Romanulu, iulie 1871 (Anul 15)
1871-07-10
ANULU AL CINCI-SPREZZECELE VCESCE ȘI VEI PUTfe abonamente IN CAPITALE : unu anu 48 lei; șase luni 24 lei; treiuni 12 lei; 1 lună B lei. 1N DISTRICTE : unu anu: 58 lei; șase luni 28 lei; trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei Unű exemplara 20 bani. Francia, Italia și Anglia pe trimietru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) ANXJIStȚ XXIEl AAunțiuri, pagina IV, linia 30 litere — 40 bani Ver fi suni și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și ori-ce trimiteri NEFRANCATE vor fi REFUSATE. — Articlele nepublicate se vor arde. IN MEMORIA EROULUI STEFANU CELUMARE Serbarea de la 15 (27) Augusta în Bucovina, la monastirea Putna. Comitatul a d-lorii studiați de la Universitatea din Bucuresci au deschisă nouă subscripțiune pentru serbarea naționale. Se face dară cunoscută tutorii Romăniloră de animă că ’n tote filele, pene la finele lunei iulie, liste de supscriere benevole sunt deschise și la administrațiunea acestui ziarie, pasagiulu română No. 1. Numele supscriitorilor se voră publica îndată, ori sumele se voră nainra imediată comitatului centrale din Viena, prin comitatul» din Bucurescî. DD. studind, cari voiescă a lua parte la serbare, suntü rugați a’șî esprime dorința, spre a li se da plenipotințele cuvenite. Administrațiunea In Pasagkîă Homăr n o. 1.—Redacțiunea Strada Colțea^He. 42. SAMBATA, 10 IULIÜ 1871 nuraINEZA-TE și vsti ABONAREA IN BUCURESCI, la Administration«» [lkrin]»I. IN DISTRICTE, la corespondințiî Ml ți cu pofta '’»iitru Anunțiuri a se adresa la administrațiun«, T.A. PARIS Pentru abonamente : la d. Darras-Hallegrain, BH de l'ancienne comedie, 6. Pentru anunțiuri: la d-nit Órain, Thomas at C-aí Rue Lepeletier, 28. RAVIENA Pentru abonamente: la d. B. 8. Popovici, PlsiasRmarkt 15 Pentru auuntiurl: la d-nil HaUsansteín ți Voal Ns’ia-markt, 11. >Edițiune de séra Bucurescí, 2? Cuptorü. Supscripțiunea pentru împrumuturi de 78 milione merge, pe câtă ni se spune, fórte încetă. Se p^ice c’abia vre opta milióne s’ar fi supscrisü pen’acuma. Care se fiä causa acestui mersă a lene a capitaluriloră? Se fiă pre fiindă că căștigură este mică? Din contra eră este bună, mare, evidinte și sicuru. Se fiă fiindă că nu suntă capitaluri? Nu, căci cea mai mare parte din acesti bani suntă al Romăniloră, suntă în lăstele loră, supt formă de bonuri ale tesaurului, saă de mandate. Se fiă fiindă că precumă n’avemă deprinderea asociațiuniloră, totă astfelü n’avemă nici p’aceaa a unoră asemene operațiuni și specule financiarie? Da, acésta este ună adeverit. Ne a lipsită educațiunea financiarie ca și cea politică și d’aceaa furămă necontenită bântuiți de felurite reacțiuni, pe calea politică, d’aceaa suntă atâtă de rari capitaliștii români. In politică așteptămă totă de la guvernă. Elă se scie totă, și se scie totu-de-una bine; elă se facă totă, și se facă totă-da-una bine, și noi se privimă și se ne resfățămă; elă se facă și noi se ne ocupămă cu afacerile nóstre particulari?, și ’n orele de preîmblare se facemă și politică criticândă, de petrecere, ceea ce nu ne pare a fi, în acea cji, tocmai pe placulă nostru. In afaceri comerciale, fiă care seșî cate singură de dughiana sea, de moșiera sea, făr’ a voi âncă se ’nțelegemă puterea uriașiă ce dă asociațiunea, și numai asociațiunea, în comerciă, în industriă, în agricultură. In specula banilor, se-Iămă cu dobândă la particulari, făr a voi se ’nțțelegemă că numai prin asociațiuni și prin specule financiare putemu se facemu fórte producătorie capitalurile cele mai mici, și ’n adeverü se ne înavuțimă. Constatândă ânse din noă aceste răni, consecințe naturale adeseloră invasiuni ce ne dă bântuită ș’a lipsei unei adeverate instrucțiuni și educățiuni, credemă că !n casuță de faciă capitalurile și bonurile de tesaur nu mergă spre ministeriă cu grabă, și din causă mai cu semă a doua defecte ale legii, arătată de noi âncă de l’a ’nceputu. 