Romanulu, ianuarie 1871 (Anul 14)

1871-01-24

ANULU ALU CINCI-SPRE­ DECELE VOESOI ȘI VEI POTI: ABONA­MENTE IN CAPITALE : unu anu 48 lei; șese luni trei luni 12 lei; 1 lună 5 lei. IN DISTRICTE : unu anu, 58 lei; șese luni 20 lei; trei luni 15 leî;­nă lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Unu esemplaru: 25 bani. Francia, Italia­ și Anglia pe trimistru franci 20. ^ Austria și Germania trimestru 7 fr. arg.­­18 francn^- M mi A­IN’TJIN TXTIKÎ Anunțiuri, pagina IV, linia 30 litere — 4 urbani ^ ;tr.q Inserțiunî și reclame, pag. III, linia 2 lei­­/Cfc— Scrisorile și ori­ ce trimitere NEFRANCATB­ibru fir IP : REFUSATE. — Articlele nepublicate se vor pritej^g^­Administrațiunea in Pasaginlii Eloruanu, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. DUMINECA, 24 IANUARIU 1871. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI PI ARON­AREA IN BUCURESCI, la Administrațiunea <jliariului,­ IN DISTRICTE, la corespondinții sei, și cu pof­ta Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. TbA. 3.­A.BIS Pentru abonamente : la d. Darras-N­allegrain, Ar­e de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiuri : la d-nli­grain, Thomas et C-nne Rue Lepeletier, 28. Xi A. VIENA Pentru abonamente : la d. G. B. Popovici, Fleisch­markt, 15 Pentru anunițiuri: la d-niî Haasenstein ș­i Vogler Neuermarkt, 11. REDACTORE EUGENIU CARATA LISTĂ DE SUBSCRIE in favorea prisoniariloru și roiniíiloru fr­an­cest. D-nele Eugenia și Ecaterina Floru, 1478 grame scamă. De la d-na Straf F. Stăncescu, unü pa­­cheta cu scamă. De la d-na Caliopi Mateiescu, unu pa­­chetă No. 6, cu 670 grame scamă. De la d. I. I. Pesacovu, 350 dramuri scamă. De la nnui anonimii din Craiova, unu pacheta No. 733 cu trei litre scamă. De la d-na Massinca Vladescu, vă oca scamă. ------------- j Asociându-se inițiativei luate ântâiă de dia­­l­o rulă «Le Pays Roumain». Redacțiunea «Romă­­­­nului» a deschisă subscripțiune in colonele­­ sale pentru răniții francezi. Spre respinsă la acele apeluri, una are care numeră de contri­­buțiuni, in pachete cu seamă și in bani, au fost­ adresate, cele mai multe Comitatului speciale instituită pentru adunarea subscrieri­­lor­, și parte la Redacțiunea «Românului», care le-a depusă iarăși la acelă comitată. Incepândă de la 3 Decembre, atâtă pache­tele cu seamă câtă și sumele primite în bani­ la Redacțiune pentru răniți, preumă și acele ce i s’aă înaintată pentru prisoniariî francesî au fostă adresate d’a dreptur ă la Consulatulă Generale ală Franciei. Acele subscrieri, de la 3 Decembre in cupa formază ună totale de 4420 fr. 70 c., din cari 2315 fr. 12 c. pentru răniți și 2105 fr. 58 c. pentru prisoniarî. Onor. D. A. Mellinet, aginte diplomatică și Consulă generale ală Republicei francese pe lângă guvernul­ română, primindă acea sumă, ne adreseză următorea epistolă pe care ne grabimă a o publica, de­și trebuie se mărtu­­rimă că străgăniți de luptele interiori, Ro­manii n’au putută da acestei subscrieri, ade­­verată naționale pentru ei, m­ă concursă con­formă dorințelor c­ăm­piei loră. E că adresa d-lui Mellinet: Domnule, Amu primită scri­sarea ce mi-ai făcută o­­norea d’a-mi scrie adresându-mi suma de 4420 fr. 70 c. depusă la Redacțiunea «Românului» în profitură rănițiloră și prisoniariloră francesî și care va fi repărțită după indicațiunile d-zele intre comitatele respective de ajutore, con­formă voinței