Romanulu, iulie 1872 (Anul 16)
1872-07-24
612 tulațiunii de a Sedan. Ne teraemü énse ] ca nu cumva dorința patrioții rul S[ remâie liberă militä. După Gotttad Elberfeld, orașiului Carlsruhe ar fi fi declinate propun iea, și pare-se că toto asemenea a tăcută și Munich, și alte orșie de vare se de frecare importanță, ca Nurenbrg și Erlauben. E probabile c’aoftistă, fumfiss (?) idio nu va mai promce ii] tu'ia^mii la Berlin. Bertimle n’are limpü se te ocupe cu astfilü de petreceri și, împreună cu densule, nici popurulă întrege. Vomă mai adauge de la noi că națiuna n are gustă și nu vede nici necesitatea nici rațiunea d’a se face un asemenea seibare.“ Cu data de 25 iubtr. uă de peștă transmisă Agilii Havas din capitala Rusiei incunot ctnifiză că Dariulă de Sint- Petersburg publică un o decretă relativă la destituirea d-lui Canary, ministru plenipoținte ale Rusiei în Statale Unite, declarându în aelași timp că broșura dlui Catacazy intitulată „unu incidinte diplomaticii“ pare a apărută la Paris,'șa publicată fără cunoscința și voința guvernului. Independința belgică restă următoarele : Murica lui Juarez din Mexic e probabile că va avfi ca consecință potolirea rezbelului civile, care tulbră încă aceasta țară, înainte d’a muri. Trevinos, care conduc a lupta în provinciele ’nvecinate cu Statele Unite, intrase n tratațiune cu densula și trimisese la Mexic negoțiatori ca se trateze spre pice. Acumu vora ave se se înțeleigă cu d. Lerio de Tejda și, pentru că mai alesă realegerea lui Juarez ca preș dinte ală Republicei rădicase nemulțămirea statelor de mfidănfipre, se speră că ’n curéada și forțe lesne se va pute ’nehiu a uă ’nvoiélá în’ tre părțile care se luptă. Conflictulu dintre Brasilia și republica Arginntină în privința ținutului Paraguaye pe cale d’a se liniști. Guvernul brasilianul a repunse notei argentne printr’uă depeștâ care, după ultimele noutăți din Ridaustro, a produsă uă impresiune favorabile. Trebuie se se spere că și Bolivia care pretindea uă parte din beneficiele resbelului, da care cu tote asta rămăsese o râină, va ’nțelege necesitatea d’a ’și între a dorața, în facia ’nvoielii făcute ’ntre cele două mari state ale Americii de mfidă di. C onsiliulu de stată ală Republicei francaie sa formată definitivă, după patru voluri Mai toți membrii suntă combilații părții drepte din Adunare. Le Liech conține seriile următoare : Vă serbare patriotică s’a ținută în 21 Iulie la Vilefranche, pe Bomn, cu o*asiuma Ofitanî pentru naționalitatea francise a Alsacia dloră cari locuiseü în acelă orașiă. Toți, fără excepțiune de mici mult celu puțină, ac refusata d’a de veni Prusian!. In numeră de peste uă sută și c’une dranchd tricolore nainte, aă strâbătură or și ulfl, în ovațiunile intusiasta ale mulțimii. LIndependence de l'Est anunță că d. Uhring, căpitană de geniul, fimle bătrânului generare cu același nume, a fostă însărcinată de guvernulu francesé a visus construirea baracelor, destinate pentru trupele prusiane în departamentele Ardennes, Verges, Meurthe-et-Moselle și Meuse. Încercarea făcută de se ’mpăca centrulu dr< piff cu centrule stângă din Adunarea de la Versailles a căzută cu descrverșire. Centrulü ttâigu nici nu vrută se desbriz , căci, după informațiunile lui de, s’a găsită p’acestă inițiativă provenia de la iâd va intuibril cari deja, âncă de la m miist punea din 21 muniu, se oltastra se facă caisă comună cu ur- 4 tori orleanisti din centrală ăriptu. i o» Area ’n cărei pune nota tentaivă il-va sili negieșitQ se fisă din centrulă stângă spre a .6 ’n crie n celQ dreptu, care