Romanulu, august 1870 (Anul 14)
1870-08-02
_ ANULU ALU PATRU-SPRE-PECELEA VOI ESCE ȘI VEI PUT ± ABONAMENTE L. n. L. n. Unu anu .... în capitale 48 districte 68 Sese luni _ 24 „ 29 Trei luni „ _ 12 „ 15 O lună „ „ 5 „ 6 Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Onă exemplarü 25 bani. Fmela, Italia și Anglia trimestru franci 20 Autria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 ANTNTIXJBl L. b. Linia de 80 litere. ..... — 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — Administrațiune» în P&gagflgM Romiin, No. 1.— Redacțiunea Strada Colțea No. 42. * DUMINECA 2 AdfítTSTP 1870. LUMINÉZA TE ȘI VRÎ PI Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea Ziarului In Districte, la corespondinții sei și cu posta X.VA PRRIS Pentru abonamente: La d. Darlas -Halleyraio, Rue de l’ancienne comedie. 5. Pentru anunțiuri: La d is Oiaii, Thomas et C-ie Rue Lepeletier. 23. LA VIEIVA. Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 16 Fleischmarkt. Pentru anunțturi: La domnii Haasenstein și Vogler, 11. Neuermarckt. SERVIȚII! TELEGRAFICII ALU RON AULUI PARIS, 13 Augusta. Demisiunea generaliului Leboeuf ca generaliu-maiora este primita. BERLIN, 13 Auguste. Sciri oficiale de la Saint-Avold (sorginte prusiana) . Vineri sora armata francese părăsi posițiunea sea de pe Nied. Francesii, cari erau pregătite pentru apărare, s’au retrasű ieri la Metz, in dosul rîuluî Mosella. Cavaleria prusiană este dinaintea orașielor Metz, Pont-à-Mousson și Nancy. DEPEȘI TELEGRAFICE. Serviciulii privații ale „Monitorului“ PARIS, 11 Auguste. (Sorginte berlinese). — Diaruli oficiale publică promulgarea legii relativă la sporirea forțelor militare, votată ieri de ambele camere. Uă telegramă ulteriora de la Metz constată că până în acesta momenta n’a mai avuta loca nici una ataca. PARIS, 12 Auguste. (Idem). — Corpura legislativa a votata, In unanimitate, propositiunea pentru armarea și reorganisațiunea gardei nationale pe baza legii din 1931. Una alta proiecta ridică la un miliard creditul pentru resbelú, sabilindu cursuri fortate aia biletelorü de bancă. BRUXELLE, 12 Augusta. (Idem). — Mai multe ziare publică un epistolă a d-lui de Joinville către Rigault, prin care -i cere a fi Insumata, sub ori-ce titlu, In armata activă. SAARBRÜCKEN, 11 August. (Sorginte oficiale din Berlin). — Ia bătăiia de la Aspicheren, aprope de aci, care a avut locü la 6 Auguste, resultatele sunt mai importante de câte ne-au fost cunoscute pene acume. Corpul lui Frossard, se pretinde că a fost a mal de toto disolvata. Tabăra totrega a unei divisiuni și cu mai multe magasii de provisiune au fosta luate de noi. Nurärulü prisoniarilor este forte mare și cresce din oră tn oră; păne acuma avemu vruă 2,000. Perderile nóstre ânsă sunt și ele nu mai putinü insemnate: a cincea divisiune a perdata 1,800 ómeni. Armata francisă se retrage din tote puntele ce ocupă. Patrule cutreeră in tóte părțile pene la două mile aprope de Metz. Eoă și telegramele publicate de Agenția Havas, la 9 Augustö: PARIS, 8 Augusta, 4 ore, 30 m. sera. Uă de peștă a prefectului de Colmar, ci la 12 ore de dinam0ță, desminte nuvela dată de sub-prefectula arondismentului Schlestadt că Prusianii au trecutu Rhinul, dindu că este probabile ca armata prusiană se treca la Savoia prin termula drepta. METZ, 8 August, 10 ore anti-meridiane. Generalul de Failly a comunicata cu mareșalul Mac-Mahon. Moralul armatei este escelente. Nici una ataca nua mai avutü locü de ieri. In bătălia de la Freschwiller, 140,000 Prusiani au atacata 33,000 de Francesi. METZ, 8 Augusta, 10 ore, 15 m. sera. Corpulü de armată al generalului Failly, care nu s’a logogiatit pene acumo, s’a reunita cu cealaltă armată, fără se fi fosta impedicata. Mareșalul Max-Mahon a esecutatü mișcările cari ’î-au fosta prescrise. Nicî uă luptă nu a avutü locüastia IT. Proclamațiunea consiliului de miniștrii a fost primită cu entusiasma. PARIS, 6 Augusta, 7 ore, 30 