Romanulu, august 1871 (Anul 15)
1871-08-05
ANUL II AL CINCI-SPRE DECESE Administrațiunea in Pasaghila Română. I«. 1. — Redracțiunea Strada Colțea, Ho. 42. VOESGE și VEI FUTIE ABONAMENTE N CAPITALE : unu anu 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; 1 lună 6 lei; fie DISTRICTE : unu anu, 58 lei; șase luni 29 leî; trei luni 15 leî; uă lună 6 leî. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei Unű esemplaru 20 danî. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) •ANTM Conski Afinniturî, pagina IV, linia 80 litere — 40 Dan/ luarți sunt și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și orî-ce trimitere NEFRANCATE voru fi amPULATE. — Articlele nepublicate se vor arde. SUPSCRIPȚIUNE PENTRU SERBAREA ȘTEFANI CELU MARE Giurgiu, 31 Iulie, 1871. D-lui redactore alu Șiariuluĭ ROMANULU Domnule redactare, Bine-voiți, ve rogö, a primi ș’a face se se trimită la destinațiune suma de lei noul 109 bauî 58, cu care unii dintre cetățenii din Giurgiu, cuprinsă în acesta listă, contribuiră la serbarea ce doi studiați academici au luată inițiativa a se face în ziua de 15(27) Augustă la mormântul Marelui Ștefană. Serbarea acesta trebuie se facă a vibra, animele întregei Românii și se fiă admirată de toată omenirea. Priimiți, ve roge, d-le redactare, încrederea și stima ce ve păstreză. Alese Christescu. Giurgiu. — Alese Christescu 4 lei, 44 bani, C. Tîmboiescu 4, A. Stăncescu 2, I. A. Ghenovici 4, I. G. Stoenescu 3, Anonimă 3, Anonimă 2, Teodor Mărculescu 2, D. Almnincu 6, Costache Mateiescu 4, Stan Mărăcine 2, George Ionescu 2, Lăzărescu 2, P. Mihăiescu Buzescu 20, Anonimă 4, Ion Stănculescu 1, Mihhalache Ionescu 2, Anghela Porumba 1, M.Dumitrescu 2, Z. R. 2.—Stănescuî — B. Moldovenu 2 leî. — Hodivaia. — Niculae Rădulescu 2 leî. — Slăvescu.—Tache Slăvescu 4 lei 44 bani.—Petrile.— P. D. Profirescu 22 lei 70 bani.— Chiriacu. — Niculae Stănculescu 1 lei. Constantin Stănculescu 1. — Ialomița. — T. Tănăsescu 4 leî. — Totale 109 lei 58 b. ("Lista de la administrațiunea Informațiuniloru). D. N. Preda Ocncriu 4 lei. Traiană Lăsescu 2. — Totale 6 lei. (Lista comitatului din Bucuresci). D. N. Alesandrescu 2 lei. A. Petrescu 2, 1. Constantinescu 2, Ion N. Calvacorescu 2, d-ra Iona Alesandrescu 1, d-ra Mitana Alesandrescu 1, Ionescu Stefanu 4, Anonimu 1, St. C. Michăiescu 20, Nae Vasilescu 4, Barbu Gănescu 6.— Totale 45 lei. (Lista de la administrațiunea Pressei). Simeon MarcovicI lei 11, 75 bani, lrimia Circa 20, Vermont 13. — Totale 41 leî, 75 bani. (Lista de la administrațiunea Orientului). De la 29 persone, publicate în No. 47 de la 4 Augustă în Orientalii, lei 178, bani 70. 5 asssc. (Lista de la administrațiunea Telegrafului). De la personele publicate prin Telegrafulu de la 5 cuvinte, 30 lei noul. Bucuresci, 1$ Augusta In privința fântânii sănătății și a avuției din calea Văcărescii, Monitorele publică ieri unu raporta alff d-lul ingineră Berton, către ministrulu agriculture sală comerciului. Acestă raportă, interesantă din tóte ponturile de privire, ilu reproducemă mai la vale, recomandându-le atențiunil tutoru Româniloru în genere și n De la fântâna sănătății ș’a avuției revenindă la fântâna bulei ș’a ruinei, se supunemü îndată nouile planuri ale Cabinetului Radovici în afacerea Strousberg, astfel precumă le publică Neue Freie- Presse din 8 