are mare nevoie da ’și fac câțiva recruți, mai cu sfimă n starea de neputință și slăbiciune bine constatată ’n care a câzutat. Pe d altă parte alegerea consiliului de stată aramată și mai multe omriile dr pte. Le Constitutiones raportezi că a diviiniia de 25 iulie se urmaseră pesce isplicațiine forte animate, în privința unuim candidaturi, între deputații Ifg timizi și orkaniști. Cel din urmă reclamau voturile pentru unulă din colegii lură. Iritați de rena-voință ce intervine, amenințară pe deputații uiui streina orfistă da se desface pe fașiă de dânșii și a trece la centru lu stânga, fiOMANUL I, 25 II LIU, 1872 Cu pensiunea desființării ilegale a gvardei naționale, mai mulți cet țianî din portul Galați au adresată M. Sile Domnitorelul următorea protestațiune: M. Sele Domnitoreluî Românîloră, Măria tea, Acumfi, cândfi guarda civică din acestii orașiă Galați s’a desarmatu cu liniște, subîtemă liberi a denunța Măriei tele abusurile de putere comise de d-la generale Fiorescu, ministru de resbelu, cu călcarea legii esistente a guardei oră»șiănescu. După art. 2 din lege, guarda orășiănescă este pusă supt atribuțiunile ministrului de interne. După art. 18, totű din aefista lege, tote gradele se numesc, și se alegă pe 3 ani etc. Aceste două articule s’afl violată cu decretulö No... . publicată în Monitorulu oficiale No. 139 din anulă cuvinte cu care d. ministru de resbelü intra în atribuțiunile ministrului de interne, și înlătura alegerea gradelor și. Mai multă, Măria tea, d*lui desarmfiză gvarda numai din ordinile sfile, fără a fi una dmretă domnescă, cerută de art. 7 din legea guarde I, pentru disolverea și motivele infracțiunii la lege. La 5 Min, pe la ora 2 după prânzjfi, prin surprindere, oâ trupă înarmată ocupă patul de la gvarda drapelului, fiindfi deji înlăturată guarda orășiănească de colonelă Caeu, mai multe posturi de prîveghiări fără ocupare în orașiu de trupe militare; totul se pune în mișcare; aginții polițienisci frecveata strad,le terfirea e la culme. Pe la 5 ore sera, ordine de 4i date șefului legiunii, d. colonelă Cucu, se afișfiză pe strade, cejcudü de la gardiști se depună arcele. Disarmarea cetâțianiloră, Măria tea, s’a făcută în facia și ’n derîderea străinilorfi ce locuiesca și frecventă portulu nogru. Umilirea și degradațiunea a fi fostă în celă mai rușinosă gradă. Această flagrantă călcare supuindu-o la conopcinta Măriei téle, ne permitemă a protesta în modulă celă mai energice, ruginau-ve respectuos, se bine-voiți a face dreptate. Sunteme, Miria tea, cu celă mai profundă respectă devotații M vfistre, (armé^fteupt-semnăturile) loră. Eeă, d-le redactare, cumă este adevfirulul . De mai multă timpă, că bandă de tâlhari se arătase în județul Ilfovö, înse autoritățile nu puteau se scie dtspre el mai multu, de câtă jefuirile ce oomiteaă î n diferite loialități, și că locul loru de preferință era în arondismentulu Mosișcea. Urmăriri, o dine în ifne părțile se se prindă acei tâlhari, case, ca și în alte părț ale țfireî, ordinele remâneaă scrise pe hârtie, firă tâlharilă și eservă meseria. In sfîrșitu, supt prefectura de Mostișcea, căpătândă fire pari informațiunî, se înțelege cu sergentulă Anghelă șî în săptâmâna Moșilură, armisrindu’i prin baieră, a reușită se pună mâna pe unulă dintre tâlhari, care interogată, D’a mai făcută nici ună felă de oposițiune, cî a declarată că face parte din banda unui Stoica Dimianfi , că caitiarulă, sflă conaculă lor fi obicinuită, este în pădurea Urlatu din comuna Micșiunescu-Greci, că camarazii sei sunt duși prin alte părți după