Romanulu, ianuarie 1874 (Anul 18)

1874-01-24

ANULU ALU OPTU­ SPRE­VOESCE SI VEI PUTE­M __. Orî­ ce terei ] pentru Koin&uia, se adre­sez« In ii­ l[­iilu­struții mea diarhiliiî. A­N­U­N­Ț­U Ii, I. In pagina IV, spațiulii de 80 litere 40 bani In pagina III, linia 2 Iei. A se adresa Lt PARIS : la d-niî Crain et Micoud, 9 run Drouot, 9. LI YIENA: la d-nii Haasenstein și Vogler Neuerm­arkt, II. Scrisori și orî-ce trimiteri nefrancaze vorü fi rel­usat­e.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI ESEMFLARULU. SERVICIULU TEL­EGRAFIC­U alu «ROMANULUI.» Possen, 3 Februari. ■— Arch­iepiscopulu Ledochowski a foșt­­ arestată și băgată în temniță, din ordinele guvernului. Pesta, 3 Februarie. — Camera deputați­­loră a adoptată, cu 166 voturi în contra a 155, proiectată de lege presintata de gu­vernă, relativă la drumul­­ de­ seră ungară de la est. Redacțiunea și Administrați­unnea, Strada Academiei, No. 26. Ionea de BUCUSTESCI, 23 Căm­ilară. 4 L­umirü. Mâne este a se începe in Adunare desbaterea legii care aședia temelia Statului, comuna. De reper­te ori de­mon,strarämii cu regimul ă, . t­ivra f­­resce cu învier șiunare striga* .h. o­ri de a asigura domni r­rea* țiuiții și predormirea elementului și influiuți­i străine asupra Românilor­, nu putea sé lipsesca de-a isbi în comună, care este una din petrele unghiulare, ale Statului democraticii românii. A isbi la noi comuna, est­e a sa­tisface dintr’u­ singură lovitură am­bele aspirațiuni fundamentale ,de re­gimului actualii : a rădica reacțiunea oligarchică într’uă țară esențialmente democratică, și a scudui principiile naționale, prin distrugerea unora vechi și gloriase datine, titluri de nobili­­tate a­le națiunii române. Comuna nostra nu este de­loc­ o­­pera statutului; ea nu este nici opera regulamentului organicii, căci și mai nainte ea a existat o, încă mai auto­nomă, mai puternică constituită. Re­formele aduse de aceste două Consti­­tuțiuni, departe de a largi la noi au­tonomia comunale, au­ restrins-o, căci nu într’un sistemă mai complicată, în Înmulțirea și îngreuiarea atribuțiuni­­lorii constă acestă autonomia, ci nu­mai în neam­estecul­ administrațiunii centrale în administrarea propria a comunei, numai în libera alegere a tutorii represintanților ă­i ei. Comuna pate să nu aibă de câtă ună singură magistrală, care se-și indeplinescă în­­datoririle numai după vechi usuri și datine, fără legi ori regulamente scri­se, și totuși decă acea "comună va a­­lege fără nici ună amestecă estem­oră pe acestă unică magistrală, și dacă nimeni din afară nu va interveni în regularea intereseloră i ei proprie, se va putea ijice cu dreptă cuvântă că este multă mai independințe de­câtă comuna administrată de ună nume­roșii consiliu, după legi și regulamente scrise, dérü unde primarulă nu va fi alesă, ci numită de administrațiunea centrală a țerei. Repetimă dérit, că și regulamen­­tulă organică și statutară n’a­ adausa absolută nimică la antica indepen­­dință a comunei române, n’aă făcută de­ câtă a o regulamenta, a o înzestra cu legi, cari o făcură mai dependințe de guvernă. Nu în aceste Constitu­­țiuni decăzute trebuie se caute cine­va originea comunei române, ci în ve­­chiele municipie romane, plantate pe pământul­ Daciei de civilisațiunea co­­loniloră romani. Comuna este dată la noi­ua in­­stituțiune națională; ea este prima și fundamentala espresiune a principiu­lui represintativă, pe care s’a înte­meiată în tote epocele organisarea Statului română. Românii sunt­­oate, din tote naționalitățile neolatine, aceia cari au păstrată mai pură și mai cu fidelitate acesta gloriasa moștenire a civilisațiunii romane ; ei stabiliră pe acestă principiu tóte instituțiunile fundamentale ale Statului : principiu represintativă in comună, principiu represintativă la Domnia, principiă represintativă în Biserică. Și nu unu principiu