subsinitoril­oră. Făcânduți mulțămirile mele personali pentru inițiativa ce ai luată în acastă operă de bine­faceri, te roga, Domnule, se bine-voiescî a transmite subscriitorilor­, — a căroră listă ț­­­ași remăna forte îndatorată d’a-mi-o procura — asigurarea simțimintelur de gratitudine cu care guvernulă meă va primi acastă nouă probă de simpatia Romăniloră pentru nefe­ricirile Franciei. Primesce, etc. A. Mellinet. DEPEȘI TELEGRAFICE afișate astăzi de direcțiunea telegrafelor« VERSAILLES, 4 Februarie. Nuvelele res­­pandite din Bordeaux și London, relative si condițiunile de pace, propuse de Germa­nia, sunt­ ncexacte in ce privesce Lorraina, Pondidisrv și cele 20 corabie de resbelQ. Alsacia și Metz nu vor­ fi înapoiate Fran­ciei. La începutulu lui Noembre 4 miliarde cheltuieli del resbelü au fost­ cerute lui Thiers. De atunci nncua acea sumă se va în­­doui. BORDEAUX, 2 Fevruarii). După raportul­ făcută de membrul­ guvernului parisianii ale apărării naționale, Jules Simon, alegerile­­ pentru constituante ce vom­ face în Paris Duminică la 5 Februarie (stila noă), Ziua de alegeri pentru departamente române fi­șată la 8 Fevruarie. Constituanta va fi con­vocată, după nouele ord­in, la 24 Ianuarie la Bordeaux, naționale de la Bordeaux și preliminările de pace, ale cărei puncte principale sunt­ deja stipulate. BORDEAUX, 2 Februarie. — Generalulu Glinchat telegrafiezS de la Yezieres, la 1 Februarie. Manteuffel nu recunosce armisti­­țiul­ pentru armată și refuză să suspindere de arme de 36 ore, pentru ca se se cu­­nosca situațiunea. Inamiculu continuându ostilitățile și amenințândă chiară retragerea nostră în Elveția, cee­a ce ară ocasiona per­­derea armatei și a întregului materiale, am­postă silită a trece frontiera elvetică. Billot acoperă retragerea cu trei divisiuni din ală 18-lea corpö dn armată. (Servițiule privată ale Monitorului) BORDEAUX, 31 Ianuarie.—Proclamațiunea llui Gambetta $ice: crede că la Versailles n’a fost­ nimicit hotărâtă în privința păcii; ocuparea forturilor­ pare a arăta că Parisulc­a capitulată ca orașa fortificată. Poetica mei remâne totă aceașî: resbelă fără cruțare resistență chiară pené la uă completă sie­i I­iro ; se asămă de tóta energia pentru a men­­­ține spiritulu morale ălu poporului; armis­­­tițiulă trebuie întrebuințată la întărirea ce­­loră trei armate cu omeni, m­uniți­uni ș­i s­­­provisiuni. Unui decretu din 30 Ianuarie aprobă for­marea a 16 n­oî regimente de marșă, a i regimente de vânători și a unui n­oă re­gimente de tiralieră. VERSAILLES, Februarie.— Generalele Man­­­teuffel vestesce: Trofeele divisunii a 14-a , în combaterea din 29 Ianuarie lângă Cha­r­­ffols și Combacourt, suntQ­­ 10 tunuri, mitraileuse, 2 generali, 46 oficiări și aprop 4.000 omeni făcuți prisoniari. Brigada 1­8-ea a luată, în 30 Ianuarie, Frasne, c­u perderi, case­a răpită 2 drapele, înaintând­­ spre Pontarlier, calea s­a găsită acoperit­a cu arme. Ori­ce eșire este închisă armat­e francese ce se află pe teritoriil ă fransese". BRUXELLES, 2 Esbruariu. — Se asicui că guvernulă parisiană, închinindă simist­ruiu, s’a îngagiuiu a apăra înaintea Adunai Bucu­rescî, 24 1871. Atitudinea ce au păstrată Ro­mânii în timpul­ resbelului dintre Francia și Prusia, simpatiele lorü profunde și constanți pentru causa națiunii celei mari, care va remăne totu­de-una mare, ori care ară fi împregiurările, a făcută obiectul a mai multoră­article