1. Obligațiunile cele mai mici suntă de 1000 lei. 2. S’acorda uă primă de una la sută celoră carii voră lua obligațiuni pentru uă sumă de doué milióne. Décà s’arü fi primită subscrierile pene la 100 lei, este invederata că capitalurile cele mici, și carii sunt cele mai numeróse, ară fi putută concura în folosul lord și aîă tesaurului. Prima ce se dă coloră cu”două 1 milióne, face ca capitalurile cele mici se mârgă la banchiarî eră nu la Stată. Banchiarii oferescă jumătate la sută capitalurilor ce le vină, și vârsându-le la tesaură ,cu prima de 1 la sută, plătescă apoi detantoriloră soră și astă-felă câștigă fiecare câtevă jumătate la sută.Se spune încă că unii banchiarî oferescü mai multă, și facă bine, căci câștigă uă parte din acea remisă, fără altă muncă de cătă a aduna banii celoră mai puțină avuți ș’ar duce el pașii la tesaurulă publică. Aceste suntă căușele cari facă că capitalurile cele nici nu se ducă la Stată, ci la banchiarî, și de astă dată suntă logici, facă bine, și d’aceaa și lumea fiice că cel carii aă întocmită acâstă lege n’aă putută avea altă scopă, de cătă d’a face se se împlinescă scriptura care zicee :— „și se va lua de la celu ce mare și se va da totă celui ce are.“— Imprumutul guvernului daci, de 78 de milione, ne conduce la imprumutul guvernului francesc de cinci miliarde, vărsate în 6 ore. Acestă manifestare dovedi lumea inteligința, patriotismul și averea Francesiloră, și dete asecutare tuturoră că puțină âncă și Francia se va areta mai mare și mai puterică de câtă ori cândă. Nenorocirile, flă câtă de mari, cândă omule sau națiunea sale se profite de dânsele, servescă ca uă flicără purificatoare, devină ună sare luminătură și dâtătoră de viață, și încă uă viață nouă și cu multă mai puterică. Cu fericire de la poporele vechi și constată că nenorocirile cari bântuiră Francia, o curâuiră de defectile ce o rodeau, și 0că o acumă pregătindu-se a intra cu tóte pândele deschise pe marele Ocean ală libertății și ală dreptății, având o dreptă busolă instrucțiunea, moralitatea și educațiunea omului liberă. Nenorocirile ce-o bântuiră în a doua jumătate a anului trecută și în prima a anului corinte, făcură pe toți se vedă că despotismulă este fatalemente însoțită de imoralitate și corupțiune. Imoralitatea și corupțiunea slăbescă și brațele, și animele și inteligința; și toți am văzură că în mare parte ele fură cel mai puternos inimici ai Franciei în resbelulă trecută. Despotismul ucide inițiativa individului. Elă îlă deprinde a nu mai cugeta, și a lăsa ca alții se cugete și se lucreze pentru dânsulu; și toți văzură că lipsa de cugetare și de inițiativă, însoțite de corupțiune, distruseră în resbelulă trecută armatele cele vechi și cele nouă ale Franciei. Despotismul este mamiculă naturale ală instrucțiunii publice. Și toți vădură că lipsa instrucțiunii induce despotismul și cu dâoSdlă ruina și mortea. Despotismul, imoralitatea și lipsa instrucțiunii fură causa că ’n urmă Francia, încremenită de catastrofele ce o bântuiră, își perdu cu totulă cumpătură și ai alegerile ce se făcură îndată după curmarea resbelului, comunele rurale votară mai tate pentru candidații partiteloră legitimiste și Orleaniste, și deferă astăfelă Republica, abia născândă, în bradele inamicilor ș iei naturali. Majoritatea Camerei, orbită de ură, de pasiuni, și condusă numai de interesată candidaților, la domnie, provocă firesc temerile republicanilor. Temerile acestora ațîțară șaci pasiunile, și pasiunile