Romanulu, ianuarie 1873 (Anul 17)
1873-01-24
ANULU AL ȘEPTE SPREZECELE VOESCE ȘI VEI PUTE Ori ce cereri pentru România, se adreseza la administrațiunea diariului. ANUNȚURI n pagina a IV, spațialii de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS: la d-nii Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIENA : la d-nîi Haasenstein și Vogler Neuermarkt, II. Scrisori și orî-ce trimitere lefran care voră fi refusate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 RAM ESEMPLARUL II. Redacțiunea și Administrațiunea, Strada Academiei, No. 26. MERCURI,24 JANUARIE 1873 LUMINEZITE ȘI VEÎ FI ABONAMENTE u Capitale Sundând 48 lei; șese luni 24 let; trei luni 12 lei; uă luna 5 lei Iu Districte Lună ană 58 lei; Șese luni 29 Ni trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 2. Austria și Germania, pe trimiatru franci 18. A se adresa LA PARIS, la d. Darras-Halegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nuí Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA IVIENA: lad. B. G. Popovici,Fleischmarkt, 15. 23 4 CSlindarii. Făurarii. Terminămă astârji publicarea proiectului românu de „Bancă de scumptii și circulațiune“. Totă-d’uă-data publicamă un petițiune supt scrisă de cei mai însemnați comercianți din piașia., cari ceru, rogă pe Domnitorii sé iea supt protecțiunea sea acesta instituțiune naționale și bine-facétóre. Au facutu bine represintanții celei mai însemnate pieste a României, se nu rămână nepăsători în facia marelorii interese ale economiei naționale, atâta de seriosü amenințate de încălcările străinilorii ajutate de complicii lorii din țară. Cuvântulü miorii asemeni represintanți, mai cu semă cândti vedemu printre denșii mai mulți banchări și proprietari de case de scumptii, trebuie se fiă cu totalii convingătorii în asemene materie. Aui făcuții bine derii de-a esprime voința lorii chiarü către Domnitorii. In alte împrejurări amu fi considerații ca nepotrivită uă asemene petițiune, mai cu semă cândă Camerele sunt deschise; in cestiunea de faciă ense, petițiunea este la locului iei. Camerele ne mai avăndu nevoie, sperama, de-a li se demonstra că cu nici una preță nu trebuiescu predate și aceste mari interese in mănele străinilor ”. Un asemene espresiune a voinței țărei este cu atâtai mai necesariă, cu câtă vedemu că nici pănă astăzi guvernulu nu voita se presinte Camerei proiectul" Bancă nationale a României", și fără de acesta în deșertă sar acorda concesiunea creditului fondarü alü proprietariloru romani. Banca nationale de scumptii si circulațiune este absolută necesariă creditului fondară română; fără densa acestă credită, menită a salva și rădica proprietatea română, pote încerca cele mai mari greutăți încă de la începută, compromițăndu-se astăferă cu totulă interesele proprietății. Banca de scumptă pote pra bine prospera și fără de credită fondara, pe când acestă din urmă nu pate înainta decá nu va esiste uă instituțiune de scomptu și circulațiune, care să dea cursă efectelor sale și să le urce prin înlesnirea scomptului. Prin urmare, a susține proiectul de credită fondară română și a combate sed, a lăsa la uă parte Banca română de scomptü și circulațiune, este în faptă a le combate pe amândoué, căci acordăndu-se concesiunea creditului fondară română, și respingându-se aceaa a Bancă naționale române de scomptü și circulațiune, efectele creditului fondarü vom rămânea la discrețiunea speculanților străini, ală căroră interesă este de-a le discredita cu totulă, spre a veni ei apoi se fundeze uă instituțiune de credită fondară. Acum deci pe lângă creditulă fondară română, în locă de-a se acorda și concesiunea Bancă naționale române, se va admite arta străină de scumptü și circulațiune, creditulă fondară este cu desăvârșire și de sicură