bine-voitoare pentru noi, atătă în presa francese câtă și în cea anglise. Iț schimbe diam­ele germane nu ne-aă scutite ușor de amenințări, nici de injurie, pentru că iubimă pe Francia, pen­­­tru că manifestămă, pre cătă cir ■­cumstanțele ne-aă permisu-o, simp ■ țimiintele primeloră nóstre, recunos­­­cința și devotamentulă nostru că î­tre acea nobile și generosă națiune care tată-de­ una și-a versată ci - profusiune sângele pentru libertate; 5 și emanciparea poporeloru, pentru - triumfulă causei justiției t­iabiulă The Standard, venindi _ a vorbi și elă acumă câtă-va dil , d’acele simptiminte adeverată națio­­­nali, cari dieteză conduita Romăni­i loră, declară că atitudinea loră e avută și ună altă mare efectă po u­a Mitică. După ce­ citeză adresa Camen­a române spre respinsă la Discursul­­ Tronului și dă acelui ad­ă ală Adu­­­­nării cea mai completă aproban­diatulă angle se constată cu fericit­e că Românii sunt­ cei mai entus­­i­­aști Frances!, că supscrieri nume iî rose s’aă făcută în România per­tru prisoniariî și răniții francesî și­­ că ună mare numeră de voluntari,­­ între cari citeză în modă distinctivă < pe D. Locoteninte Colonelă Pilată,­­ Dunca, Ghica, etc. servescă luptă drapelele Franciei și oă mulțime de­­ medici români în ambulanțele iei. După acesta The Standard dice <­i că prin acestă atitudine s-a dove­dită că, ori­care ară fi dorințele s Prusianilor”, „națiunea română nu „va suferi nici uă dată se fiă tîrîtă­­ „la vre­ună ad­ă ostile intereselor ă­i „francese în Oriinte, și că Adresa­­ „Parlamentului Română este încă i „ună avertismentă lămurită în a- i­­cestă privință. „Ceea ce deducemă cu satisfa­­„cere, adauge faia angrese, din tóte i „acestea, este că una din nemime­­i „rarele complicări, cari amenință pa­­­cea Europei, este înlăturată prin „atitudinea națiunii române.“ Declarațiunea farului anglese are astă­ șli uă mare însemnătate. Ea ne­­ vine întrună momenta când­ sco­­motele cele mai stravagand­ și mai grave circulă în orașiul­ nostru,­­denotândă în ore care sfere­nesce apreciațiuni cu totulă opuse asupra stării lucrurilor­ în noi. De­și nu dămă mare credință aceloră scompte, aceloră spaime, fiă-ne permisă a­­flice, ce se aruncă nu scimă pen­tru care scapă în publică, suntemă datori a aduce a­minte ómenilor, cari dirigă astăzi afacerile statului română și cari trebuie se cunoscă i adevărulă, că ei dă uă mare res­­pundere în facia țerei și că nu potă, nu trebuie se sufere ca destinele României se fiă jucate [după ca­­­­prin­ă sau bună plăcere. Se cu­gete bine omenii noștrii de stată, ■ se se uite în giuri­le, se asculte­­ șioptele și preocupările generale și­­ ne vom­i înțelege și-și vor ă înțele­ge datoria loră. Oprindu-ne asupra acestei cesti­­uni, se spunem­ aci că comisiunea bugetariă sa ocupă forte seriosü cu studiarea bugetelorü. In facia de­plorabilii situațiunii financiarie, ce a asata guvernulu d-lui Iepureni, comisiunea caută a realisa cele mai mari economie, facândű tate redu­cerile posibile, atâta în cheltuielele de materiale câtă și de personale. Acesta nu trebuie se surprindă nici se îngrijescă: de câți­va ani în eóci, națiunea română n’a făcută de­câtă a mări, a adauge buge­­ului statului, și cu tóte acestea re­­sultatele au fostu aprópe nule. In urma unei asemene speraințe, că reacțiune era inevitabile. Nu cu­­noscemu lucrarea comisiunii: dacă însă ea ar merge pînă