Romanulu, iunie 1870 (Anul 14)
1870-06-03
474 „Armata venise ffirX se se scie cumatn curtea primăriei (localulu alegerii) încă de la ora 6 dimineți. Primarele pe la ora 8, protestez! și cere formala depărtarea armatei; ea nu se retrage, fiindcă așa era ordonată de prefectula, care dusese că vrea semnete vițelulu în sânge. Atunci primarele face apelă gardei civice d’așî face detoria prescrisă de art. 53 aritlegii sale constitutive și ea era deja strînsă, ca pentru di de eserciță. Biuroulü provisorie, în facia scandalurilor, ce se făcea prin lovituri și amenințări din partea agințiloră părții adverse, Filiu, candidatură guvernului, a cerută intervenirea gardei și depărtarea venatorilor, pe care se prijineau provocatorii desordinii. „Vânătorii, după ce stau retrasă, eră s’aă reî ntorsă după planulă aranjată în urmă d’a înconjura localulă și prin dorobanți, cu săbiile scrise, se depărteze mulțimea poporului de pe strade; totă în acelă timpu unu supt prefectă, Voiculescu, strigă prin pieță fugindă curm! că ună Evreu a omorîtu unu creștină acu scopă d’a atrage mulțimea de la primărie și a o irita contra Evreiloră, spre a pute ei în acelă timpă se opereze la luarea sale a alegerii. Locotenintele-colonelâ ală gardei, care este și directore ală prefecturii, ordină se ridice de acolo cea mai mare parte a gardei, și să o trimită pe piatra oborului orașiului. In acelă momentă 200 de dorobanți călări, cu săbiile scase, năvălescă pentru a lua primăria pe la spate, cănd ceî din fac să înpingeaă poporulă se dă gonescă de acolo. Garda înțelege trădarea, se desparte în două colone și ambele părți ies la go 5nă pe dorobanți,și se opresc în facia vânătorilor. Garda naționale își făcu datoria, ea respinse pe dorobanți, eră vânătorii se popriră la versură baioneteloră încrucișiate. Vă clipă, și sângele innunda orașiulu. Poporulă, adunată cu miile, luase cărămidî de la vă clădire vecină și sta gata d’a s’apăra. Tabloulă a fostă măreță și ’ngrozitore!.. Cu tote aceste colegiulă nu svn mișcată ună singură momentă, votarea nu sa curmată nici uă secundă măcarn, că i biuroului, ca și cetățianii, cetățianii ca și biuroulă loră, toți erau deciși a-și împlini cu santitate detoria și a-șî apăra dreptulă cu vicia loră! „Numerulu delegaților!! totală, după listă, era la 720, au presintată certificatele vre 450, eră la votare au fostă numai 390, fiind că supt, prefeiții, cari aduseseră pe delegați, ne mai puteadă face altăceva decâtă, pe unii a’i speriase fugă, eră altora le-a luată certificatele, strîngându-le la Filliu, candidatură guvernului. „Nici uă dată orașulă n’a fostă atâtu de mișcată, ca în aceste dove cjile! „Călătorii, veniți despre Focșani, ne spună că s’a pornită pentru Ploiesci, în marșa forțată regimentulă ală 8-lea de linie și cehi de Roșiori cavalerie, ce era spre tabăra Furcenii. „Asemenea se dice că vine că bateria de artilerie, mai cu semn ca să pută desarma guarda civică, a caria disolvere s’ară fi cerută." Și m facia acestoră crime patente, guvernulă cuteză a se referi la „Cameră, la publică și la consciința tutorii omenilor onești!" Deru nu vede guvernulă că consciința oricărui omil onestă, în unire cu consciința publică, îlă dechlară de ucigașii! ală drepturiloră celoră mai sacre ale națiunii ș’ală nu mai seim că ți Romăni din Pitești?.. Nu vede guvernulă că n’a remasă ună singură omă onestă, care se nu se rădice în contra-î și se nu’să declare de tovarăși’ ală bandeloră de pușcăriași ș’ală ucigașiloră?... Da, publiculă a judecată deja, omenii onestî aă judecată, conșciința publică a judecată s’a pronunțată și se pronunția și Camera, a cărei majoritate naționale și liberă s’a străcurată printre bande și totă felulă de crime, măn’, la rândul ă iei, va repeți miniștriloră strigarea ce ese astă-șiî din gura tutorii omenilor onești, strigarea consciinței publice: Ucigașii!... Pitesc! 