii alegători ară fi mersă ieri și denși, în cete de două ....trei sute la fie­care secțiune ș’ar fi respinsă lovirilor­ prin loviri, pute fi secură are­ guvernulă la ce ca­­petă amă fi putută ajunge? Și chiară deo’ama admite că guver­nulă ar fi învinsă prin puterea ar­mată, pote sei cine­va ce ar fi pro­dusă, ele nu astă-zi, fră­mâne, a­­cela sânge vărsată cu păcală? Ge felă? Nu soiă ceî de la guvernă că sângele nevinovată, vădată văr­sată, nu se mai șterge, nu se mai spală, ci pisteșce­­ mereă până se resbună? Și nu se­ă­pătă asemene resbunări sunt­ mai grave și mai periculose într’ună Stată ocolită de inimici și carii ne caută eerta cu luminarea? Suntemu negreșită feri­ciți că poporală română a­ dove­dită și d’astă dată că este mai în­­țeleptă și mai naționale de cătă guvernulă, deră se-șî aducă aminte omenii de la putere că este recu­noscută de multă și de toți că ni­­mene nu póte resp­unde de dânsulă, în momentul ă căndă va perde răb­darea. Aceste adeveruri fiindă ase­mene forțe elementare, trecemă la a cincea și cea din urmă întrebare pen­tru astă­ dî. Gânditu-s’a guvernulă la exem­­plulă ce dă ómeniloru ? Miniștrii nu suntă omeni cari se nu scie cea­ a ce istoria a constatată de cândă lumea și care s’a formulată în următorulă modă : Poporulă, în diua măniei séle, se conformă în actele sale cu ac­tele guvernului, face cea­ ce i s’a făcută, însă cu prisasă, ca o mulă în mănie, care își rezbună, și care a­ ’ncuibată multă timpă durere și mânia sea. — Poporulă ramă nu a fostă totă d’a una blândă și iertătorii, căci chiar în epocele cele mai rele ira fostă sângerată de guvernele séle. Se bage déjà bine de sémn guvernulă se cugete bine, ca se nu plătimă, cu toții și cu amară tristele, dureTM roșele, periculosele și —putemu dice — fatalele învățăminte, ce ele dă astă-dî poporului. * Dămă acestă sfată miniștriloră în interesul ă soră, în interesulă na­țiunii , și, uă dată ce ne­amă îm­plinită datoria, ca ună ală douilea Pilată, în facia națiunii întregi, ne spălăm­ă pe mâni de cee­a ce póte produce sângele ce­ lă închigă as­­tăzi bâta dată de guvernă în mâ­na unei bande de­ omeni adunați din pușcărie. ADUNAREA DEP­UTAJ­ILORU ȘEDINȚA DIN 5 MAIU 1869 Presimți 106 deputați După citirea raportului secțiuni a VIII, se proclamă, fără discuțiune, ca deputat,î­n­­eșii districtului Ismail, Romană, Iașii Gorju, Putna și Dâmboviț­a. La distr. Dolju, d Manolache Costache propune ca la finea ve­rificării titlurilor­ deputațiloră, Camera se sufere uă discuție de bună credință asupra­ neregularită­.îî și bătăiloră din alegeri, cu o­­casia cărei discuțiunî să se dea măsurî ca alegerile să se facă în viitoru cu sinceritate; d-luî își reservă déja dreptul ă a pune pe tapetă că atare discuție generale. D ministru de interne mulț­ămesce d-luî lepureri de acesta ideie și declară câ­ gu­­vernulă o accipe, fiindă doritoră ci alegi­­rile se nu se facă nici uă dată cu bătăi. Se proclamă­ fără discuțiune ca deputați aleșii districtului Dâlilă. La districtur I. Prahova se proclamă ca deputați fară discuție aleșii colegiului I, II și IV, nefiindă gata raportulă și pentru col­­egiul­ al­ III-lea. După citirea raportului sect. II, se .pro­clama fără discuțiune ca deputați aleșii dis­trictului Buteă și Vaslui­. La Bacău, d. Voinov susține că d-luî de­putată alesă, la col. NI. Livezanu, nu ’i se póte valida alegerea, fiindă secretară ală consiliului comunală și șefă ală biuroului statistică și totă d’uă dată fiindă că nu ’șî dată diminunea cu 15 zile Înainte, după cumă cere legea, electorale. D. Mihail Cogalnicenu, ministru, susține că consiliul­ nu e uă putere esecutivă a Statului și că d. secretară ală consiliului nu este ună agentă ală puterii esecutive, ci. In cee­a ce privește calitatea de șefă ală biuroului statistică, acesta e numai că sarcină trecută la serviciulu sSu prin des­­centralisarea administrațiunii. Se proclamă du­­pă acea, fără altă discuțiune, ca deputați aleșii acestui districtă. La distr., Suceva, asupra alegerii d-lui Sofia, pe motivă ca este casieră adică agent direct ală puterii esecutive, după declarațiunea chiar a d-lui Gogălnicănu, minis­­tru de interne, se amână validarea până sec­­țiun a se va pronunța asupra acestui casă, cei­alți aleși Se proclamă ca deputați. Se proclamă, fără discuțiune, ca deputați aleșii districtului Nămțu, Ialomița, Teleormană. La district. Argeșă, d. Simion Mihălescu, luândă cuvântulu, arăta că n Pitesci la alegerea co­legiului ală 2-lea aă votată mai mulți inși precumă e și d. Teodor Brătianu, care aă fostă pe nedreptă înscris! In colegiulă în care am votată, ba încă ce e mai multă tribunalulă locală a dată o sentință prin ca­re z bcea d-soră contestați, și despre care e vorba in modă espre să se voteze’n cutare colegiă. D. George Brătianu arata ca la acel coleg să dă 2-l­­ună pre-cine ’i-a protestatu pe d-lora vr’uă 19 inși și că decizându-se cestiunea de primăriei, apelăndu-se la tribunală, tri­­bunalulu ’s-a­mscrisă Într’ună josă de celă în care figuraseră colegiă mai a’tă dată, adică ’n colg. II,* eră nu u colg. I, ș’acăsta numai ca cei contestați se nu remăie lipsiți de dreptul ă de cetățeni, adică dreptul d’a vota. Se proclamă ca deputați aleșii acestui dîs­­trictă, Michaiă Radu, G. Brătianu, Dim. Be­­rindei, Verzaru. Se urmeză proclamarea deputaților­ din mai multe județe și discuțiunile asupra ale­gerii colegiului alu treile de liforă, spațiul d însă nu vu permite a publica aci nici chiară forte scurtă dare de semn ce amă făcută. Vomă publica-o în numerală viitoru. Senatulă n’a putută ține astă­ jî.. ședința, ne fiindd complectă. . ...... ■ ■ ■ r

Next