August. „Asupra ’ntrebării făcută de către unii dintre detentorii de obligațiuni, decă n’ar fi nemerită se vîndă obligațiunile cu cursulă actuale, pentru ca astafe să se’și scape uă parte din capitală, Berliner Bölsen- Courier respunde: „că nu póte consilia venderea cu cursulă actuale deorece, după opiniunea sea, trebuie se urmeze să ’nțelegere ’ntre guvernulă Română și detentare, și care negreșită va asigura detentariloră uă valore mai mare de câtă acea actuale, ș’acesta pe următorele base : „1. Deși Camera României în ultima sea decisiune a respinsă arangjamentulu cu consorții Strousberg, totuși însă s’a espresă că voiesce a intra în tratare cu detentarii de obligațiuni. „2. Pare că guvernulă germană, în unire cu acelă austriacă ar fi intervenită în acesta cestiune, atâtă la Constantinopole câtă și la Bucuresci, și negreșită că acestă intervenire nu póte remâne fără efectu. (A) Edițiune de seraí parte cetâțianilor, alegători și contribuitori din Bucuresci. Raportul ne aretă că totă ce s’a făcută în acestă cestiune — atâtu de mare pentru interesele Comunei Bucuresciloră — s’a făcută numai de către ministrul lucrărilorîi publice, și numai d-luî prin urmare detorima se îmulțămimă. Acestă fântână a sănetății este totă d’uă dată ș’uă fântână de avuție. Ea déja intereseză mai d’a dreptulu pe locuitorii Bucurescilor dv pe contribuitorii acestei Comune, și membrii Comunei n’au făcută nimică, asolută nimică. Ba nu ni se spune c’au făcută ceva. Ni se spune c’a numită în sfîrșită și Comuna uă comisiune de trei membrii și c’acea comisiune nici c’a vouă măcară a se ’ntruni. D. ingineră Berton spune ce trebue se se facă; spune că lucrarea trebuie se se facă repede pentru ca se nu se perdă sorgintea sănătății ș’a avuției, spune cumu trebuie se se facă, s’adaogă că mașinele séle fiindu și așezate, lucrarea se póte face mai curende și cu mai puține cheltuieli. D. Berton spune în sfîrșită că lucrarea se póte sfirși în două luni. Comuna nu vede, n’aude, nu face nimică, și lasă a se perde timpulu, a veni ierna ș’a perde și mașinele d-lui Berton, ce le are acumu în servițiulăscă, și timpulă și póte și sorgintea. Ce fi ce d. primară despre tote aceste? Asceptă vre vr’uă nouă epistolă de la d. Korlătescu ? Ascepá intervenirea d-lui Korlătescu în favorea fântânii? Deri ea nu intereseza bandele electorale, pentru ca colegiilu d-lui Primară se ia asupră c Gestiunea acesta și se intervie prin putericele sale argumente „de recunoscință și de interesă pentru alegeri.“ Aicii, d-le Primară, depune activitatea și inteligința dumitale într’uă cestiune care interesază atât și de multă sănătatea publică și averea Comunei Bucuresciloră. Aici, celă puțină dumneta, domnule Korlătescu, intervină în favorea fântânei, cumö ai intervenită în favorea bandelorü și colegii dumitale te vomă asculta, și ’n curendă fântâna sănătății ș’a avuției va curge, ș’atuncî, Comuna arendă mai mulți bani, colegii dumitale nu voră maî cere „aptă „napoleoni bandistului Nicolae Grigoriu, „cu care totă-de-una v’ațî servită la necesități.