14 Iuniu, 1870. Consiliulu de miniștri s’uă copie „ ROMANULUI A L’armnotoi" pî priil d’ânteiber> se fie victima principală a măcelului făcută, și cu tóte acestea zi suntă t încă închișii.. Suntemă delegații orașului: misiunea nóstră constă în a cere libertatea arestați oră și pedepsirea funcționariloră. N’amă isbutită în nimică pene acumă, astă-iiî anaă depusă mandatură nostru orașului și lasumă respunderea asupra acelora carii nu audă și nu miologii: Radu Mihală, Petre Cecropichi, M. Negulescu, D. Chirițescu, D. Bujoianu, M. Petrescu. Ce însemnază acesta batjocoră, acesta decadere, făcută unui oraș a întregii? După ce a fostă măcelărită e pașii in stare de asediu... Aceptămu comisiunea d-vóstra de anchetă, cu încrederea ce ne dă causa orașului cea drepta și sperămă că toți funcționarii compromiși vor fi nu numai destituiți, déru dați judecății, spre sa se liniști totă, căci amu foștii invitați chiar de d. Ministru al justiții a ji le calma. Ce se întâmplă ? Dintre toți acei ființeio-■ nari, stropiți de sângele cetățeniilorii, nun aî ji mitite'.ulü procurore, unelta de a Ir ia n.ăoă, a fost supendată, pe cândă prefecțiile, primarului, judecătorii tribunalului, judele de pace, președintele consiliului județiană sta și în părți, sfidândă și batjocorindu părințiî, frații și copii morțiloră. S’aîi dată acte, au depusă marturî că primarul e atrasă în alegetorî cu carabina de pe feréstra casei séle în care erau adunați funcționariî publici de mai susu, și ancheta d-vósG3 n’a luată disposiția cd încă pentru a pune mâna pe asasinî, lâsându pe unii să fugă din orașă. S’a constatatu pene la crîdința arestarea arbitrând făcută d-lui Dimaancea și Grigorescu. Pitescu, 2/14 Iunie 1870. Redacțiuniî ROMANULUI. Trămitețî mă chirurgii, căci grințele și posturile stalăncă în corpulfi rănițiloră. Negul eseu. (Conformă cererii, s’a și trimisă îndată douî medici.) FOITIA ROMANULUI TAINA MAGDALENESC' xv. Dacă îmbogățirea mea, a căci mărime «ü ânsă’mîncrunosceamă, nu produsem spiritul. Colu bine-voitore a',fi finații Dauvray de citit ufi singură simțim ar fi, bucuria că mő vida fericită, nu Cu totă asia și cu rudele mele, fimina Debris. D’uă lună tbia eram fi In nou.’,ai locuință,Audi mătușa mea și verimea vntră la mine țnlr’ua diminuță, am uă fanda forte bună și veselă, cealastă cu sirită, 1) A vede „Ro na-iul5“ de la 1—9 și de la H-24 MsniS. grațiosă și ’ncaptatore. Gânditorea fetă, Antoneta s’ardta inieliginte, d’uă inteligință d’ar eaa, care e mai multă finețe ,și prispicacitte de câtă uă reală desvoltare a facultiarii intelectuale. Devenind o feaneiă, ea ■se transformase. Știu se facă apropo de suferiții posițiunea cea false și umilită a miei sâ’e către mine. N’admira multă «»sub care me’mpresora , nu »și lacină cele; tr, i.Jeci de mii de livre a.« sele veniții înaintea câtoru-va milióne. Dev ni simplă, natura’o, distinsă și prin urmare evita ori ce apropire supărătare. Mătușia mea nu fu cu mulții mai multă asta de fericită. Cu tóte lecțiunile, ce Arab- U'la negreșitu că’î dedeau, către mine, care mî adureamv aminte, stareză cu ură straniă frăgezime și cu nisce bisare inspirărî de iubire, ROMANULUI IUNIU 1870 D-lin Ministru alîi justiției ș’uă curpe „ROMANULUI.