Romanulu, mai 1874 (Anul 18)
1874-05-04
ANULU ALUPTÜ-S PRE DECELE VOIESCE ȘI VEI PUTE Orî-ce cereri pentru România, se aure Miză la administrațiunea Jiariului . ANUNȚURI. In paga IV, spațiului 30 litere petit 40 bani In pagina III, linia petit 6 leî. A se adu a EA PARIS : la d-nil Órain et Mieoud, 9 rue Drouot, LA VIEW A : la d-nii Haasenstei 51 Vogler jWallfischgasse.lO. - Scrisori și orî-ce trimiteri nefrancate voru fi musate.—Articlele nepublicate se vor arde. 201Î ANI ESEMPLARULU. Redactiunea și Administratiuni* a „Românului“ s’au mutatu în „strada Dómnei“ No. 14, casa Emanoilu Băleanu, în apropiare de direcțiunea poștelor« și telegrafeloru. Medaelizmea și Administrațiunie», Strafla Domnei, No. 14 (A) 8H§ Edițiutea de sera í BÜCDRISCF, a FLORABU țfiarului din Pesta Federalunea publică urmatórea scrie: «Negociatiuniile între ministeriul, ungarii și represintanții societăților îl ferate în cestiunea concesiunii liniei Temișiora, Orșiova s’au închiriatu și protocalele respective s’au suptscrisu in 7 1. c. Resultates lerii se resumă în următorele: Societatea austriacă a cărei ferate de stată capătă concesiunea d’a construi linia de la Temișidia la Orșiova, pentru care i se urcă garanția cumulativă cu 1 milion de fiorini pe ană. Concesiunea intră in rigpre îndată ce conventiunea internatională relativii la juncțiiunea caselor ferate române la Orșiova și Temișin (Predelu la Brașiou) se va fi inchiriata, și,prin urmare ambe joncțiunile cu căiele române vorti fi asigurate. Clădirea pe distanță, Temișiara-Oraiova are se fie trminată în 8 și jumătate ani de la termiulă amintită mai susü. «Se seie că negociațiunile cu România, începute încă la 1868, n’avură pene acum nici ună resultată, causa fusese condițiunea pusă de ministerială ungară d’a i se stipula pasuilă Temișiului în schimbă pentru funcțiunea pe la Orșiova-Verciorova; vamă vedere mai aplecată va fi corpura legislativă ală României d’a comite astăzi greșelii de care s’a serută feri pene acum. Aici se crede că cestiunea este pusă bine la cale și nu’î lipseșce de câtă numai votarea și sancționarea iei — brevi mânu». Reproducemü mai la val , după Orientulii latinii, ună articlu forte îndemnată, în privința juncțiunii maghiare, pe care’lă recomandămă cu dinadinsulă celoră cari mai voră și mai suntă liberi se cugete și se lucreze ca Români. Românii din Ungaria gemă în cele mai grele lanțuri ale sclaviei și scriu la ușiele temnițeloră, și cu tóte aceste ei espună necurmată și averea și corpul ă loră, și chiară propriele loră interese, spre a ne descepta, spre a ne arăta perielele ș’a ne ’ndemna se respinge că funcțiunea care robesce România Unguriloră din punctul de vedere strategică și economică, pe cândă cei daci unii privescă peirea cu ochi de sticlă și cu inimi paralisate, eră alții, ca cei de la guvernă, susțină astăzi chiară că trebuie se pune că în lucrare noi înșine articlele 2 și 3 din propunerile făcute Austro-Ungariei de către Prusia „d’a se pune principatele supt „protecțiunea M. S. imperatorele Austriei, recunoscându-lă ca stăpânilă „soră suverană, și d’a lua ca aliate „mesurele necesarii spre a ajunge la „scopurile lor””. Da, astăzi chiară miniștrii României cu teza a spune prin organilă , loră că concesiunea dată companiei Staats-Bahn „nu se va esecuta de „câtă numai după ce se va asigura „și esecutarea funcțiunii de la Temisă „la Ploiesci. Eco. adauge Pressa, cea a „ce este certă și positivă“. „Certă și positivă“ pentru guvernul îngagia mintelor, da; pentru toți ómenii liberi cnsé „certă și positivă“ este că Ungurii deferă concesiunea companiei Staats-Bahn, pentru că le este peste putință d’a face altă felă. Amă »mințită ș’amă arătată—și nu se mai demonstră cea-a ce seifi toți pe deplină—că Staats-Bahn este una din cele mai mari puteri ale Austriei, căreia nu mai potă Ungurii se ’i ție peptű; se desbatemă dară astăzi faptulă ce ’să avemă supt ochi. Daca Ungurii puteaă se n’acorde societății