tâlhării și, în fine, a declarată și anume parte din jăfuirile săvârșite de el. Tóte aceste declarațiuni s’aă trecută într’ună procesă-verbale, care împreună cu banditulö s’a înaintate comandantelui escadronului de călărași din Ilfovö. In urma acestoră informațiunî, suptprefectnlfl și sergentul Anghelă, combinândă tóte măsurile pentru prinderea și a celora-lalți tâlhari și Duminecă la 2 (14) luliei, prini adunone informațiunî că în acea noapte tâlharii au se intre în pădure la conaculă lor și, îndată au pornită se studieze posițiunea pădure și se așeze gazdele necesarie. In acestă intervală, gălăgie mare în Ferbințî, d-nii comisară de galbenă, Sarandi și mă supt comisaru veniseră se prinzi pe tâlhari în pădurea acelei comune, pe când el erau în pădurea Urlatu. Sergentulă Anghelă, care se prepara a porni cu dorobanții se după tâlhari, ye4éndu dibăcia cu care acești trei d-ni veniseră se’și arfite vitejia, le spune adevărat nifi rocă unde erau tâlharii și le adaugă că dfică tote autoritățile ar fi ar fi informațiuni ca ale d-lora, ferice de tâlhării din țară. In cele din urmă, d-nnî agînd al poliției venindu-se în fiasco, se mulțămiră a urma cu trăsura pe sergentulă Anghelă spre pădurea Urlatu, cnse fiindfl nfiptea zefirii câmpielor, ajutați de dulcele și profumatulö aeră ală nopței, trămiseră pe bătrânul Morfen lângă d-nilagiați, și d-lore ne mai putea da resista, opriră trăsura și se aruncară în bracieerul. D-ni! comisară de galbenă, Sarandi și supt»omisarulă dormină, era sergentulă, vi4enduș) de drumă, se așezase la pândă într’ună focă alesă de cu4iva, Dfire, fită d-le redactare, ce se nnsimplă . Pe cândă zefirii trimiseseră pe Morsefi lângă d-nil aginți, în același timp, instinctul o sculase din somnă pe Stoica Dimianu, șeful bandei, și pe la miezul nopții, 'I îndreptase pașii tocmai în direcțiunea unde erau d-nir aginți cu trăsura. Ce tâlharu împerîiurnte , vede trăsura în câmpă și, ou uă obrăznicie necalificabile, se apropia, și mai mai rnudă nici mai puțiiă, se apuci și fură chiarű de lângă trăsura în care dormină inamicii sei, trei găini 1) ce erau destinate la dejunuii de diminfiă, și, fără se se deranjeze,și nimfiză ca ba fiuerâudă pfi aria : Căc! ciocoii Mi-au luată boii Și mâusatuli Epiattulu, Tóruá Négo, tnma! Lasă distanță fire care, dă peste sergentulă Anghelă, care indată Tu semfiră se se predea. Tâlharul e surprinsă, și vé4endu că aci nu mai surită gămî de furată, voi se ifi la sanfufisa, onsé sergentula descärcând fl doué arme asupra-i, tâlharule fu silită se’șî scape visita alergândă , stratagema d’a se face că e râ uita. Atunci sergentulă cu doroanul se, legândulă ca p ună fedeleștă,’lă dace, împreună cu gâinele, plecând d -lorfi a 1) Tâlharulă a făcută mistă de earațiune chiară semtorului prefecturei, ginți polițienesci, pe cari’l rugă semfrigă cu dênsula în pădure spre a prinde și pe ceilalți copii ci. La această rugăciune, de voie de nevoie, respinse numai d. Sarandi iera d. comisară se mulțămi a nu se mișa din loca. E de prisosă credă d-le redactare, se mai uarezii restul a prinderii celoralalți tâlhari și împușcării unuiia dintr’fișii, căcî îl fi sciți și dv. Asia derfi, rrvenimi la comunicată. S’a exprimată vii mulțămirî a ginților și poliției capitalei. Pentru ce? Pentru că au dormită cândă s’au furată găinile și cândă sergentură, șî espunea viéța spre a prinde pe tâhari! Bravo dreptate!... Trâi fiscă slujbașii poliției! Primiți, ve roga, d-le redactare, asigurarea prfi osebitei mele stime și considerați unî. T. I. Bădulescu. D-lui redactare alu pianului