“ Hotărât-ațî a sferși cariera la 30 de ani? Lași d-ta ca sângele so vie se se interpune între d-ta și viitoră ? Ai crezută a me însărcina se flă interpretată d-tale înaintea orașului Pitești, față cu cadavrele frațiloră soră, duși a’șî tsecuta una dreptă fără târnă. Vedindu-ve Ministru ală dreptății, suntă 4 țile de cândă v’am fi rugată a suspenda pe capii autoritățiloră, singurii autori aî măce rlului de la 29 Masă și d-ta, d-te ministre, d ta care urai făcută a spune orașului Poteșcî, amicilormei, că vei face dreptate, stai ca uă stăncăî fără se dai măcară unu semnă de indignare? Gumă d-ta, zi-le ministre, în care avemu credința viitorelui, d-ta alu căruia trecută nu era vătămată, voiescî astă dî adu mânji cu sănge? Voiescî a fi victima autorităților locale, care suntu compuse de omenii d-lui Zissu, care șî-a facut o batjocură din orașul întregă, de părinții, frații, soțiile, copii celoră morți și de mine, care ve pledeze causa, promițăndu-te dreptate în numele d-tale! Ascepte respunsură și me vodă duce adă spâne, că luna draptă nu trebue se’șî încredințeze causa lor ei. Deputatulu Colegiului I, Maiorii. Radu Mihaiă. Pitescu, 15 Iuniu 1870. „Redacțiuniî Romanului“. “Probele contra atrocității oră locale suntö ad.blante; faptele teribile; reserva desevărșira contra actelorü oficiali, acceptațî amănuntele. Vasiescu. Giurgiu, 13 Iuniu 1870. „Diariului Romanulă“. Atrocitățile combat de prefectura Peretz,care a operată ca unu Muravhi in alegerea colegiului alu III-lea, i-a asicurată colegiulă ală patrulea. Delegații de prin sate, incuși ca vite, auțiundă că înțepăturile cu baioneta, maltratările turcesc! și arestările inquisitoriale se împartă gratis celoră ce marți vota pentru fratele eroului preferit, n’au curagiulă a vorbi tu nimeni, supuindu-se orbesce porunceî. Zapciî toți în orașiu. Groză nepomenită. Mulți dintre așiî s’aă indignați și s’afi înapoiată înspăimântați, iar’a vota; delegatură Pătrlăgeanu a fostă atacată pe stradă de banda bătăușiloră. Unii din noi fiinda întemnițați, abia asérá fură liberați, acă dorit cumu s’a aplicată garanția libertățea în alegeri! Déca mai protestămă, o facemu ca se conoscu țara Intrugă faptele se se petrecu. Nae Negreanu, Pepteanu. — Astă bună fetiță merita se devie astufală! ducea: ’Ți aduci aminte cândă bărbată-meă stăt la noi, ca se ții loculö Antonetcî, pene n diun m care veî fi ca și densa ? — Intr’adevére, respunse, îmmărmurită de stupida cutezanță a acestei femei, care invoca, ca un mărturii a interesului ce avea către mine, suvenirea unei scene de violență. — Crede c’o se căsătoresc vara acesta. Magdalino? duse Antoneta, căutândă pe fac să se rumpă convorbirea. — Nu soie, mi se pare cu taleasii a camă auijitö Pe d. Haut-Va! vorbindă d’uif călătoriă la Vichy.“ — Pré bine pare s’o facă! întrerupse teribila d-na Dalbris. E destulă de bogată pentru asta! Sciî că ginere mei!, d. Chefdebois, ’mîi spusă că aveți patru milione ? Patru milióne! Asta nu se întâlnesce ’n tóte dilșle. Tecucie, 13 Iuniu 1870. Siarului ROMANULU, ingerința administrativă este neauzită. Subprefecțiî, polițaii, sub casieriî bătendă pe delegați, adresa biuroului definitivă S’a dată la procuroră astății și la prefectulu ieri'. Arelânde acestea, la urmă amenințările asia de violente, încâtă biuroula totă a fugită, lăsândă pe bandele electorale, cari dă proclamații de deputatö uă rudă a prefectului fără mandată, fără procesă verbală, și fără nici uă formă prescrisă de lege. Acesta este libertatea promisă ? Dimitrie Pruncu, Anastasiu, Vasile Sion, Ciuca, Busduganu, N. R. Munteanu, Diamandescu, Constantină Manea, Iancu Caliman, I. Gh. Tașca, Dimitrie