“ „3. România nu mai póte contracta unu noă împrumută până ce mai ântâiă nu se va aranta cu detentariî de obligațiuni ale căilor ferate. Și tocmai de aceia a fost forțată se’șî retragă o insură dată la London pentru supscripțiunea unui noă împrumută. Nouă bancă Englesă, déja chiar banca României, care în totă casulă ține comptă mai multă de interesele țărei sale decâtă de opiniunea publică Engleză, nu va face acestă împrumută; de aceaa imposibilitatea efectuării unui nou împrumută este mijloculu celă mai puterncQ pentr’mă arangiamentul). „Că Românii suntă cel mai mari mișel, pungași, acesta nu mai lasă nici uă înduoială; însă fiindu că totă-d’uă-dată suntă siliți se facă noué datorii și fiindăcă nimeni nu va mai imprumuta mai ’nainte d’a se fi regulată cu detentariî de obligațiuni, voră fi constrinși să vină singuri la uă asemene înțelegere.“ Numai cu diamele berlineze ș’austriace, numai cu cei ce dicü că „Românii sunt„ mișel și pungași“ se pate pe deplină înțelege în vorbă cabinetul din Bucuresci. Astăferă pe cândă raportulu ministeriului din Bucuresci voia se constate cu mare solicitudine că preocuparea Camerei ar fi fostă d’a despăgubi „pe toți detentorii de obligațiuni.“ Berliner Börsen Courrier consilia pe detentori se nu cumvva se vândă cu pagubă obligațiunile, căci „Camera voiesce a intra în tratare cu dânșii.11 Cu totă prețulă voiescă, și cabinetulă Radovici și cel din Berlin, se pună pe detentari iadă cu Statuii română, cu care n’aă nici unu felu de legătură, ca doră astafelu voră scăpa principiiloțcari cu sutele de milióne pe cari le-au furată și țera va lua asupră’I tóte perderile detentoriloru germani. Acesta amu prevădut-o de ’ndată ce citirămă îngânatură raportă ală d-lui ministru de lucrări publice și chiar de la anteifi Augustă, pe cândă n’aveam fleacă cunoscință de proba ne ne-o dă aijli fiarulă berlineză despre identitatea între scopulă cabinetului Radovici ș’alăceloră din Berlin, are tarămă periclulă, noulă pripară pe care voiesce se ne alunece la ruină puterea esecutivă. Totă d’uă dată are tarămă și mijloculă dă scăpa din acestă nuoă periclu, spre care voiesce cu orice preță se ne îmbrăncescă interesele Radovici, diserămă și repetira,— cu atâtă mai mult că cestiunea va ajunge din nuoă ’naintea Camerei.— Statală Română nu va fi tare și neatacabile în facia principiloră coțcari, de câtă décá se va ține strictă de litera și spiritulă concesiunii, care să pune afară de orice obligațiune, de ori ce relațiuni faciă cu detentorii de obligațiuni. Acesta este atâtu de lămurită în concesiune, încâtă âașii detentorii de obligațiuni, neputându-se gândi la uă obligațiune ce nu esiste, voră a vinde obligațiunile cumu voră puté, și numai unui siariu berlineză putu, în complicitate cu guvernul ă din Bucuresci, se se silescu a-I convinge despre putința unei obligațiuni, pe care numai unu spiritu de trădare către țeră, unu simțimântu de servilă devotamentă către inembcii națiunii române o potu inventa. Acésta obligațiune neputându-se déru presupune în nici unu modu, și ministeriulu ajungându la dânsa numai prin uădilea de interpelare a legii votată de Cameră, este învederată că scopul ă scă este d’a ino cestiunea neresolvată, pentru ca 1) Succesulu împrumutului de 78 de milione, a datu deja cea mai formale desmințire acesteî speranțe la rusiu ne, „No)" presintăndu-o la viitorea sesiune, împreună cu tóte complicările ce vorű resulta și va face se resulte din trecerea timpului, resolverea definitivă se devie câtă se va pute mai avantagiosă pentru principii prusiani coțcari. Guvernul își dice c’uă logică Radovicescă: „Legea