Romanulu, noiembrie 1871 (Anul 15)
1871-11-08
ANUL PAL OMOl-SPRE ygOBLE Administrațiunea in Paganinin Somând. No. 1.—’Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. LUNI, MARȚI, MERCURI 8, 9, 10 NOEMBRE, 1871. VOE80E ȘI VEI PUTE ABOITAMBKXB CS CAPITALS: cnú anü tó 1st! țiee luni 24 1«! trei luni 12 lei; 1 lună 6 lei. IV DISTRICTE : tinü anü, 68 lei. ?e&e lunî 99 leij țr © 1 luni 16 lei; un lună 6 lei. Abonamentele Íncepu la 1 și 16 ale lunei Unu esemplarü 20 beül. frlanda, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fi. arg.18 franci.j .VNTNTITIIl Ananduri, pagina IV, linia 80 litere — 40 ban! Inarți suni si reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile ți ori-ce trimiteri NEPRANCATE vorö îl WDSATE.-“ republicate s« vor arde. StrAINEZATE ȘI VoI FI te făcu deputații oposițiuni. Ce putere fatale i-a înlănțuită departe de postavi lori, tocmai atuncî când n numai presința lor și ar pute scăpa teza din ghiarele reacțiunii ș’ale austro-prusianilor, carî’i vom lua și punga și viétia T Intele#» nă dat», celii puțină respon »abilitatea ce asuntă asupră-1 ©! Bucuresci. 2? Brumaru. Suntemü înomoliți, amu putea fice ip* tinațî într’uă grămadă de proiecte de legi; din tóte se esaläunö mirosu de reacțiune și de despotismă atâtă de făcuștî, atâtă de nerușinată, în câtă oricine este autoritatö a crede că puterea esecutivă, crezându-se destulă de tare prin sprijinul pruso-austriacilor fi plătită cu darea țerei în întreprindere și esploatare lore, voră merge forte răpede acolo unde unii din miniștrii nu se sfiessă de-a spune în gura mare la Senatul și la Cameră că voră merge. Din acestă nămală de proiecte de legi pentru reforme reacționarie și de prădătore de țară, luămă pe celă mai însemnată, pe celă acceptată de toți Românii cu cea mai mare neliniște, și’i dămă chiara locală ce era reservată pentru revista nostru politică. Este vorba de conversiunea prin care tote arterele nóstre de comunicațiune și de vieță, prin urmare totă averea și esistența noistră sunt dăruite Austro-Prusiei. Acumă se va vede dacă cea a ceama spusă este sau nu adevărată din punză în punză ; se va vede ceva și mai multă : votulă Camerei este călcată într’ună modă atâtă de fățișă, încâtă același articlu III, care dă societății de acționaritate îndatoririle concesionariloră, conține în aceaașî fraie următorea parantesă : „afară de cozurile espresu stipulate mai jos).y Ecă démi că cea-a ce aută spusă, a fostă mai puțină decâtăre) trista realitate. Noua converițiune spune categorică că votulă Camerei este atâtă de respectată, încâtă se dau societății de acționari numai acele îndetoriri ce’I convină, eră scutirea de cele ce nu’I convină se „stipuleză espresii.“ Acesta a voită ore Camera de la Iultă, 1871, — care din nefericire pare a nu mai fi Camera de la Noembre, 1871 — cândă ad jîsă în modulă celă mai clară: „societatea de acționari va lua tóte drepturile și indatoririle concesionariloră ?“ E de prisosă a demonstra evidința. Se constată că derfi pentru astăzi că, după cumă amă jisă, noua convențiune privesce ca „deja construite“ liniele Romană-Galați-Bucuresci, că cere plata cuponului de la Ianuarie de către Statură română, primirea totă la Ianuarie ca terminare a tutoră linielor construite și neconstruite péné la Pitesci — se primimă ca terminații ceaa ce nu este nici inceputu raăcard! — și tote acestea fără asolută nici nă garanție din partea societății, că nu ne va face cea-a ce ne-a făcută Strousberg. Pentru terminarea definitivă a liniei Pitescu-Vârciorova societatea ne cere ș ése ani, și acesta se fiă pre conformă îndatoririlor actului de concesiune? Societatea își reservă în art. IX dreptulă, cumă amun zisă deja, de-a emite nouă acțiuni și convențiunea «fice »pe fisiculă și pericolulă soră.