Spiridonescu, B. Sobieskii, Dimitrie Abram, Iancu Varnav, Gheorghe Pricopescu, Primar Dimitrie Chiriac, Teodoră Ionașcu notară, Grigore Stefănescu notară, Pavelă Matașiu Primaru, Niculae Bobocea, D. Udrescu, Lucache Avramă, Ilie Costin, Ion Danilă. Tecucie, 4 4 Iuniu 1870. Diarului ROMANULU. Prefectura cu sub-prefecțiî, casierulă cu sub-casieriî și polițaiulOurbei cu douo companii de venători noptea, pe lună, adunândă delegații de pe drumă, i-au grămădit d in ograda telegrafului și sub influința loră morală a fi forțată pe primari de aă dată mărturie cumu că aă alesă pe ruda prefectului și cumnatulu’ casierului deputatu, fiindöcă biuroula definitivă, amenințată de bande, părăsise sila fără a isprăvi operațiunea electorală. Acestă constituționaliască procedare a administrațiunii ne a făcută convincțiunea că colegiul ală 4-lea, în timpurile de adî, este că minciună! D’mitria Pruncu, Anastasia Sion, D. Avrame, Busdugană, Diamandiscă, N. R. Muntenii, urmază 42 iscălituri. Tecuci, 14 Iuniu, 1870. Consiliului miniștrilor, fub copie diarului ROMANULU. Alegerea urmată ieri și astăzî pentru deputatulu colegiului IV s’a făcută suptă presiunea și ingerința administrațiunii locale. Toți sub-prefecțiî plășiloră aă fostă în orașiă, purtându-se chiar printre alegetorî și Staționândă In jurulă și în apropierea localului aligeriî. Pe ofindă se vota pentru formarea biurouluî definitivă, polițaiulu orașiului a adus, cu eia în trăsură, înaintea localului alegerii, pe candidatură susținută de administrațiuni, lasându-le în mijlocul ă alegetorilor, dintre care câțîva lau aclamată de deputată, ceia ce a dată locul la ună conflictă între alegetori, conflictă care a degenerată în bătaie. Biuroulü, primindüuă reclamation« formală de la unii numeri de delegați iu contra presiunilor ce se sercitau de sub-preficiî, a cerută formală prefectului ca îndată se trimită pe sub-prefecțî la posturile lor, ca astafelü se se evite ori ce impunere și alegătorii se potá vota în consciința și libertate, ori pe d’altă parte a constată asemenea* ingerința prin proceedverbală, pe** care l’a înaintată d-luî procuroră locală. D. prefectă, de și a respunsă sub No. 3907 că a luată cuvenitele disposițiunî, sub-prefecțiî ensé tată s’aă aflată aici și astădt, l’a âncă, după cumă ne-a aretată adi-diminuță mai mulți alegetorî, în noptea precedentă, în unire cu agenții fiscali, cari erau și delegați, au fostă pe la tote hanurile, unde se aflai alegetorî, impuiâdu-le se voteze pentru candidatură patronată de administrațiă. Eră, d-soră miniștri, în ce dhpă prefectură și subprefecții ac stuî j ideră aă — Ve mărturisescă că n’amă numărată cu bărbații mei!, răspunsei cu racéla, precum nici elf. Era numărată cu mine, cândă tria luată, pe mine, germană și părăsită, care nu aveamu dreptă tata bogăția decâtă mica moștenire a d-lui de Haut-Va! unchiule. — N'greșiti! ! negreșită ! dise mătușiă-mea, pe care acestă nume de Haut Val avea totădauna privilegială d a o face se tremure. D-lii de Hat-Val te iubia multă, și... că .. — Aile dori! în grădină,jiseî, scoțendă, pentru mila ce’naî caisa Antoneta, pe mamăsca din încurcătură. Eremnü de dece minute în grădină, cândă veduî, la marginea unuî alese, pe Ludovic îndreptăndu-se spre noi. Veni la noi și că fî prisintal pe vara și pe mătușia mea. . . Către cea din urmă salutarea lui fu forte politicsă, acea casă, pe care o adresă d-nei respectată programați! și ordinila d-vóstre, prin care ați declarată solemnelă că alegerile în tota libertatea loră se se facă! ----------s”'nvoinia a actului vinațiuni ale administrațiunei