la escesű în acestü sensu, defectele ei se voru îndrepta negreșită la discusiunea pu­, fiică séu, dup’uă nouă esperiință, a­facerea budgetului pe 1872. Prin urmare nu putem­­de cătă a lăuda spiritul, care conduce pe comisiu­nea bugetariă, și cum­ că ea respunde ’a dorințele intime ale țerei. Tot acesta vomă dice și în ce privesce proiectele relative la reor­­ganisarea armatei. Atătă Adunarea cătă și actualele D. Ministru de resbelu se ocupă d’acastă seriosă gestiune, în scopă d’a mări mijió­­cele de apărare ale țerei, fără a a­­dauge cheltuiele bugetarie. Invăță­­mintele ce a data ultimule resbelu din Francia vor­ fi utilizate, spre a reforma organisațiunea militariă a României. Unii se curcă a răs­­păndi vorbe că prin acestă reformă s’ar atinge posițiunea oficialilor­. Credem­­ că este cea mai mare e­­rore. Acea posițiune nu numai nu va fi atinsă, dară va deveni mai stra­­lucitoară, căci cea mai mare ambi­țiune a unui adeverata militariă este d’a pute servi cu folosu pa­triei sele, și credemü că, prin re­forma ce se pregătesce, acesta mare resultatu va pute fi ajunsa și do­rința oficialilor­ romănî satisfăcută. CESTIUNEA DUNĂRII insa în fagia conferințelorii de la London. FOITA „ROMANULUI“ REVISTA SCIINȚIFICA. AEEOSTATICS EA In timpulu asediului Parisului ?­ Vă dată înălțată, aeronautulă vede la piciorele sale cursurile de apă, cari se desfășoară în lungi cordele de argint, caiele ferate, cari ’și întindă liniele for, paralele, orașiele, ale cărora acoperemente de cărămidă sau­de ale șase căroră clo­potnițe ascuțite lucescü la sare; și pre­tutin­deni, pe câmpie, se vădă, ca nesce place deosebite, ogórele, fenețele, pămân­tulii arată în care omenii își ch­eltuiescă atâta eudore, și pentru posesiunea cărui­a se bată atâtă de dese ori. Tóte aceste le vede ca ’ntr’una plană cadastrală, făcută pe o­ scară mare, finită, colorată de unu geometru necunoscută, cu cerculu o­rizontelui dreptă limită și cu bolta ceriu­lui dreptă coronare. Câte uă dată aero­nautulă intră în nori și atunci totală dis .) A veda rKomânului de la 23 Ianuarie, are două dată: pamântulu și ceriula. Este o dStare de aeră. Se vede derű c­aei apen­­cu totulă cufundată într’ună imensă no­r­dicele jocă rolulă unei adevărate supape molă, albă, spumosă, în acea materie per de asigurare, ca acea­ e a câlduriloră ma­­care fisici­ aă numitu o atâtă de bine a­ șineloră cu abură. Perderea gazului prin burulă vesicolariă. Cândă iese din giulgiu, acestă deschisetură sară întâmpla cnsă rezonautulă salută din nucă cu veselie în ori­ce casă, chiară fără dilatarea vi­­serele, sed luna, și stelele decă noptea a­n­terioră, căci ună nucă principiu ală fisi­­venită. I­dei, acela ală amestecării gazului, ne’n-Ori­câtă de impermeabile se fie înve­­veță că doue fluide gazose de densitate deo­­itarea, ea totărasă se se strecore nă par­ sebită, puse alături într’ună modă liberă, te din gazură cu care este umplută ba­ nu ’i,tâifi­ază d’a se mesteca cu dese­­lonulă, și partea care se strecoră este] vârșire. Rezultă din aceste două fenome­n locuite c’uă parte egale din aerulă care ne, acela ală exosmoseî și endosmose î ’nconjoră balonulă, străbătândă prin porii ș’acela ală amestecării, că la ună ma învelitoreî. Acestă curiosă fenomenă, care mentă dată, momentă fatale care trebu­­ie atemplă ori de câte ori două fluide, iesce a se prevede totă­ de-una, balonulă lichide seă