perdută. Oricine înțelege că uă asemene bancă, ținendă creditulă țărei in mână, pate cu cea mai mare înlesnire să facă se cadă efectele creditului fondară română. Acestea vă dată căzute, vomă vedea venindă ’naintea Camereloră, și de astă dată cu succesă, propuneri străine de credită fondară în locală celui română; astăfelă va cădea în mâna străiniloră și singura avere ce ne-a mai rămasă, pământală strămoșescă. Prin urmare a acorda concesiunea creditului fondarü la Români, și aceaa a Bancei de scumptü și circulațiune la străini, este în adevără, celă mai sigură mijlocă de-a face nu numai să cadă creditulă fondară română, dorit să se întărescă credința nefericită, credința baltoită de străini în animele scepticilor” din România, că „Românii nu suntă în stare se facă nimică prin ei înșii.“ Vă dată ajunși aci, domnirea străiniloră asupra acestei nefericite țări va fi pe deplină și pentru totudeuna asigurată. Anca ua dată dejű, instituțiunea română de credită fondată este neapărată a fi creată în același timp și cu instituțiunea, asemene română, de scomptă și circulațiune. Ceea ce ne dă mai multă încă acestă convingere, este că în consiliul de administrare ală Bancei de scomptă, vedem figurândă numele d-sor Dimitrie Ghica, George Cantacuzino, Vasile Boerescu, Ion Brătianu, Ion Codrescu, George Vernescu, etc., adică tocmai ale acelorași bărbați cari, împreună cu d. Ion Ghica și alții, au luată inițiativa și a creării instituțiunii de credită fondară. Prin urmare nu pate se remână cea mai mică indouială că aceste două instituțiuni sunt strînsă legate una de alta, suntă absolută necesarie una alteia, au fostă concepute în adinsă, spre a se completa una pe alta. A le despărți, a susține pe una și a combate pe ceal-alta, este a le combate in faptă pe amândouă, spre a asigura cu timpulă triumfulă străiniloră. Acestă modă sfiiciosă și neleală de-a le combate, este ensemă lucru caracteristică ală epocei. Curentul voinței publice a devenită atâtă de puternică contra oricarora întreprinderi străine in România și spiritul întreprinderilor și ală asociațiunilor, a începută atâtă de bine a pătrunde printre Români, încâtă orice guvernă, flăcută de înstrăinată cu inima și cu originea, numai cuteza a susține pe fadă pe străini contra Românilor”. E că pentru ce avemă credința că instituțiunile române voră triumfa, și că silințele străinilor se voră sfârima de violența curentului voinței publice, reformele votate, întrebămă: are sclința, are principiele nestrămutate aă condusă câtuși de putină pe reformării regimului și în corecționalizarea crimelor? In deșertă amă căuta cea mai mică urmă de șciință și principie, nu găsimă de câtă arbitrariu, tóte aceste reforme nu sunt motivate decâtă pe preocupațiuni momentane, pe necesități de actualitate, cari mâne potă dispărea cu uă schimbare de ministeriă. Ei bine, astă-felă se reformă are legile? Apoi nu se gândeșce regimulă ce deplorabilă, ce anarhică precedentă crează? Nu vedere că déci se va lua în seriosa ună asemene precedentă, atunci codicele nóstre se voră reforma cu fiece schimbare de ministeriă, și țara și chiară judecătorii zăpăciți, năuciți nu voră mai sei căroră legi să se se supună și pe cari se aplice ? Tota cestiunea stă aci. ".Juriul ă nu place regimului, fiindă că achită pe acuzații politici și de presă. Acesta e lucrură de căpetenie. Vine apoi a doua causă de persecuțiune . Juriulă nu place regimului, fiindăcă nu vrea se condamne după simpla cerere a ministeriului publică, adică a ministrului, căci instrucțiunea proceselorii fiindă vă curată deridere in cele mai multe cozuri, jurații, spre a condamna, ară trebui să se întemeieze pe simpla cerere a ministeriului publică. De aci, Juriulă nu place regimului, prin urmare crimele se devină