“ Ensedeca este astăfelă, pentru ce acesta se fiă stipulată în convențiune cu noi? Noi nu mai tratămă cunosce concesionari cari nu potă emite obligațiuni decâtă în virtutea unei convențiuni închiăiată cu noi; tratămă cu uă societate, care numai în virtutea proprielor sele statute poate emite acțiuni. Pentru ce dori convențiunea închiriată cu noi se conțină un asemenea clausă ? Alineatul III, de la același articlu respunde la acastă întrebare. E1 ne spune că anuitatea de peste 18 milione ce trebuia se plătimă pentru capitalul de 245,160,000, socotită pe 7 jumătate la sută dobândi, „se va repărți asupra întregului capitale și a emisiunii suplimentari ©.“ Asta derulată cea a eo amăsă deja: capitalul de 245 de milióne va fi urcată la aprope 380 de milióne, vomă primi chiară de la Ianuarie ca terminate tóté liniele și tóte ramurele pene la Pitescu; prin urmare vomă recunosce și vomă lua asupra nóstru tótu imensa datorie a coțearilor de ieri și acea a coțearilor de mâne, cu emisiunea suplimentarie, liberi fiindă acești din urmă coțearî de a ne face cea a ce ne-a făcută și Strousberg, căci nu ne daă asolută nici uă garanție, și a veni apoi se ne <]lică.— Ați recunoscută că anuitatea trebuie se se repărțiască asupra întregului capitală cu tóte suplimentele sale; faceți deja bine și ne plătiți voi tóte acțiunile, căci drumulă viața făcută, săți primită ca terminată de la Ianuarie, 1872. E că convențiunea ce are a o primi totă Camera care a dată votulă de la 5 Iulie ! Pentru astăzi spațiulă dată ease și convențiunile silesce a ne opri aci. PROIECTE DE LEGE. Art. I. Concesiunea căilor ferate, acordată la 21(3) Noembre, 1868, duciloră de Brest și de Ratibor, comitelui Lehdorf și doctorelui Strousberg este și remâne resiliată. Art. II. Societatea acționariloră, formată pe baza legii din 17 Iulie, 1871, și § 14 din legea concesiunii resiliată, va construi și termina liniele ferate prevenute prin acea concesiune după condițiunile stipulate în articolele următore: Art. III. Acesta societate va intra de la data promulgării presintei legi în tóte drepturile și indatoririle vechilor concesionari (afară din coșurile espresau tinte stipulate mai roșii) precum și în proprietatea tuturorü linieloră acestui drumă de seră deja construită, tuturorö construcțiunii oră aflate pe densulu, a întregului materiale mișcătoră și a tuturoră materialeloră aprovisionate și cea asupră’și construcțiunea, sevârșirea și esploatarea următorelor linii: a) . Romană-Galațî b) . Galațî-Brăila-Bucuresci-Pitescî c) . Tecuciu-Bârladu d) . Joncțiunea între gazele Filareta și Târgoviștea din Bucurescî. Art. IV. Tóte lucrările terminale sau numai începute de către consiliul de administrațiune ală acestoră căi ferate, conformă art. 7 din legea de la 17(29) Iulie, se vor lua de societate, înapoindă guvernului sumele cheltuite pâné în momentul intrării societății în posesiunea acestor linii. Art. V. Societatea va săvârși tote liniele prescrise la art. 3, de mai sus, în termenă de trei luni, socotită din dina promulgării presintei legi. La casă pândă timpulă ară fi pre înaintată la promulgarea