Staats-Bahn linia Temeșvar-Orșiova, pentru ce n’a fi asceptat și votarea de către noi a liniei Ploiesci-Brașiovă, ș’apoi se ’nchiăiă contractă cu societatea Staats-Bahn? Ei trebuiați s’ascepte cu atâtă mai multă, cu câtă sciă c’acea linie este din cele mai vetematore pentru noi, atâtă din punctul de vedere economică, cât și din punctul de vedere strategică. Ungurii o soră acesta, căci rușii au mărturită-o în tote soiele loră și chiară în discursuri oficiale. Ei trebuiaă să ascepte cu atâtă mai multă, cu câtă soiă,—și ei suiă fórte bine—că tóta națiunea este ’n contra acestei vecite supt jugari, și că însăși majoritatea Camerei s’a ’nfiorată de mărimea crimei ce se propunea ș’a respinsă-o. Pe ce dem ânc’uă dată s’aă întemeiată Ungurii s’aă dată concesiunea Temeșvar-Orșiova ma î nainte d’a s’asigura că Românii au perdută cu totulă mintele și s’aăotărîtă se primescá și sancționeze de bună-voia tocmiela Germano-Kogariel pentru suptjugarea Româniĭ? Pe îugagiamintele miniștrilor ? Dérft décaet Ungurii, și totă nu putură lupți contra asociațiunii Staats-Bahn, pentru ce ne disprețuiescă pâ n’a crede cu siguranță că consilierii principelui Carol vom pute lupta contra unei națiuni care nu voiesce sa cadă în robia Maghiariloră ? Credută-aă ei că puindă în învoire acea clausă se voră găsi Români atâttt de tâmpiți încâtă s’o ia în serioșii ? Deju nu vedu că ațele cu cari aă cusută-o sunt atâtă de albe, in câtă le vede de câtă colo chiară cei cu vederea cea mai scurtă? Ce felil? Se va găsi ună singură omă, care se crede că va fi prin putința Ungurilor, sä ’mpedice mai multă timpă transitusă Europei cu Orivntele ? Se va găsi ună singură omă, care se susție, făr’a se espune la cea mai patentă derîdere, că va fi prin putința Ungurilor ș’a oricărei puteri sĕ lupte mai multă timpă contra comercialul ș’a intereselor lumii întregi?! In adevĕrü, că asemene derîdere este egală numai cu crima unei concederi ca cea a ce ne ceră Ungurii, și d’aceaa ne este d’ajunsă acum a constata derîderea, precum dovedirămă și crima, pentru ca națiunea să cunoscă pe deplină derîderea, ca și crima. Negați acesta dechiarare ? Procesele-verbale ale Camerei v’o pună naintea ochiloră, cum sa puse naintea ochiloră regelui Babiloniei Balthazar, cândă profana în banchetă vasele sacre, teribilele cuvinte : Mane, Thecel, Shares. Neputândü dérü nega propria vóstră mărturire, pe ce dreptă ne cereți se va spune că noi ceaa ce voi datoriți se ne spuneți: cari suntă îngagiaminte de ce-ați luată ? Noi nu putemți să le cunosc emit, ci numai să le presupunemü după faptele vóstre, ș’acesta o făcurămă într’ună șiră de article, publicate de la 21 Martiet și pâne la 14 Aprilie. Recitiți-le, uitați-vă la manoperile financiare ale d-lui Mavrogheni, la actele vóstre în privința Porțiloră-de-seră, la surparea sculelor, la înănținerea oștirii cu armele ce avea la 1868, la deplina ’njunghiare a comunelor—temelia oricarei societăți, la provocarea cejfăcurăți Porței, în curs de doui ani, după îndemnul gazetelor germanoungare, la faptul și cunoscută despre alianda Ungurilor, cu Prusia pentru distrugerea Austriei șitinderea Ungariei până la Marea Negra, la propaganda ce faceți că Ungurii ne suntă amici, pe când ei sugrumă pe Români mai multă de câtă ori cândă, și ne cotropescă chiară astăzi pământulă, cum a dovedită în Cameră, d. Miculescu, uitați-vă în ‘fine la stăruința vnstră, d’n damnețiunea de la Brașiovă, și veți vede, ceea ce vede lumea totă că, îngagiamintele ce-ați luată suntă punerea ’n lucrare a articlelor 2 și 3 din proiectul de tratată între Prusia și Austro-Ungaria, pentru deplina robire a României supt jugulă maghiară. 