gaze, suntă puse una lângă se află ’mplută d’uă amestecătură gazosă altulă, se produce în virtutea principiului în­tocmai ca și acea-a, care’lu înconjură, din fisică numită endosmosă și exosmosă. sed, cu alte cuvinte, greutatea totale a­fiindă că apendicele remâne deschisă balonului întrece puțină acea-a a volu tocmai pentru a alătura ruperea înveli­i meluî aerului ce ’nlocuiesce. Iu acelă mo­toréi ce ar resulta neapărată din dilata­ 1 meniu începe coborîrea și chiară căderea, rea gazului interioru într’ună aeră maîL, ___. 8/n , L , C­u rară (densitatea aerului se micsioreză pede ca aeronautală naruncă sau­ cu savură câta legumele atmosferei simtă mai înalte) pentru a se La "ona m­âinin­e la care ifă ore care cătățimie de gază iese și a»j»n­ SA n» ntârdiaza a se produce același prin partea inferiore a balonului, pentru fenomenă, și trebuie atunci a domoli că a fi ’nlocuitâ de­uă cătățime corespun­­derea, aruncândă puțină câte puțină din Articlul­ 17 alü tratatului din Aris stipuleza: 1. Ca Statele rive­­rene ale Dunării se elaboreze prin delegați și comisari respectivi, unii regulamentu de navigațiune și de­ronanții, și încă aceste primejdie se mic­șioreză multă, decâ — condițiunile at­mosferice fiindă aceleași — volumele salonului este mai mică, dacă în ve­­țiórea și frînghiele suntă în bună sta­re, și în fine dacă cărmaciul, își scie păstra sângele rece. Supapa, care astupă jalonul, d’asupra este ună aparată de securitate care trebuiesce mănuită cu solință. Ea servesce a introduce a eră în interio­­rul­ învelitorea, și se manoperază prin­­tr’uă frânghie care trece prin balenă , prin apendice, ajungând o astă­feră în lun­tre. Dacă aerostatulă se urcă pré susu, și cărmaciulă se teme ca inventarea se nu crape printr’uă pre răpede întinderea gazului, carei­a nu corespunde în destulă deschisetură apendicelui, îndată deschide supapa, și, aerulă pătrumjendă în balenă, gonesce dă parte din gază; decă în fine cărmaciulă voiesce se domolescă cobori­­rea pre iute, cu totu ușiurarea savurea, deschide erăși supapa, aerulă intră, ga­zulă mai ușiure­esc, balonulă devine mai greă, și coborîrea normale se restabilesce regulată, după voința operatorului. Inălțimele la cari se petrecă fenome­­singurele pe cari aă a le ’ntâmpina ae­lele cari s’au descrisă pen’aci suntă co­ savură, nu câte ună sacă, ci dacă se pa­re câte să mână numai. Ajungêndu aprópe de pământă, privirea sigură și sângele rege sunt­ neapărate pentru a manopera cu utilitate ancora și funia care servesce de frâu. Omenii nu ’ntâi­ fjiază d’a alerga (ună balenă se ve­de de forte departe în aeră) și, atâr­­nându-se de funiele cari trebuie totu­de­­una se se cobore de la marele cercă ori­­zontale sau ecuatore­ală rețelei, oprescă corabia aeriană. Decă vântula e tare, ba­lonulă sare ca m­ă cală cu năravă, sca­pă din mânele celora cari ’la prindul și decă volumele, prin urmare suprafacia aerostatului, este considerabile, este de temută că tărîre forte primejdiosă. A­cea­ a la care fu e spusă balonulă Gigan­­tulu­io Hanovra în 1863 a remasă ce­lebră. Se ’nțelege de la sine că locurile pădurele, rîurile, orașiele, chiară casele isolate trebuie se fie cu mare zgrijire o­colite la coborîre, ca atâte obstacole car pot­ face ancoragială peste putință, și chiară a pune în rocă vieța călătorilor. Acestea sunt ă stâncele marii aeriane Primejdiele coboririi sunt ă în realitat

Next