legei presinte, astăfelă că esecuțiunea lucrărilor și ce suntă de făcută nară pute se se îndeplinesc» în termenul de trei luni mai susu prescrisă, societatea va fi datore a face ca liniele se potă fi puse in esploatare cu câtă mai curânda, cu condițiune ca termenul de trei luni se se socotescă din jiua cândă timpulă va permite esecutarea lucrăriloră. Art. VI. Guvernulu va plăti cupomiu de la l iu iannariu 1872 în sumă de 6 milióne 550 de rai! 875 franci și primesce liniele sasn menționate ca proprii pentru esploatare. Art. VII. Guvernul garantază, conformă concesiune, uă dobândă netă de 20,250 franci pe kilometru pentru liniele ce remânű âncă de construite. Aceste linii sunt, după concesiune, de la Piteșc! prin Slatina la Craiova-Turnu- Severin și Vârciorova (frontieră). Societatea va termina construcțiunea acestor linii în termenă de trei ani de la data promulgărei presintei legi, cu condițiune ca podurile și apeducele se se construie provisoriu de lemne, eră lucrările definitive de fieră sau petră pentru că singură cale se voră termina în terme de sase ani de la promulgarea presintei legi, conformă căiloră ferate Iași-Roman-Suceva. Art. VIII. Dobânzile pentru capitalulă represintată de simă clisele căi ferate, s ga ’’antezei de ..câtre Statu în tóte veniturile net e jor se vroră tree în budjretulă anu›.«a #toript fr^bH^lui mai ântâiă pentru liniele menționate "la art. 3, și în urmă pentru acele de la art. 7, îndată după punerea loră în circulațiune. Art. IX. Societatea are dreptură a converti în acțiuni obligațiunile emise în valori de 245,160,000 franci și care represintă aceiași valore cu capitaluri. Ea mai are dreptul a emite, în risicuiri si pericolulu său, acțiuni și priorități suplimentare pentru cheltuielile necesarii , construcțiunea căilor ferate Pucșoî-Vârciorova și la desevârșita terminare și reparație a linielor specificate la art. 3. Garanția Statului, stipulată pentru totalitatea linielor, arătate la art. 3 și 7, și care se urcă la 18,609,750 franci, nu va pute în nici urmă ca să trece peste acestă cifră, emisiunea acțiunilor și a priorităților suplimentare neputându-se face în sarcina Statului, Societatea va avensă facultatea pentru conversiune în acțiuni a obligațiunilor emise de vechii concesionari, precum și pentru emisiunea acțiunilor și a priorităților ei suplimentare, se reducă dobânda neloră titluri la mai puținii de câtă 7 ți jumătate la sută, garatată obligațiunilor actuale, se se repărescă suma de 18,600,750 franci gantată de Stată asupra valorei emise în obligațiuni pentru capitalul de 245,160 000 asupra sumei totale a capitalului, care va f represinitatü în acțiuni în urmarea conversiuneî ți a emisiuneî suplimentare. Art. X. Tóte drepturile menționate în legea din 17 (29) Iuliu, atâtă privitóre pe vechii concesionari, precum și pe detentorii de obligațiuni, care nară voi se participe la societatea de acționari se transmite acestei societăți. Art. XL Amortismentulă capitalului suplimentară, ce se va emite conformă art. 9 ală presintei legi, rămâne în sarcina societății. Art. XII. Potentarii obligațiunilor emise de vechii concesionari, fiindă substituiți prin presinta lege la tóte drepturile și indatoririle stipulate în concesiunea de la anulă 1868. Statală română rămâne desărcinată de ori-ce indatorire in facia tiersiloru detentorî pentru plata cupónelor scădute pâne la 1 Ianuarie 1872. Art. XIII. Cuponele arătate la articolulă