2. Fondurile, de cari are necesitate Pórta pentru a plăti în termină scurtă detoria flotantă ș’a ’ndeplini îngagiamintele ce’i compună detoria publică, i se vor procura cu titlu de avansuri pentru doni ani. De la batjocura Ungurilor, în privința Româniloră, se trecemu la una din necurmatele batjocure pentru națiunea miniștrilor, cu îngagiamintele. Ei au cutezarea să ne cera, pentru a doua sau a treia oră, să le spune că noi „cari suntă îngagiamintele „ce-aă luată cu străinii “? Deri în numele lui Dumnedeă, d-ni miniștrii;și se conjurămă chiară în numele d-lui Mavrogheni se respundeți, scurtă și copriuisétorii: Noi, séu voi éngi-vé ați deghiarată în cameră „c’ațî luată mari vigagiaminte cu străinii* ? Uá scrisore, adresată din Berlin către aginta Havas, conține cele următóre : „Imperatula, amica Gaaetta Germaniei de nord, și repetă în coră toți oficioșii, este celă mai bună amică ală Germaniei! Acestea e cu totulă adevărată. Ea mergă și mai departe: «jică că este singurulă amică ală Germaniei. In ziua cândă Rusia ară înșira numai câteva corpuri de armată pe fruntaria sea despre vest, în acea zi Germania, scd mai bine Prusia, nară mai avea ună singură amică în Europa. „Cabinetul din Berlin scre acesta forte bine și simți mântulă naționale are, cum se $ici?, acestă miresă. Acesta însemnază are că Francia nură fi nici de cum isolată ? Din nefericire nu. Francia este singură, cu totul singură, déri!déca fară sei la Versailles imensule resultatu ce s’arű obținâ prin abdicarea partitelor și stabilirea definitivă a ceva stabile, s’ară grăbi pôte d’a pune capătă unui provisoriu care slăbesce în interiore și ’mpedica în afară simpatiele d’a veni spre noi*. SAMBATA, 4 MAIU 1874. LUMINEZATE ȘI VEI FI ABONAMENTE in Capitalei unü anü 48 lel; 5ése luni 24 lej iei luni 12 lei; uă. .ună 5 lei. In Districte: un anui 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimestru franci 18. A se adresa la PARIS: la d. Darras-Halgrain, Rue de l’ancienne comedie 5, a 1» d-nii Crain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIEISA, la d. B. G. Popovici, Fleichmarkt, 15. Reproduceme urmatorele din edițiunea de diminața a numărului precedinte. In ședința de ieri, 2 Maiu, s’a proclamată ca deputată ală coleg. I de Dorohoiă d. Boldură Lațescu. D. G. Brătianu a cerută ca între proiectele ce se voră desbate ’n acesta sesiune, se ftă și legea pentru organisarea servițiului sanitară, ală cărei raportare este. D. Văsescu a cerută ca guvernulă se presinte ună proiectă, prin care se se modifice legea de espropriere, căci, în modulă cum se face artî, prin juriu, a ajunsă una scandală, uă spoliațiune. .D-sea citeză mai multe cașuri, din Romană, Galați, Iași etc., unde pentru câte-va pogone s’aă luată companiei căseloră ferate sute de mii de galbeni. D. G. Grădiștenu a recunoscută veracitatea spuseloru d-lui Văsescu și citeză și d-seamă casă, în care, pentru că jumătate falce de pămentă espropriată, s’aă luată 8000 galbeni. După ce d. Agarici restabilesce că ’n L Română nu s’a ’ntâmplatu asta-felă și că legea a fostă reă aplicată, și după ce d.Văsescu explică că n’a avută intențiune s’atace pe nimeni, ci numai se reprobe uă asemenea sistemă spoliatóre, incidintele se Închide și camera trece ’n secțiuni. Din afară.— Atene, 8 Masă. — Disolvarea camerei se confirmă. Colegiurile electorale sunt convocate pentru 1 Iulie. Madrid, 9 Masă. — Mișcarea de împrăștiare a bandelor carliste continuă a se accentua in multe districte. Mareșialele Serrano este indispusă. Paris, 11 Masă. — Sadik-pașa a ’nchiriată la Londra, cu reserva adesiunii banubiarilor englesi, următorulă arangjamentă: 1. Crearea unei bănci naționale, prin raidlocală măririi băncii imperiale otomane, fusionându-se cu alte stabilimente. Diavul Vaterland din Viena, vorbindă de interpelațiunea lordului Russell și de responsur lordului Derby, publică ună lângă articlu, din care patru gomfi nume+Areo părți însemnate: „Orîcine se gândesce la procederile cu cari s’a servită d. de Bismark în 1866 contra Austriei și ’n 1870 contra Franciei, s’ascepta se védá și resultatele machinațiunilor și conspirațiunilor, cari tindă a face se se credă că Prusia este amenințată, și cari nu -i servescă de câtă pentru a deghiza nouole sale planuri de