delicte! Juriulă nu place regimului, prin urmare infanticidală nu mai e uă crimă care se pedepseșce chiară cu munca silnică, ci ună simplu delictă ce atrage celă multă câțiva ani de întemnițare ! Juriulă nu place regimului, prin urmare se se îndouiescă pedepsele corecționale !! Juriulă nu place regimului, prin urmare să se micșioreze pedepsele criminali !! Juriulă nu place regimului, prin urmare să se amestece crimele cu delictele, astăfel încâtă rațiunea se nu le mai potă descurca! Juriulă nu place regimului, prin urmare se se transforme delictele în contravențiuni!! Și mai cu semn, și mai presusă de tate . Juriulă nu place regimului, fiindăcă achită pe chiariști, prin urmare se se legifereze condamnarea lor d in faptă de-a dreptur de către guvernă, prin arestarea preventivă cu sunele!! Ce logică minunată! Nu este are rușine, de mii de ori rușine pentru România a se face asemene absurde și deplorabile reforme intr’mă codă care face admirațiunea lumii ! Ore ave-vomă durerea, ca Români, de-a vede aceste rușinose reforme, din cari sunt d escluse și știința, și principiele, și bunulă simții chiară, trecândă prin totă filiera obicinuita și dobândindă putere de lege !........................... 4 luni. ORE SERA Suntemă întrerupți de un mare, de uă mărâță scrie ce ne vine de la Cameră: Reforma codului penale a cădut! Acesta reformă, care avea se fiă un monument de nesciință și rușine pentru România în facia lumii, este nimicită. Camera refusândă de a vota măsurile coercitive și preventive cerute de guvernă contra presei, și votândă, din contra, ună amendamentă prin care se prescria espresă că nu pate fi arestă preventivă în materia de presă, guvernul a declarată că retrage întregulu proiecții ele reforme! Sa constatată, s’a declarată dorit, in modă positivă și resunătoră, că tote aceste reforme nu erau propuse decâtă numai și numai spre a năbuși presa prin falsificarea Constituțiunii. Singură presa a mai rămasă în acesta nefericită țară, ca apărătorii ale celui persecutată, ca censură și denuncator neadormită ală imoralității, venalității și corupțiunii ce se întinde sistematică asupra societății române;, singură presa mai este mijjloculă celoră ce suferă de-a face se se audă plângerile loră; singură presa mai este stânca de care se temă pirații ce năvălescă în marele vasăal Statului română. Se se sugrume dérü presa, și atunci vocea suferinților va fi năbușită, nu va mai existe nici mă controla asupra conducerii afacerilor publice, și pirații vor putea face totă ce le place, fără nici un tema. Ense Camera înțelese acestă mare rolă ce are astăzi presa in România; mai mulți deputați, de la cari se cere să scuse că nu ne asceptamă se’i vedem o vorbindă cum aă vorbită, se rădicară spre a apăra acestă singură refugiă contra feluritelor abusuri și violențe ce bentuiescă țăra, precumă și acestă luminătură activă și neobosită ală națiunii. Atragemă cea mai seriosă băgare de somn asupra dării de somn a ședinții de astăzi. Se va vede că, pe câtă eraă de pitici miniștrii, cari cu miijloce înjosite,—ca acela de a pretinde că prin reformele propuse el voi să se nblamjesca urmărirea contra presei, — speraă a surprinde votulă Camerei, pe atâtă era de susă, ca principie și ca demnitate, acei cari apăraă drepturile constituționale ale presei; chiară acei dintre oratori, cari nu potă uita câtăaă fostă de adâncă mușcați de presă, s’aă constituită cei mai călduroși apărători ai iei. Onére soră, onore celoră 12 deputați, cari aă făcută se triumfe Constituțiunea, Știința și Principiile. Ei aă făcută se se probeze prestigiulă cea dobândită deja presa in România, prestigiu pe care acum, în faia votului Camerei, ea este dotóre a’să păstra ș’a’lă rădica mai multă de câtă ori cândă, prin demnitatea iei; ei