precedinte rămâindă în sarcina vechilor concesionari, societatea acționarilor va fi în dreptă a urmări plata lor, de la vechii concesionari, precum și restituirea depositului sustrasă de aceștia, fără ca se se potă prevala în nici ună casă sau in numele séu, sau în numele tiersiloru detentorî, de vremă dreptă ce ară resulta din acesta, contra Statului română. Art. XIV. Societatea de acționari se va conforma cu captură de însărcinări întocmită de către ministeriui lucrărilor publice, atâtă pentru terminarea linieloră arătate la art. 3, câtă și pentru construcțiunea acetora de la art. 7. Art. XV. Pe basele de mai susu, guvernul este automată a închiria oa convențiune cu societatea de acționari. Testul convențiunii în limba francesă va servi de basă la interpretarea autentică a convențiuni. Ministrul, lucr. publice, N. Crețulescu, D. Roques, autorele dramei Martea lui Brâncovenu, ne trimite spre publicare uă întâmpinare la critica publicată de Eomdnulu de la 7 am iune asupra operei deale. Spațiulă nu ne permite a o publica decâtă în numerulü de Vineri, Ia același timpă, amicuîă nostru Laerțiu ne trimite uă forte frumosă critică literariă și teatrale tată asupra dramei domnului Roques. Vomă publica o ierșăr în numerulü de Vineri. JUNIMEA ROMANA. Este utile ca rușinea, care ar vrea se părască decorulu tăcerii, se cedeze sântei datorii ce are flăcare d’a vesteji, ca infamă, drumulu perniciosü pe care au apucată afacerile statului. Contactulö celă rece ala straiuiloră a înghegiată circulațiunea nobilelor, simțimente. Atmosfera atrăgătorre a intereselorü a paransatu aventura animefore. S’a stinsă foculă sacru de pe altarulă Patriei, și jună noistră libertate, ca uă barcă rătăcită, isbită de valuri, se sdrobeșce, fără ajutoră, pe suprafața turbure a undelor perfide. Furtunile politice, ce bărbații noștrii au atrasă asupra țeres aă afundată fatulă speranțeloră. Uuă intunerecă înfiorătoră ne acopere: neama rătăcită, amă perdută calea. Vanitatea a amețită conseiințele, drapelurile, credințele, convincțiunile, totulă s’a prăvălită în acestă infernare haosă ce se numesce putere. Unii, chiară pentru uă steluță, pentru uă decorațiune, pentru uă bucată de cruciuliță și nămânjită trecutulă, onerea și presintele. Singura lumină ce s’arămai fi putută zări pa orisontele sumbru era junimea. Din nenorocire ea pare c’a îmbetrânită, în mare parte, înainte d’a trăi, far ăla timpului, ca ună torinte înfuriată, a tîrîtă totă în mersul- sec. Geniul funcționarismului a atinsă cu aripa sea contagiosă puritatea caracterelor june: efectele magice ale vanității au aruncată pe unii juni în pulberea servilismului. Trăimă într’uă lume resturnată. Junimea a dorită insulă,a dorită abundința, n’a vrută s’ascepte, fiindăcă cel ce dorescă mai multă de câtă necesariulă nu scă s’așcepte, suntă impațiind. S’a părută anevoie de deschisă ușia cea solidă, care se deschide numai înaintea forței meritului și a unei onorabile străduințe. A părută mai comodă junisoră noștrii d’a lăsa afacerile politice ale statului în apatiă, în indiferență. A fostă mai comodă a nu ataca pe nimini din aceia cari să ușurpată puterea sau cari ară fi putută ajunge la putere. El și-aă făcută mă piedestale din mantia tăcerii cu care s’aă acoperită. Câte reputațiunî false nu s'aă stabilită cu modulă acesta? Câte nulități n’au trecută dreptă capacități, pe cândă capetele loră nu erau pline de câtă numai cu țesături de păiajenă, — atâtă