românescă, votată de Cameră, n’a trecută de câtă cu trei voturi; este probabil e că, presintăndă din noă cestiunea cu are care dibăcie, că considerăndu agravarea prin întărciiare și prin alte marafeturi, că lipsindu seă prin neglijință, séu prin b0ră, séu cu precugetare câțî-va dintre deputații cari aă votată pentru lege, acea majoritate de trei voturi nu va mai esiste, și mă nuuă votă ală Camerei va amenda legea în sensulă ordinilor domnului Radovici. Pe lângă acesta, detentariî de obligațiunî, veijinde că trece atâta timpii, vâdându că voința României este d’a’l lăsa, conformă concesiunii, se se'nțelege cu principii coțcari, voră începe a despera, nu voră mai protesta, ș’astă-felă se va face conversiunea, ea va lăsa în posesiunea lui Strousberg ș’a celor ălalți hoți prusian tóte miliónele pe cari le-au furată, remânându ca apoi România se plătescă séu totul și jum. la sută, séu se se’ncurce intr’una procesă, în care totu desavantagială se fiă în parte’î, căci a recunoscută ca a iei dă detoriă străină.“ Astafelu fiindu situațiunea, ș’acesta fiindu scopulă învederată ală puterii esecutive din România, detoria presei este d’a ține națiunea pe și represintanții iei necontenită descepți, și d’a apăra, pe câtă timpă el voră lipsi și vomă voi se lipsescă și se tacă, dicisiunile ce el au dată. Precisândă dérit, intr’una modă care se nu mai lase locu de interpretare, votulu Camerei, — nu destulă de clară pentru mă guvernă deleale — se ificeme. Statură română neavândă întru nimică cea mai mică obligațiune către detentorii de obligațiuni, cari, străini cu totulă de contractură ce se ’nchiria între România și concesionari, au cumpăratu pe urmă obligațiunile emise de aceștia „în numele loră propriă“, în nici ună modă și supt nici ună protestă se nu intre în relațiune cu dânșii; și probă că nu trebuie se intre, este că chiară de pe acumă cel din Berlin țină a constata că „Camera voiesce se intre în tratare cu „detentariî de obligațiuni“ și’o consiliază a nu’și vinde cu preță scăiută obligațiunile, căci puterea esecutivă din Bucuresci are se le plătască mult mai bine. Prin urmare, fiindcă resiliăm contractul cu concesionarii, este logică ca totă cu dânșii se și lichidămă, și fiindă cavernă a constata lucrările făcute și materialurile aduse, este logică ca se le plătimă totă celoră cari ni le dă făcută și ni le dă adusă. Enso, pentru a ’mpinge cavalerismul la culme către deteriori, și pe d’altă parte pentru a stigmatisa nerușinarea unoră infami cor cari se se facă cunoscută prin cea mai întinsă publicitate resiliarea făcută și descaunarea acordată. Acesta va pune de ’ndată și neapărată pe detentari în posițiune d’a secesita descaunarea, averea concesionariloru, și d’a le deschide procesă. Din acestă momentă posițiunea României se limpedeșce orice presupunere de obligațiune către detentariî de obligațiuni dispare, și procesul ă nu póte isbuti de câtă seă la despăgubirea detentorilor, sau la declararea de către concesionari, în falimentă acestora și la darea pe facă a documentelor și scrisorilor, ce se zice coțcari că le dă și care le servescă spre a atrage protecțiunea d-lui Radovici și a Cabinetului seă. 10ÜI, 5 AUGUSTU 1871 LUMINEZA-TE și vsi fi abonabic a» IN BUCURESCI, la Administrațiunea ^iariului. IN DISTRICTE, la corespondințiî seî și cu puși Pentru Anunțiurĭ a se