ROMANULU Domnule redactori, In Monitorulu No. 150 de la 8(20) iulie, ama văzut publicată ună comunicațiî, prin care se esprime mulțămirî poliției capitalei și în speciale d-luî com sile de g#db nil, pentru că s’ar fi fi distinsă în prinderea bandiților și cari bântuiaă de multă timpu județul Ilfovfi. Ca se se convingă oricine câtă de driptă șî câtă de meritate suntfi aceste mulțămirî, dați-mi voie, ve rogö, domnule redactae, se arata due aprinsă pe acești tâlhari și ce atitudine, ce volă aă avută omenii poliției capitalei la prinderea DESPRE FRIGURI. — Urmare 1) — Se numescu friguri periculose cele cari suntű așia de tari că la ală douilea șefi la ale treilea accesă omală mare. Accesulă se compune sfiă de ouă tremură înspăimâintătură, sfiă deuă căldură teribile, sfiă de nă subfire nepomenită, de remâne omul, în urma unui acces, totă asta de ruinată de sanătate ca și cândă ară fi ajunsă la ora morții. Altă dată accesele periculose se compună de convulsiuni (spasmuri ca în epilepsia gfiu bfila copiilor) sfiă de apoplesia, cea de ordinare ca nă coleră sec de ună junghiă din cele mai tari, etc. Nu putemm face descripțiunea regulată a friguriloru periculose, fiindu-că neama propusă aci se tratama numai de accidiistele cari se pot vindeca de vereiie în casă de lipsă de medică. Frigurile periculoase cnse nu se potă recunfisce și trata de câtă de ună medică competinte. Vomă adăuga cnsé că frigurile periculoase sântă rare in câmpiei ® nfistre. Suntö cnse destulă de dese lagödié Dunării (Galați, Reni, Ismaile). In aste locuri ruie se revarsă, apoi reintrânde în albia lui, lată pe margine locuri pline de un anomorfi insectă (puturosă) de nu poți trece pe acolo fără se’ți astupinările. Din aceste noroie esti miasme multă mai otrăvitore și pe cari venturu le duce la câțiva kilometri de distanță. In timpul resbelului Orivntelui, Francesii au perdute mulți soldați în Dobrogea, la gurele Dunării, din causa friguiilor periculose. Aceste friguri se aretau cu gălbinire, vărsături de venînil, durere de pântece, în câtă medicii francosi mal äatusü au crezută ca militarii mariați de tifusai. Mai in urmă au recunoscute ca nu era tifusa, ci friguri periculose, și atunci aă scăpată de la miirte pe cea mai mare parte din cei loviți, casé nu ’I a fi scăpată de câtă dându-le dose mari de chină. Anulă acesta chiară (1871) sau ivită multe casuri de friguri periculose la Brăila, Galați și mai alese la hmailul. Și astă dată mulți au luată această malatiă dreptă tifusui. Amă avută eu chiarű septemâna trecută (lunie, 1871) mă malită care, cum a venită din Brăila, a eäisatö prinsă de friguri periculose.. A scăpată omuluifirăși numai prin ajutorulu chiuei. Amă distică în câmpiele noastre frigurile periculose sunt rare. In Bucurescî aă venită la cunoscința nfistra trei cașuri de acfista grea malatiă, afară de cei de anulă acesta șî de care vorbi romii. Câte trei au perdutu vifita fiindu că nu s’a dată china de loca sftă sa dată puțină și aefista din causa fricei absurde și nesocotite ce are lumea pentru chină Pentru a termina cu frigurile periculase, vomă 4iCfî că, daică mediculii nu da chină cam ce cade (de 2 sau 3 ori mai multă decâtă pentru friguri ordinari), sflă mai bine deci familia nu !a.4 (1) A redé „Romanului* de la 20 cariate peae a^loe medici în pace se dea china cum trebuie, malatule mare. Și ce e mai ric, prostimea pretinde că malatule a murită fiindăcă medicină i-a dată puțină chină. In adevére mare fiindu-eá i-au data puțină, căci de i se dădea multă maladulu scăpa. (Pentru vindecare veni mai departe § 4, § 16). 