de nescuturate să remară cunoștințele ce le aă obținută pe băncile scolei. A venită mai comodă junimii se ftă bine cu toată lumea, căci.... cine scie cumă se întorce sortea! Astăfelă lumină devenită complicii arbitraritâțiloră și imoralitâțiloră. Guvernele la noi n’au fostă de câtă uă ierarhiă de intrigi, de crime, de perfidii. Guvernele, prin cursele ce aă întinsă, n’aă solută se creeze de câtă ipocriți și baiete de caractere. In facia scandalurilor, ce se desfâșiară înaintea noistră, nu este numai politica partiteloră care vine șî dă alarma, strigând fi: cine este acolo? A denunța crimele nu va se i^ică a fi sentinele fidele și servile ale partitelor. A manifesta sfâșiarea ce uă sufletă onestă resimte, nu va sedică a fi comunistă, incendiatore cu petroleă a ÎG Parisului. Sa vorbimă cu francheță. Nu cumü-va suntemü din principiu în contra autoritătțilorăegalminte instituite ? Destule crise să tre -ată peste fapstele nóstre, destulă timpă România a fostă crescută la șala încercărilor, suferințeloră și amărăciuniloră. De la 1861, Principatele au fostă prăvălite din prăpastiă în prăpastiă, din scandală în scandală, din concesiune în concesiune, pene cândă fură prinse de banda lui Strousberg, are cârd de prădare găsiră unul resunetă îngrozitoră în toți aceia eirină perdută scânteia consciinței șî temerea de rușine. Acesta ministeriă, venită în noptea sinistră a unmi bală de mascaradă și adusă în brațele nepăte ale lui Stousberg și pe umerii Camarihî, — abstracțiune ffi^éndü de trecutul ă seu personale — ce autoritate morale oferesce elă ție ? In camera disolvată, se igitoră memorabileze fapte petrecute în afacerea Strousbeg și ce disptâ daca statuie era datorű se plătesc și cuponula de la 1 ianuarie. Una deputată se rădi ă și declară că el are multe acțiuni d’ale lui Stousberg șî astăfelă țara neapărată trebuie se plătescă. Acestă deputată devine ministru, susține opiniunile sale, bancă supralicitază asupra celoră emise ca deputată, și propune, ca ministru, concesiunea, și speriă Camera cu Bași-Buzucil de peste Dunăre. Se se ruineze țara, se demü banii, se se legitimeze infamulă trafică, căci altminterea... vină Turcii și ne taiă ! Ună altă deputată, mare, acționariă ală lui Offenheim, propune votarea bugeteloră fără discusiune pe două ani, fiindă că se află acolo și colosalele cereri ale lui Offenheim, acesta deputată devine și elă îndată ministru. Elă că mică parte din autoritatea morale a acestui ministerial El bine, a arunca disprețură peste acestă autoritate, este óreună actă de oposițiune pasionată? Se vorbimă și mai clară: sa presupunemă că uă înspirațiune divină are deșceptată conseciințele adormite și simțimintele de onore, șî că se formeză ună comitată în Cameră pentru tragerea la respundere a tutoră miniștrilor complici, cerândü punerea lor în acusațiune. Indată se va vede mâna cea neresponsabile suptsprimdă: „Camera va persiste în patriotica mea disposițiune, se va disolve și acesta, ca tóte cele alte, și asta mai nainte. Séa, daca prin suprindere s’ară acasa acestă ministeriă fără ca se aibă la densula pasportulă Camerei, este și rămâne disolvată. „Duca a doua Camară complicii sunt numeroși, din aceașî bandă, voră veni alți miniștri prin aceași protecțiune, voră face aceaa opreședintele ministeriă ară fi trecută, și totulă se va aranga. Péné oândă dérü cupiditatea ue va guverna? Este îngrozitoră a se vede miniștrii interesați fiă aleși ca jude«