falsificată, cum este astâtji, nu alegeri ce nu simtă alegeri, nu a­­legeri consfințite prin numiri, nu nu­miri din sînulă alegerilor­ , nimică din tóte aceste combinări, ce denunță alterarea principiului și intențiunea de a o le falsifica. Primară a avută totu de una co­muna română, de sară fi numită elă burglabă, pârgară, pârcălabă, vornică sau ori­cum altă­ felă , și elă era a­­lesă, liberă alesă, de­și nu existau pute legi și regulamente scrise întru acesta, de­și administrațiunea centrale nu -și aroga dreptul­ de­ a le esecuta cu bi­­ciulă și cu baioneta asupra locuitori­­lor­. Prin urmare, comuna autonomă și primarulă directă și liberă alesă ală­turoră membrilor­ comunei, fără deo­sebire de clasă, simtă instituțiuni na­ționale române. De acee­a se învvier­­șiuneză asta de grozavă asupră-le re­­gimul­ actuală , regiună care, în fa­­a acțiunii lui, nu se póte numi de­câtă de reacțiune oligarchică și de înstrăi­nare. Elă trebuia neapărată se isbescă tocmai în cee­a ce caracterisă mai multă aceste instituțiuni: lovi­déra în alegerea primarului, desființa auto­nomia com­unală, punândă comuna supt autoritatea unui primară, funcționară ală Statului, distruse egalitatea de drepturi a locuitorilor­, introducândă împărțirea în clase, și, în fine, nimici ori­ce principiu națională, acordândă străiniloră dreptură monstruosă de-a cârmui pe Români în comunele lor­. Acesta nu era nimică mai puțină de­câtă distrugerea însăși instituțiunii naționale române, spre a pune în lo­­cu’i uă resuflătură coruptă a vechieloră țâri feudale, urm amalgam încelătură, ce purta numai numele metalului prețiosă, dórii care în realitate e com­pusă din cele mai vile materie. Este adevărata că delegații secțiu­­nilor­ Adunării, splimentațî de aceste isbiri, le înlăturară în parte prin con­­tra-proiectulü loră; astă-felă înlătu­rară cutezătorea încercare d’a pune pe străini în capulă comunelor­ ro­mâne, și partea din raportă, relativă la acestă cestiune, este cea mai fru­­mm­osă și mai puternică din tate. Nu înlăturară case de­câtă pe jumătate cele­lalte isbiri aduse instituțiunii na­ționale : astă­felă, de­și limitară drep­tulă pe care’lă cerea guvernulă d’a numi pe primari, totuși i’lă acordară în ore­care măsură, ș’ună compromisă în cestiune de principie este ânsăși călcarea loră; astă­felă, de­și acorda­ră tutoră Româniloră dreptulă de a­­leg­ere, pe cândă guvernulă escludea în comunele urbane partea cea mai numerosă, totuși mănținură împărți­rea alegătorilor, pe clase; asemene mănținură și amesteculă guvernului, ală prefectului și ală suptprefectului, în lucrări ce suntă numai de compe­­tința autorității comunale; în fine, mănținură și monstruosură art. 52, care este negarea cea mai deplină a principielor­ fundamentale, atâtă ale Constituțiunii, câtă șase datinelor­ naționale și chiară ale drepturilor­ naturale ale omului. Cu tote aceste imense concesiuni, făcute de delegații secțiunilor­, guver­nulă nu i­ernase încă satisfăcută: i-se lua numirea directă a primarilor­, a­­dică distrugerea autonomiei comunale, i-se escindeau mai cu sem­ă străinii de la predominarea asupra Românilor­; se aduceau prin urmare două loviri tocmai principielor­ generatore ale regimului actuală, despotismul­ și înstrăinarea; acesta n’o pute îngădui. Atâtă de multă ține la aceste princi­pii, și atâtă de adevărată este că ele surită însăși rațiunea esistenței lui, în­câtă pentru densele na­ștere la îndou­­ială a o rupe cu amb­ii ind­uiiți, a căroră susținere îi era de mare folosă în Adunare. Déru óre reeși­va in acesta cale es­­tremă, în acesta reacțiune iară reservă și înstrăinare sistematică? Totală este cu putință, cândă vă putere străină de voința țârii a mutată cursulă a­­facerilor­ publice de pe calea lară naturale, cândă , din falsificare în falsificare , nici uă instituțiune Statului nu mai respunde la scopul ă