aă salvată România de rușinea celoră mai deplorabile reforme; ei aă silită pe guvernă se márturescá ca tóte reformele nu le-a concepută, că n’a pusă Camera la atâta muncă și discuțiune, decâtă numai spre a năbuși presa. Onare soră! Vomă mai reveni asupra acestui mare faptă. Se renimă iorü la discuțiunile de astăzi din Cameră, până când discuțiunile de mâne poimâne ne voră face a ne ocupa sorü de gestiunile economice. Amă demonstrază deja că simplulă faptă ale corecționalisării crimelor, constitue uă călcare de Constituțiune, pentru cuvântul că sustrage de la juriu pe acuzații trimiși de Constituțiune în modă espresănaintea lui. Deja chiară lăsândă cu totul ă lasă parte călcarea Constituțiunii, care suptună regimă morale arisbi de nulitate MARIEI SELE DOMNITORULUI Măria Tea! Suntă ani îndelungați de cândă se simte trebuință pentru comercială și industria română a înființării unei banci de scumptă și de circulație. Aflămă acum cu multă mulțămire că camera și guvernul Măriei Telé suntă convinși ca sosită timpulă a se înființa acestă institută. Ense mulțămirea nostră și-a întregului comerciă este și mai viiă, cândă vedem că enșiși comercianții însemnați din plada nostră aă luată inițiativa a forma astă instituțiune. Uă bancă naționale română numai atunci va corespunde și mai bine la scopul ei, când ea va fi formată în țară, primă asociațiune în țară, inspirată și dirigiată numai din întrulă țerei și după interesele numai ale comercialul și industriei nóstre naționale. Stimă Pre înălțate Domnecum Măria Tea ești totdeuna în capul oricărei idei naționale și folositóre poporului. Venimă derit a ruga pe Maria Vostră ca se luați luptă înalta Măriei Vostre protecțiune și acesta lăudabile inițiativă a comercianților și a mai multora altora persone din țară, și mare va fi binele ce cu acesta veți face comercialul naționale. Înalta protecțiune a Măriei Vostre și sprijinul guvernului Măriei Tele vor face a se realisa inceputul unei nouă ere, pentru desvoltarea comerciului română. Suntemă ai Măriei Vostre pre plecați supuși. L. Șabechi, G. N. Șoimescu, V. Gagiu, G. St. Coengeopulo, Hristofor Stoianovici, Paraschiva Atanasiu, Ilia Zamfireacu et G-nie, Ionn Petcovici, Ionuț V. Lăzărescu, G. Bursană, N. H. Stoica, Socecetenie, B. Suditu, Frații Petrescu, Stancu R. Bechianui, Petre Enciulescu, Frații Chihtescu, Sava Vasiliu, Micailă Anastasia, G. Danielescu, C. D. Atanasiu, Nae Niculescu, C. Panaiotu, I. N. Triandafilii, B. B. Verza, Ch. Tabacovici, A. Zahariades et Cnie, I. Poenaru Bordea, George Niculescu, Dimitrie A. N. Panteli, Frații Chicleanu, G. Bacaloglu, Ionti Nacu, V. Cuțarida, P. Custoff, Toma Popescu, S. Dancovici, H. C. Warta, Frații Georgescu, Ionn Angelescu, N. Carapati, A. B. Dancovici, Petre T. Dancovici, P. M. Christescu, M. Ghristu et P. Gheorghiu, S. Papadatu, Antonii Constantinescu, Teodosiu Ivanovici, Petrache Dimitriu, Elie Bosianu, D. Bibescu, Hie Nicolescu, I. Oressa, Anghela Teodoru, D. G. Popp, Grigoriut Apostoliades Polihroniac, Ioniț G. Manu, Dimitrie Moroianu, Nicolae Pancu, Vasile Capșa, V. Grigorat, Frații C. G. et Capșa, Adolf Deutsch, Const. Feldescu et C-une,D. Staicovici, I. Sălcianu, A. Popovici, N. A. Danielopulu, Hâtsch er Müller, Ioniț[Christescu, Nacu Mincovici, I. Grigorescu, G. Badescu, G. Radulianu, B. Titirigu, Atanasie Simeonu, Dumitru Pavelă, Ales, I. Protopopescu et C-nne, D. Petrescu, N. Vernescu. Pe lângă fondatorii creditului fonciară română, a căror nume s’aă publicată deja, écu âncă alții ce aă reclamată acésta onore ș’au fostă trecuți între fundatori. D. Vasile Boerescu netrecutu din erbie ’n lista d’ântâiu. D-nii G. Goga, doctoruiii Keresteni, M. lonescu, Ilie Bosianu, N. N. Manolescu, G. I. Ghika, Theodoru Doforescu, Niță Vasilescu.