locale, vi le supune că In cunoștință, rugându-ve a comunica acesta și onorabilei adunări, la deschiderea ei. Președinte, N. Săvenu. Secretari ( S' Casa3io)° lu- Secretari, ^ B Malacs^ , . D. Tinculescu. Scrutători, ^ ^ Pétra, 15 Innia, 1870. D-luî Manolache Costache ș'uă copie diarului ROMANULU. Sub scriși î, cetățianî aî urbei Petra, amă fostă martorî oculari aî legalei alegeri a d-luî Teodoră Teodoră de deputată ală colegiului IV, cu u majoritate mare de 149 voturi, libere exprimate și fără presiune. Astăzi, vedenda afișată depeșea tuturor și deputaților colegiului IV, și în ea pentru acestă județă trecută ca deputată Dimitrie S0rec(U), eșită, după cum o scimă, sub presiunea unor persone interesante, care au abusatu de simplicitatea unora din alegetorî, trăgendu-î la votă la unu biurcă compusă prin stratagemă ilegale și cu ună numără de vre 100 voturi numai, rugămă, d-le ministre, îndreptarea erorii prin nouă publicitatea a deputatului Teodoră Teodoră. I. Miclescu, Filipescu, V. Andreiașî, Burki, V. Hristodoru, N. Vicol, S. Panaitu, și mai urmeza 60 iscălituri. Focșani, 13 Iunie 1870. Redacțiuniî ROMANULUI. In numele cetățenilor, Focșiăneni, găsirau de cea mai sacră delorie se ve mulțămimă pentru nobila, Ințeluptă și prudenta conduită a comandantului de dorobanți Pandrav în totă cursul operațiunilor, tote velocitățile, esecutările și electorale. Cu amenințările prefectului locală, atitudinea bravului căpitănii Pandrav a scăpată orașul, de scandală, desordine și chiară deversare de sănge pate. I. Hagiu, Grigorie Theodor, G. Longinescu, N. Fleva, Hagi G. Nuțu, G. Simionescu, G. Simionescu, G. Bălănescu, Al. Sihleni, G. Nechitache, G. Nicolau, C. Neculau, E. Lungu, Petrache Nicolau, Guriță, Dimitrescu, P. G. Albinescu, Nastase Lungu, (urmază mai multe iscălituri.) Huși, 12 iunie 1870 D-luî ministru de interne și câte un copia d-luî ministru alu justiției și diarului ROMANULU. Iscăliții locuitori ai comunei Moșna, județ. Fătiu, ne plângem« cu lacrimi contra subprefectului Crăciuni seu, care — însoțită de unii oficiară cu unu număr de 40 dorobanți—pe unii ne-am arestată, aă violată alegerea, nu ne am lăsată libertatea ce ne dă legea ca se face cu alegerea. Ca săteni, n’avemă mi d-iece se plătimă telegrafului, se putem areta amănuntele înspăimântătore ca în vremea üanicerilor. Au pu să se voteze ómeni ari nu suntă în listă și caripă sărită la bătălii. Ne au suspendați pe primară cu ajutorele; au dată vătășeiî afară, numai se se alagă niscoameni din lume, pe cari nu-i cunoscemu. Ne au luată și sigiliulu comunei, încredințându’iă unuia fără nici uă încredere și care póte se ne răngă, în câtă nu mai seim ce este de făută. Rugămă fie-ve milă! Niculae Iliuki, Niculae Măritescu, Ion Bouros, George. Uumeza incă 55 subsemnaturi. Chef de bois, fu ’nsocită d’uă mișcare de surprisă. Nu sa asceptase se găsască uă ’ncântătore și elegantă persona în vâră-mea. Și discâte-va vorbe graliose. Pentru mine asta erua ca amabilitatea unui mare domnu către uă burgesă, dérü privirea’î se făcuse dulce, surisulu mângâitoru și vanitatea Antonetei se simți cu delicateță lingușită, ș’apoi și d. Chefdebois parte d’a fi ună ideală realisată; erea decopilulă resipitoră se’ndoise c’ună amă de Bursă; se puse se se facă stăpână pe sine ensușî și se mi dea nimică femeiei séle, cu totulă nimică, afară de venitulă Jestreî eî. Cu totă caracterulă eî imperiosă, Antoneta trebuise se renunțe se esercite vr’uă influință asupra acelui omă, fără spiritu și fără animă, dâră dibacilă și fericită în afaceri. Se țjbcea chiară că frumusețea și ele-