a primitivă care i-a dată naștere, ci nu­mai la trebuințele momentane ale unei autorități usurpatore a tutoră pute­­rilor­ Statului, autoritate care for­m­ éza în faptă legea supremă, supt piciorele căreia se așternă tóte cele­l­­alte legi. Cată totuși se nu se uite că totulă merge pene intr’un dj, și cândă acea <Ji vine, cândă se impune prin puterea lucruriloră, când d escesele desfidatare ale unei [puteri lattice o declară, a­­tunci se producă fapte, la cari nimeni nu putea visa, independința nasce din servilismă, și uă sehînteiă electrică, trecândă prin unda liniștită, produce ună precipitată puternică, adesea es­­plosibile, acolo unde pene aci nu se vedea nimică. Vai atunci de aceia cari, prin imprudințele loră, aă gră­bită­­ jiua acestoră fenomene! Fiindu-că vorbirămă despre insti­­tuțiunile ce nu mai respundă la sco­pulă primitivă ce le-a dată naștere, se facem­ai cunoscută că majoritatea delegaților­ de secțiuni ale Senatului a admisă noulă -i să codice penală, fără absolută nici uă modificare. Ra­­portul ă­ ună modelă de concisiune și capacitate antediluviană, compusă din două­zeci și unulă de rânduri, și supt­­semnate N. Racoviță, s’a și împărțită senatoriloră;­ilă vomă publica și noi, ca se veită cititorii cu ce seriositat ce se desbată de corpurile legiuitore uesce­legi de imensa însemnătate a codului penală. D. G. Manu croeju sin­gură că trebuia se se ocupe altă­ feră de asemeni legi, și, ca deșceptare, primi amabilele gratulări ale organului gu­vernului, și ale miniștrilor­, în Aduna­rea nocturna a majorității. Suntemă énsă încredințați că­­ să voră mângâia acum pe deplină felicitările pe cari guvernul­ le va adresa d-lui sena­to­ru N. Racoviță. Relativă la modulă cum se desbătu și se admise, fără modificare, acesta monstruosă concepțiune juridică, a­­firmă că secțiunea 11 a Senatului s’a declarată în unanimitate contra luării iei in considerare, numindă pe d. P. Radu, ce reclama acesta onore, delegat, cu misiunea de-a se rosti contra luării în considerare. Care nu lu­ruse surprinderea secțiunii II, cândă, din raportă, veiju că delegatul ă­scă o tră­dase in modulă celă mai nepomenită, ba se trădase chiară pe elă ânsuși, căci fusese unulă din acei­a cari com­bătuseră mai multă luarea în consi­derare. Cu acesta ocasiune, mulți își a­­mintiră de ședința oragiosa, în care d. P. Radu, certându-se furiosă cu pri­­mul­-ministru, acesta ii spuse că „scie pentru ce d. P. Radu a trecută în o­­posițiune,“ facendă prin acésta alusi­­une de bună-semă nu la interese ce se potă mărturisi. Purtarea din urmă a d-lui Radu îndemnă déri pe mulți să se întrebe, nu cum­va posițiunea d-sere de delegată alu oposițiunii, într’uă ges­tiune atâtă de gravă, l’a pusă din nou într’ună contactă, de astă dată avan­­tagiosă, cu primula-ministru ? Acestă faptă ne dă mi­ sur­a princi­pielor­ de morale, ce președă astăzi la tratarea afacerilor­ Statului; elă caracterisă forte durerosă și epoca prin care trecemă. ERATA.—Din erore tipografică, s’aă lăsată mai multe erori în numerasă da ieri. Asta, pe pagina I, col. III, de la rendulă 34—­36 s’a lăsată: „și se afim­aserămă pre comunicatură, case potă fi desmințite, cumnatului acestei onorabile administrațiuni etc.,“ în loc­ de: „și se afirmaserâmă pré categoricii, ca se potă fi desmințite, comunica­­turii acestei onorabile administra­­țiuni etc.