4. Accese ascunse (friguri ascunse), se numescu unele friguri cari nu se arfită decâtă prin puțina căldură. Multe persoine (și mai alese copiii) n’au fiori, nu’l îmbrică cu frigă, vine căldura peste nfipte, și a doua z> malatii au o fatensilă, micșiorarea puterilor, facla palidă, lipsă de apetită. Dfică această căldură vine maî multe nopți de arendule, perifidele au debilitatea miasmaticâ. Djică e vorba de unö copilă, cată se’li cerceteze cineva bine, și va afla că sfira elă va avfi fruntea, mânele și pântecele agende. — Copiii mai au sete tare, s’aă făcută snpgrăcioșî, plângă, mîrîie, gemă, nu sunt mulțămiți cu nimicfi. (Pentru vindecare vechi mai departe § 4, § 16). 5. Nevralgie. Nevralgia este uă durere ce simte cineva într’ună nervă. Multe nevralgie sunt produse de rocok. Sunt și altele produse de miasme, și cami vin ® cu perifide, adică în tóte filele sau la doué dilemă dată, și camă la aceaași oră, mai alesă pe sfiră, apucă pe omünîsce dureri într’uă parte a capului, sfiă numai într’ua parte a feciei, séö numai într’una ochiă și împrejurulă ochiului, sfiă în fine numai într’uă falcă. Aceste dureri se mai numescă friguri la capă. Cândă nevralgia, se află în falcă, omulü simte dureri in toți dinții și măselele din partea acea a. Unele persoine au pusă de le-au Becșit dinții cei buni dreptă dinți stricați. Totă-d’uă-dată cu durerea dură nu totă-dfiana vine și căldură, lipsă de putere, lene, sete. Durerile semen! pare că aru fi nisce cuțite, cari ar fi pătrunde în carne la fiecare secundă. Aceste dureri sunt mai tari cândă aplfica cîneva capulă în josfi, sau cândö face vre-oo mișcare camă repede .aică nevralgia se află în fald și iul dinți, malatul care scuipată mai multă acumulată (grămădită), în partea gurei unde este durere. Daică nevralgia vine la una ochie, malatule simte că lacrimile curge mereu din ochiulă acela, toto vă-dată albului ochiului e roșuă ci cladflară fi pusă cineva piperă pe elă. După trecerea periodului totă mai rămâne cea va roșață, și la accesula următoră rosfița se face și mai vină, ochiulă pare îmflată-Și unii durerile suntă asia de nesuferite că le vine se’șî ifi câmpii. Amü vé 4uta une ténoru arménü care voia se seucidă cu pistolulö din pauza unei nevralgie în ochiu. China Ta vindecată de totut. Omenii din poporul în asemene circumstanțe ’șî pună pe capü și pe obraze cataplasmele cele mai ciudate: sare, țărițe, cfipă, usturoifl, păcură, lână nespălată, tămâiă, noroiil, seu, câlți, olive (mâ?line), baligă, rachiu, brosce, ficara de porumbeii, slănină râncedă, grăsime de iepure, pete de pisică, one de coțofană, a[ liftă de molotru, albuștă ou, delteș, pâne cu vine, făină cu miere, jumuri, aluatfi, turtă de ismă, untură de ursă, fotă de tutunü, fotă» de hreană, semințe de dovlecii, felii de mămâligă, prune fierte și pisrte, etc.’ Cond accesula se termină se înțelege că durerile trecfi, și atunci omenii cei simplu credă că durerile au încetată pentru cft ’și aă pusă pe capă cutare sau cutare cataplasm!. Dora a doua di acesula revine din nou; maladia se face mai tare ! și mai anevoit de vindecată. Câte uă dată nevralgia se află între două coste, pe laturele peptulni. Unii o numesc o flata. Medicii îi 4ieu nevralgia întercostale. Este uă durere care ține numai câteva ore în fiioare 4L care se simte între coste, și care este mai simțită cândă omală inspiră (resuflă). Totără dată vine și căldură, dara nu totü-de-una. Unele persfine au oă simplă flotă sau nevralgie intercostală, și ele credă ea au ună junghiu. ■— Eriiea (greșfila) acesta