m. a. m. JDiarurii oficiale publică unü decreta prin care se anundă că departamentele cuprinse Intre divisiunile 1, a 3-a, a 4-a și a 7-a militare și departamentele despre partea Dor-de-la-$aone și Loir, Laisine și Rhone, aparținendfi divisiuniî a opta, s’aü declarata In stare do asediü. METZ, 9 Augusta, 6 ore, 40 m. de dirniDeță;.,- • Araista inamică s’a concentrata pe lângă Saar. Regele Prusiei ’și-a așezata cuartieruiil generale la Kaisernlentern. Nici uă mișcare. METZ, 9 August 6, 8 ore 55 m. de diminață. Vă depeșiă oficiale anuncă că armata este in mare parte concentrată Înainte de Metz. Noptea nu s’a Interaplatit nimice. Imperatorele a mersü la cuartierulu mareșalului Bazaine. PARIS, 7 Augusta, 7 ore 40 m. sora. Banca Franciei ’și-a urcatü scumptulü cu șase la tută. In corpula legislativă d. Ollivier a citit a uă comunicațiune asemenea celei făcută la Senat, și, abținendu-se se respunsă indată la intrerupțiunile stângei, a afisa : „Ar fi mai bine a întări țara decâta se perda una singura ramura asupra unei cestiuni personale; grămădască oricine imputăm contra miniștriloru, căci noi vom păzi tăcerea, vom apăra numai măsurile propuse. „ Ministerul a cere încrederea Camerei. Daca alți miniștri polüi preîntâmpina mai bine evenimentele, respingeți-ne, dérű tndată, căcî, in momentulü da faciă, nu trebuie a perora, ci a lucra.“ D. Dumonden a propusa, In numele mai multoru deputați, ca presidenția consiliului de miniștri sa se încredințeze generalului Trochu. HOMBURG, 7 Augustö. După Daiaüa de la woermn, maimon ce retraseră deja artileria lor. Încercă se se oprescă la Niederbron. Ca se nu fii prinsă da Bavaresi, inamicii operară retagerea pe drumul de la Busch. Cavaleria wurtembergesă a luata la Reichshoff mai multe provisiuni și patru tunuri. Hagenau, Saargemiets și Forbach au fost ocupate de noi, după uă mică luptă. PARIS, 9 Augusta, 2 ore, 50 m. sera. La Senatü, ducele de Gramonta a tjisit: „Imperatorele decisese a ve întruni îndată ce vor cere circumstanțele, dar imperatricea n’a voitu se ascepte a re Întruni tocmai când situațiunea va fi compromisă. Amanercatü eșecu,pentru că mama fostu susținuți. Cea mai mare parte din armata nostra ma combătută încă; ea este acolo pentru a ne da victoria!“ „Resursele nóstre sunt intacte. „Ve cerem vărădicare a maselor”; totul este pregatita. „Parisul este pusa in stare de apărare și póte se susțină unu lunga asediu. Vom simplifica formalitățile pentru înrolările voluntare. Ve cerem organisarea generale a gardei naționale și incorporarea unei părți a garda mobile în armata activă cu avansările la gradü asimilate clasei anului 1870. „Prusianiî speră a profita da desbinările nóstre interiore, dérii vor fi încetați la asceptarea lord. „Déca ordinea arti fi turburata, vomü usa de puterea ce ne dă starea de asediu și vomü chiama la ajutorul nostru și alte forțe afară de ale guardeloru naționali. „Ordinea este salutulu.“ telegraf cu mijlocirea lui Metternich, rerende ajutore, care s’a refusat. Pentru că intervențiune strategică este pré târjie, pentru uă intervenire diplomatică pre timpuriu, VIENA, 12. 10 ore diminéía. — Neorénduelî de lucrate:!. Creditü 247, Anglo 2Í6, London 12 5.25, Paris 49.75, Argint 124.75, Nap. 10.10, Duc. 5 96. — 2 ore după amedî. Credita 237, London 127, Argint 125.50, Duc. 6 5, Nap. 10.15. Telegrama ficarului „ Lloyd de București. “ VIENA, 12 Augustü. BUCURESCI, 13 Augusta. BERLIN, 11 August. Strasburg încongiurata din tote părțile. Somarea la predare a fost respinsă. PARIS. Disposiția poporului tăcută. Banchierii și clasele de rangü trămitu in Anglia cu lăciî efectele de valore. Negoțul a sistat. — Imperatricea s’a adresatu la Viena prin In Romă nuici de la 6 Augustu, am făcută cunoscută causa care m’a făcută se place. Am zisă că nimeni nu póte prevedea ce scuduiri și ce schimbări póte aduce în totă Europa resbelulă începută între Francia și Germania. Românii au celui mai mare