îmbătate pin ideiele comunaliste, prin vechia corupțiune și prin intrigile Legitimiștilor, Orleaniștilor, Bonapartiștilor și ale inamicilor, din afară, ajunseră până la defiră și se înecară în deliru. Acastă nenorocire însă ca și cele-lalte, serviră asemenea de lumină, despre dătătură de viață. Escesele și nefericirile incalculabile grămădite asupra Parisului luară ori ce putere, ori ce înrîurire partisaniiloră comunei și prin urmare nimiciră în acastă parte oposițiunea ce se făcea guvernului. Pe de altă parte puterea și înrmurirea legitimiștilor, fură nimicire cu desevârșire de însuși candidatură loră la tronă, comnitele de Chambord, care mai filele trecute a publicată mă manifestă profesiunede credință, atâtă de ultramontană, atâta de asorută, atâtă, în fie, de inspirată de dreptură divină, încâtă a fostă desaprobată în modă publică de ânsuși partizanii lui cei mai zeloși. Astă-felă cădu, mai nainte d'a fi pusă chiară, candidatura dreptului divină. Cădândă stindariulă în jurul căruia se ’ndrăgaseră partită, căreia numai uă galvanisare momentană, produsă prin nenorocirile Franciei, putea se’l mai duuă aparință de viață, se nimici și puterea oposițiunii ce acastă partită tăcea guvernului lui Thiers. Orleaniștii carii represintaă monarhia modernă, se compromised farte prin alianția ce făcuseră cu monarhia asolută a dreptului divină și astăferă acumă cea mai mare parte din regaliști se raliază, la principiul. Republicei vrândă nevrândă, admisă și dorită astăzi de către toți în Francia, ca singurulă regiune menită a o rădica sute din nenorocirile în cari o aruncase corupțiunea monarciei. Republicanii ridicaț din parte-le, vânlândă la Paris efectele desastruse ale unei pre ardinte nerăbdări d’a păși d’uă dată peste secle, stă celă mai puțină peste decenii se raliază și e, la regimele stabilită, puindu-și mintea și inima spre ună viitură, pregătită prin muncă și stăruință, spre ună viitură la care caută a ajunge mai cu semn prin educațiunea și instrucțiunea morale și fisică a tuturoră și ,în deosebi a țeranului, maltotă atătă de incultă în Francia ca și la noi, și pusă pe uă fatale plină de câtre jesuițiî și clerură catolică care-l domnesce pe deplină, ceaa de care, pentru marea nóstra fericire, am scăpată. Prin acestă concursă ară imprejurăriloră și prin neauzita grăbire cu care se oferi Franciei sumele colosali de cari avea nevoie, se creă guvernului actuale posițîunea cea mai facile și cea mai frumoasă ce s’a dată vr’uă dată unui guvernă se aibă. Facă se cală se soie profita pentru fericirea, deplina reardicare și gloria Franciei și cu dânsa a întregi ginte latine! ț)iartele ne spună că viața, că mișcarea ce se vede astăzi în Paris se pote compara doră numai cu ceaa ce era Parisulă în timpul desposițiunii universale din 1867. Atelierele abia potă găsi destui lucrători pentru a satisface treptată comandele ce primescă. Comercială cu mare anevoință parvine a respunde la tote cererile ce primesce. Lumea ’ntregă, înțărcată atâtea luni de Parisuluiei, năvălesce din tote părțile pentru a gusta, în schimbul aurului și vieței sale, luminele, civilisațiunea și bunurile cetății universale. Când vânturile împrăștiază d’asupra Parisului în ruine fumulă ce’i ascundea doliulă, Francia și lumea întregă esclamară abătute: „perderile sunt incalculabile și nereparabile“ Astăzi deja — după câteva septemâni,— nimeni nu se mai îndouiesce despre curânda reparaibilitate a tutoră desastreloră. Fenixulă renăscând mai bine și mai admirabile din cenușia sea, uimesce și fermecă din nuoă lumea ’ntregă. In curândă guvernală va fi pe deplină mutată și așezată în capitala Franciei. Parisulă e totă Paris! e tote cetatea universale! delicială și fatulă lume! întregi! à la Bucuresci, am găsită deja cestiunea decisă de majoritatea Camerei. In trei ședințe din secțiuni unite secrete, și în secțiuni separate, am susținută principiurile de josă: 1. Resiliarea prin judecată arbitrale a concesiunii acordată d-rului Strousberg et consortium. 