adresa la administrațiune. V.A. BASIS Pentru abonamente , la d. Carrue-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurî, la d-nil Drain, Thomas et C-olnue Lepeletier, 23. X.A VIENA Pentru abonamente la d. B. Q. PoporicI, Pleís markt., :16 Pentru anunțiurî, la d-nil Haansestein și Voreuermarkt, 11. Citima în Federațiunea: țitaristica europenă se ocupă și acuma cu cestiunea căilor ferate române. Unele diare nemțesci din Viena, se înțelege plătite bine de înșelătorii prusaci, intervină în modă revoltătorii în favorită cavalerilor industriași din Prusia și ’a ală patronului lorg Strousberg, provocându guvernală prusescă și austriacă, că în interesul duciloru de Vrest și Ratibor să începă resbelă contra României. Ce pretensiune impertinentă! Foțele din Berlin, chrămate în linia prima d’a apera interesele materiale ale sudiților nemți, în loc d’a predica espedițiuni armate contra Românilor și, facă respungletori pentru perderile ce suferă proprietarii de obligațiuni romăne numai pe Strousberg și compania. Eră adresa d-loră studind de la Universitatea din Iași, înaintată d-lui primară Cristodulo Cerchez. Acesta adresă este espresia sentimentelor de recunoscință a d-loră studinț! pentru votulă consiliului comunale dată la 16 a curentei în favorulü serbării de la Putna. Domnule primarii Ună poporă, fiă elă celă mai puternică din lume, este condamnată la marte și va muri de sigură, decă nu are consciința naționalității sale. Românii, poporulă rege, ne oferă celă mai frapante esemplu: când civis romanus sum nu mai însemna nimică, Roma, cetatea eternă, se ’nclina către apusă.—Și dovadă mai eclantante, simptomă mai manifestă, că ună poporă a uitată cine este și ce este, nu póte fi alta decâtă ignoranța trecutului séu și disprețulă pentru părinții lui. Va muri acelă poporă și merită se moră, căci nimică nu mai rămâne, care se justifice existența lui. Simțulă de naționalitate este causa primară și justificativă a vieței unei națiuni, dispărândă causa, dispare, cu necesitate, și efectulă.” Națiunea română afirmă astăzi acestă mare adeverfl: prin inițiativa junimii, el merge se depună pe mormântul celui mai ilustru bărbat, al ă iei omagiele sale de recunoscință și de respectă. — Actulă acesta este afirmațiunea sentimentelor ă iei de naționalitate, afirmațiunea, prin urmare, a dreptului seă d’a tr*1-Supt viia impresiune a unoru «semene credințe, noi studiuți al Universității din Iași, cariiamă făcută totă ce amă putută pentru realisarea acestui scopă, nu putemă privi cu indiferință votulă dată de onor, consilii comunale în ședința da la 16 ale curinței, prin care s’a oferită celă mai puternică concursă spre ’ndeplinirea serbării de la Putna; d’acea a, cu celă mai profundă respectă, venimă a depune sentimintele nóstre de gratitudine și recunoscință onor, comisiă comunale și în particulară d-vóstre, d-le primară, care au fostă inițiatorele acestui votă. Cu care ocasiune ve rugamă se binevoiți a primi vitele nóstre espresiuni de stimă și respectă. C. Ressu, G. Irimescu, N. J Rășeanu, Gorgos, Vidrighin, I. Moga, G. V. Gafencu,G. M. Ionescu, I. Simionescu, I. I. Vrânceau, D. Porfiriu, I. Nicolescu, M. Pompiliu, G. Giosanu, V. Lateș, Marginenu, T. D. Mardărescu, M. Vasiliu, St. Castroian, A. Gheți, A. Gonciu, I. Sc. Bădescu. Iași, 28 iunie, 1871. (Curierulu de Iași).