interesă se scie mai bine totu ce se face și totu ce se pregătesce, ca cela pucinü se nu simți amăgiți’l și surprinși. Din acestü puntti de vedere am plecatu énsumi, ca se potu mai lesne se cunoscu adevĕrulu și se lü facu cunoscută publicului. In tótu goliciunea ori cari ar fi elit î Viena, 8 Augusta, 1870 , 8 ore dimineța. Către cititorii ROMANULUI. Cumu? Abia plecă, abia sosi în Viena, și ocala că și reie condeiulu, și.........cea-a ce este și mai straniu, ne adreseză d’a dreptulu epistole! Asia vorü zice cei mai mulți dinre dumnia-vóstra, și voru avea cuvântă , faptul este camu neobicinuita încă ca redactorele unui Șiamo se s’adreseze d’a dreptulu prin epistole către cititorii pianului. Am v énsé și eu cuvintele mele și acă-le: Suntu 14 ani de cândt — Și bună séa rea, caldă sau rece, în întristare sau în veselie, în durere séu în fericire, bolnavü séu sanötosu, avendu ’nainte’mi fericitele dureri ale nascerii séu grozava agonie a morții — a trebuitü ca în tóte diminețele se «sprirt ci vedu cea-a ce sciti, sea a ce credu. Suntu 14 ani de condit* precumö creștinulu s’adreaază în tóte diminețele către creatore, și prin rugă își ur iuréza și-și vindecă durerile sufletului, totu asta-felu și eu, în tóte dimine;ele, către voi adresai cugetările mele, aspirările sufletului meu, și ’n îndeplinirea datoriei câutaî a găsi și mângâierea și tăria. Cum a dorit, întreba acumü la rêndul mea, cumu astă-Și se mai potu schimba cea-a ce a devenitu pentru mine uă dulce deprindere, că a doua natură? Lăsați-mi dérü ca totu vouă se vadreseza impresiunile mele, ca totu vouă se va spuna cea-a ce simți, cea-a ce audü, cea-a ce vede. Ș’apoi, ce aveți a perde ? Acela dintre voi care nu simte ca mine și cu mine, n’are de câtü a nu citi, și nici uă supărare nu-i potü aduce. Aceste explicări date, reintru în deprinderile mele. La 5 August, diminața mergeam în susulu Dunărei pe bateluia Austriacă. Câte cugetări nu desceptî în mine vederea acestui mărețiă fluviu ! De la stâlpii podului lui Traianu, pe cari ela ni’i arată încă, nu to elo óre ne pote spune că mare parte a vieței nóstre naționale! Și, în urmă, încace, aprope mult de timpul nostru, nu este totü ela acela care ne pote spune câți junt România văzută mergendo în Germania, în Italia, în Francia, pentru a studia, a se lumina ș’a dobândi astafelu mijlocele d’a putea servi patria lorű scăzută pe deplinü și căzută în sclaviă? Nu totu ela ne póte spune cu câtă junețe și cu câte speranțe și ilusiuni se duceau i acei luni, și pe câți din ei i-a văzută vai! întorcându-se fără junețe și cu inima sbârcită de suflarea ucișetorie a scepticismului? Și personal minte, câte suvenire i n’a desceptatu acestu fluviu în mine! L’am vânută pentru prima oră, copilű încă, de vre 18 ani: atunci ílu 1 urcamu și lu coboriama într’uă luns tre, visitându pichetele ca oficialii, și eramu fericiții, căci, cu ilusiunile vârstei și cu nesciința în care eramă, îmi părea că îndată ce pachetele suntu „în bună orânduială“ i datoria ’mi era împlinită și mai și î sfârșită. i L’am revăzută apoi pe la 1842, 1 atunci pentru prima oră fam suită i p’unü batelü astriacü spre a merge în Francia. D’atunci péné la 0tombre 1847, l’am suitű și cobo ’ ritu pe totu anulu, căci reveniama i în toți anii în țeră, pentru că sună I séu doué. L’am suită apoi la Septembre și Octombre 1848, nu cnsei cu oaietuiu ausinaou, moi cu luntrea i cea plină de iiusiupi ale junelui o ’ iciariö, ci ’ntruă ghîmie turcéscă, i ca prisoniar alu Turciloru, puși suptui comanda Muscaliloru. Singură pe podulu hatelului, vor 30 cu bătrânulu Danubiu despre trecutulu țerei nóstre, de la Traianu și până astăzî, și despre suvenirile mele personale de la 1834 și pân’ i în acestu momentu. Ași dori, iubiți cititori ai Românului, se facu cu voi revista acestora 36 de ani! Ași dori se vă spunü cele ce spusemu eu Danubiusui și ceea ce elü îmi spuse mie în acesta revistă ce făcurămü împreună istoriei