“ Nici oă serie politică din Francia. Academia francesă a alesă, în locu­rile râmase vacante prin martea d-soră Lebrun, Saint-Marc Jirardin și Vitet, pe­d. Alesandru Dumas fiinla, autore dramatică, cu 22 voturi, la autarula scrutină, ped. Mezieres, istorică, cu 18 voturi, la al­ treilea scrutină, și pe d. Caro, filosofă, asemenea cu 18 voturi, la al­ patrulea scrutină. JOUI, 24 IANUARIU, 1874. LUMINEZA-TE SI VEI FI ABONAM­IIN­TE In Capitale: unű ană 48 lei; șese luni 24 le trei luni In­ Iei; uă :ună. 5 le In­­stricte: unii aliü 58 lei; șese luni 29 le trei luni 15 lei, na lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimestru franci 18 A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Hale­­grain, liue de l’ancienne comedie 5, și la d-nu­ Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA: la d. B. G. Popovicî, Fleich­­markt, 15. bar și a seconda operațiunile genera­relui Moriones. „Cursul­ rîului este tăiată prin­­tr’ună lanțu de torpile. •­­ Carliștii au propu să se schimbe 900 prisoniarî luați la capitularea orașiului Portu­­galeze. „Generarele Moriones și-a retrasă demisiunea. Elă a primită ajutore im­portante și ș’a începută operațiunile în Biscaya. Circulă scomptulu că, tre­­cendă prin Durango, ară fi isbutită se deblocheze cetatea Bilbao.“ In­­ jiarele parisiane cu data de 30 ianuarie, găsimă âncă urmatorele ser­ii din Spania: Capitularea orașiului Portugaleze a dată în mâna carliștiloru 1,500 pri­­soniari, 9 tunuri, 2,000 pusei și 2 milione cartușe metalice. Generarele carlistă Palacios, vechili oficială ale celebrului generală Ca­brera, a destituită și schimbată mai mulți capi de bande din Valencia, di­­risați între ei, și apoi a câștigată uă victoria, care a provocată demisiunea generalului republicană, numită totă Palacios. Sabau­s a atacată la 24 orașială Santa Colonna de Farnes, cele mai importante din provincia Gerona. Ar­tileria sea a spartă zidurile, déja apă­rătorii construindu baricade tari, îm­­­presurătorii n’aă putută se treca peste ele, pen­ éntru aprópe 100 omeni, s’aă retras"". In­locuiți generarelui Campos s’a nu­mită generarele izquierdo, pâne la a cărui sosire la postulă seă­eraă mari temeri de atitudinea unei părți din trupele generarelui Campos. Se vorbesce în Madrid despre pu­blicarea unui manifest­ din partea de­­putaților­ Adunării disolvate la 3 ia­­nuarie de forța brutale. țîilele trecute ș’a urmată în came­ra Danemarcei să desbatere forte vi­­nă în contra ministeriului în privința publicării scrisorii autografe a rege­lui, prin care respunde la adresa Fol­­kethingului, relativă la cererea de a schimba cabinetulu. Majoritatea a a­­doptată ICU 57 voturi in contra a 31,­uă ordine de motivată, prin care desaprobă publicarea scrisorei, și pro­testă contra faptului miniștrilor­­ de a amesteca pe rege în luptele parti­telor ă. țfiarulă l'Opinione din Italia publică uă scrisóre a generare!ui Lamarmora, prin care, respunjându la acusațiunile Diaminî oficiale prusiană, reproduce în întregimea lui scrisórea d-lui Usedom, de la 12 Iunie, 1860. Apoi declară că a depusă la ună notară testule ori­ginale ale acestei scrisori și raportul­ particulară ale generarelui Govone de la 3 iuniă, 1866. Generarele adauge încă că tóte aceste documente, fundă scrisori cu ună caracteră privată, nu potă se esiste în arh­ivele ministeriu­­lui afacerilor­ străine. Independința belgică de la 30 ale cornnței publică următorea telegramă cu data de 29, primită de la Sant-Se­­bastian: „Uă escadrilă a sosită la gurele Ner­­vionului, pentru a ajuta orașială Bil­Amy anunțată în unulă din nu­merele trecute că Skupcnna ser­bă a votată mai multe măsuri încuragia­­tore industriei naționale. E că în ce constă cele mai principale din aceste măsuri. Statulă se ajute pe toți întreprin­­zjătorii, cari vor­ fabrica vr’ună ar­­ticolă industriale în țara, prin darea de privilegie pe 15 ani, de a nu plăti nici un vamă pentru importarea ma­chine­lor și a materialelor și de construc­­țiuni, cărbuni ect. Asemenea se nu plătescă nici uă vamă nici la esportă pentru obiectele fabricate in țara. Sta­tală se le dea gratis din domeniele sale atâtă terenurile necesare câtă și lemnele de construcțiune în totă tim­­pul­ duratei privilegietoră. Intreprin­­­ Jetori potă­ se fia și străini, înse cu condițiunea de a recunosce jurisdic­­țiunea autoritățiloră țerei. (/

Next