2. Respingerea a orice ide! de garanție a statului către detentorii d’obligațiunî pentru trecută, presiune și viitoru. 3. Estimațiunea căiei ferate ș’a materialelor în ființă, ală cărora ecivalentă se se pune la disposițiunea detentorilor d’obligațiunî ca avere a companiei Strousberg care le servesce de garanție ipotecară, pe principul că nimeni nu se pate înavuți cu averea altuia. Suntă ferice a vede că pentru întâia dată cestiunea căieloră ferate Strousberg nu s’a compromisă în Camera Deputațiloră. Mâ unescă dară cu acei 67 deputați, cari în ședința din 6 iulie, respingândă proiectele guvernului, au resolvată cestiunea într’ună șansa justă și ecitabile. Este cu tóte acestea uă nuanță la propunerea majorității, care căunulă ași fi dorită se lipsască, adică dreptul ă ce se acordă detentorilor de obligațiuni de a se substitui în loculă concesionariloră. Acestă dreptă nu’să potă ave, din momentă ce concesiunea se va resilia prin uă judecată arbitrar?: cu astă combinațiune suntemă în peri clu a nu scăpa de Strousberg și de concesiune. Primiți, etc. Bucuresci, 9 iulie 1871. D. Vasescu. D-lui redactare ală facrului ROMANULU. Domnule redactore, Ve roga se ’mi faceționarea d’a publica în etimabilulü dv. (jiariu, epistola de mai jos) către alegotorii colegiului II din districtulu Sucéva. Primiți asigurarea despre înalta mea considerațiune. D. Vasescu. Domnitorii alegători. Ca represintare ală d-vóstru, datoră a va da sumă pentru ce n’am luată parte o votă în Camera deputaților, la renumita cestiune Strousberg, și care suntă opiniunile mele în acestă obiectă, am onorea de a ve face cunoscută, că, silită a mâ duce pentru căte-va zile la Iași, nu m’am putută întercera timpulă utile din causa inundațiunilor, cari aă sfărîmată podurile de pe tate rîurile nóstre, făcândă comunicațiunile imposibile. Căndă m’am întorsă Gambetta a adresată urmatorea epistolă către membrii comitetului republicană de la Bordeaux și din Gironde: „Scumpi concetățeni. . . „Nu vă puteți închipui de ce bucurie imensă m’a împlutit pe mine ca și pe toți republicanii francezi, succesul și semnificativă ală candidaților d-vóstră la alegerile de la 2 Iulie. Trebuie cu tote astea se esprimă toată satisfacțiunea pentru presiune și speranța ce póte da acestă triumfă în alegeri pentru viitoră; căci voiă în personă se aderă la înțelepta și patriotica voistră adresă către alegătoril țeran). Da, se remânemă cu toții uniți și vomă întemeia republica, singurulă guvernă care ne póte da în același timpă ordinea și prosperitetea în întru, și prestigiulă și influința franciei în afară. Alegerile din urmă constată că Francia s’a oforită a lucra bine ș’a face totă ce’I va sta prin putință, spre a’și redobândi posițiunea, de pe înălțimea căreia a fostă aruncată de monarcie, de la guvernulă nostru acceptă Francia mântuirea și renascerea sa. Se lucrămă dere cu toți necontenită, cu energie și cu moderațiune, cu abilitate și cu îngrijire pentru ca republica, în care totă lumea onestă are acumă încredere, se fie pentru nenorocita nostră patrie, portură în care se pot ă gusti în fine repaosă In prosperitate și pace sociale după atătea încercări și furtune. Spre acesta scapă, repetă, trebue se înlăturămă orice exagerațiune, se remânemă uniți, tari, vigilinți, moderați și perseveranțî în orice casă, și atunci viitorul va fi ală principiiloră nostre. Ală vostru din inimă. Paris, 6 luliö, 1871. Leon Gambetta.