țerei în genere și vieței mele în parte, în acești 36 de ani. Dori pentru acesta trebuiescü volume, iérű nu aă simplă epistolă. Și ce Ștefi! Nu 4 scü 5 volume, ci 10 și 15, căci în acesti 36 de ani, națiunea română trăi, prin suferinți și triumfuri, câtă alte națiuni n’au trăită în timpu d’unu seclu și doui. Câte va cuvinte numai și va fi d’ajunsu pentru ca se ne ’nțelegemă. In ce stare era Romănia la 1834 ? Fericită c’a scăpată de necontenitele invasiuni ale Turcilor, ca redobândită Giurgiulu și Brăila, și că chiar si armatele ruseșc! se retrăseseră și ne lăsaseră uă constituțiune ce părea liberale, ea cânta, împreună cu poetulüien Eliade, triumfulu cruce asupra semi-lună, și așcepta restulü de la Domnii lorü, A. Ghica și M. Sturza. Pucina trecu și câțîva bărbați români, dovediră în Adunarea,—ce ca dezidere se] numia obștescă,—că bine-facerile Rusiei erau uă cursă și scopul a ce ea urmăria, deplina robie a Româniloră. , Nu voia , mai cu samă astă Și, s’atingu câtuși de pucinu susceptibilitățile celoră carii, ca Domni și ca boieri, guvernară Romănia de la 1834 péne la II Iuniu 1848; trecu peste grămada acestoră suvenire ș’amintescu unele numai. Cine nu scie că pene la 1853, Rusia domnia nu numai în Romănia, déra dicta legi în totă Germania, și mai în totă Europa? Și cu tóte aceste, întrebați pe bâtrănilă Danubiu și ve va spune cumü câțiva Romăni, și celű d’ântâiă Câmpineanu, în calea lor, spre Occidinte îi vorbia, încă de pe la 837, 38, despre unirea Moldaviei și Valachiei, făcută deja în dominiulü idealeloi, în versurile lui Văcărescu, și cumü Câmpineanu d’atunci încă lucra în Paris și l n Englitera, pentru constituirea regatului română, luptă unu principe dintr’una din familiele domnitore în Occidinte. Czaiul Nicolae dicta legi Europei, și cu tóte aceste, întrebați pe Danubiu și ve va spune cumü, mai cu semn de la 1840 încuce , junii Români în trecerea lorü, îi și opreau lui, că ei se ducü pentru a face ca gintea latină se afle că e vine încă în Dacia colonia lui Trăiau, ș’a dobândi ca Francia și Italia se sfărâme lanțurile Romăniloră și, liberându bradele loru, se redevie ante-garda latinismului în Oriunte, bulevardulu Occidintelui contra despotismului cotropitoru. Și fiinducă vorbiți de suvenirile mele cu Danubiusu, se ’mi fiă permisu a spunit? v.*^ — * toru ce mĕ privesce, și pentru care fac de martoră p’unü barbatü care nu póte fi bănuită. léa de martoră )e d. Georghie Costa-Foru că pe a 1845 adesea vorbiamu cu domnialui despre constituirea României. ). Costa-Foru, o doria, o voia, mărturiască casé — și ne place a stărui în opiniunea noiatră Că d-nu Costa-Foru este dintre cei carii mărturescu adeverulÜ — mărturiască c’ade8e în desbaterile nóstre, cândă îi cheamă că cu dreptul nostru ,vomă învinge, săria asupră-mi strigându: — „Ai înțelesfi că ești nebunii !“ Da, erau nebuni juuți d’atunci; astăzi cn se vedemü toți că erau nebuni de aceia despre carii Beranger a Sisil: „Si demain, obliant d'dolore, „Le j ur manquiit, eh b en! demain, „Quclqua fou trouveriit eneora „Un flambeau pour le genro humain “ Și cetățile Turcilorü de pa malula stângă ale Dunării câte amintiri pentru mine! Tóte acele cetăți conțină câte uă temniță; și tóte acele temnițe le-am locuitu la 1848. In timpu de 30 de zile, de la 13 Septembre până la 13 Octobre 1848, la fiecare cetate Turcii ne dedeau josu din ghimii, ne puneau în temniță. zi cându-ne că suntemu „musafirii Sultanului,“ și peste că Șileü două ne puneau din nou pe ghimii, și ne duceau la a doua temniță, la al douilea palata destinată pentru musafirii Sultanului, cari avuseseră nebunia se se lepede de profecțiunea Czirului. Și in acele temnițe ce are faceau Golesciî, Ion Brătianu, Ion Voinescu, Nicolae Bălcescu și ceilalți 9 tovarăși de captivitate ? Se căină ? Recunosceați ca o fostă nebuni ? Nu! ei căutaă și — mulțămită unei femei ș’a doui amici, C. Rosenthal și Iancu Filipescu, — gâsiați mijlocului