resbelă de cucerire. Nu este Francia, ci politica d-lui de Bismark care amenință pacea generalei. Situațiunea de a fi a Europei, țfice faia vienesă, este cu totulă identică cu aceaa din 1755, epocă cândă Francia renunciase în ura seculară ce purta casei de Austria, și cândă nu se vede în regele Prusiei decâtă „vecinulă celă mai rea și celă mai periculosă ală serenisimei case arhiducale, vecină toto-de una gata a cade pe inima Austriei pentru a ’i da lovitura de grațiă*. „Déca alianda de la 1756, explică Vaterland, n’a putută se facă a dispare ultima urmă de inamiciță a Franciei, causa este că Austria pe acela timpă era încă puterea predomnitore în Germania. „Ar fi situațiunea este multă mai netedă. Austria și Franca au aceleași recriminațiuni de făcută în contra Prusiei : una la Sadowa, alta la Sedan. Amândouă sunt cele d’ântâiă amenințate de setea de cuceriri a descendinților a lui Frederic II... Fiecare discursă ală tăcutului Moltke este că ofensă Franciei „Austria și Francia suntă nevoite astăzi se stea unite în fada Prusiei. Trebuie se predomine sistema raazei imperatrice Maria Theresa. „Décand I lipseșce Prusiei ală douilea inamică naturale ală Austriei, adică Turcia, ea a serută se’lü înlocuiască cu Italia ... Puterea care ară pute se facă se atârne într’uă parte cumpăna victoriei este și aza, cum a fostă acum 100 de ani, Rusia. Daca, pentru momentă, politica rusă se conduce încă de simțiminte personale, este celă puțină forte naturale ca Rusia se intre în coalițiunea anti-prusiana.“ Vaterland termină articlulă c’ună pasagiă dintr’uă scrisore a împăratului Francisc a I ale Austriei, și ’n care se țffice : „Singura ideiă a Prusianului este d’a ave grijă se esploateze disposițiunile pacifice ale Europei, cu scopu d’a pute mai bine se ’ndrepteze loviturile selecțiiarul, oficiosu V Italie, tratândă despre aceași cestiune , face următoarele reflesiuni : „Care póte fi causa acestei stări da incertitudini despre durata păcii care preocupa tota lumea, până și pe diplomația englesă, atâtă de apatică de ordinară ? Nimeni , repetămă, nară pute s’o spuie a^i. Asceptândă, Europa ’ntrega îndură deplorabilele consecințe ale unui rău pe care nu’li cunosce, și urmările absorbă cea mai mare parte a restneloră stateloră. Amă ajunsă în punctul ă în care nimeni nară pute descoperi causa unui apropiată conflictă, și cu tóte acestea tota lumea se crede în ajunul lui. Fără ca cineva se fiă pesimistă din natură, este în adeverit timdă a se preocupa seriosă d’un asemnea situațiune.“ In camera lor^iloră Engliterel s’a urmată filele trecute să desbatere despre politica englesă în India, în relațiunile iei că Rusia. Lord Derby a declarată că intențiunile Rusiei în privința Afganistanului nu sunta de natură a inspira îngrijiri. Rusia, după opiniunea sa, manifestă în acestă cestiune disposițiunile cele mai conciliante și până azi nu se află nici uă divergință de opiniuni între ambele guverne, în privința teritoriel oră limitrofe. In ceaa ce se atinge ânal de cestiunea d’a se sei ceară face guvernată Englizerii in vr una casa eventuale, Lord Derby a refuzată se dea ori-ce esplicări. Ziiarul L'Union publică următorea parte dintr’un proclamațiune a lui Don Carlos, pe care a primită-o doi» Durango (cartierulă generale carlistă) prin telegrafă: „înainte mereu voluntari lucred«rea mea este nestrămutată ca caragială vostru. Vomă intra în Bilbao și mai departe de câtă în Bilbao. Drapelulă nostru se va preumbla triumfâtură de la Vera la Cadix. Vomă ține capota, ve jură, pretutindeni unde vor veni revoluțiunea și impietat«» se ne ofere bătălia.“ Serviciunft perfectă și regulată ală liniei Bucuresc-Pitesci. D-lorü redactori ai ROMANULUI. Domni redactori. Următorea retațiune crezândă cu intereaeza publiculu, ve rogo se binevoiți a ’i acorda ospitalitate în prețiosală d-vóstre «Jianul . In ziua de 27 Aprilie, trenuli de pe linia Bucuresei-Pitesci porni din capitală la ora 3 p. m. și la ora & si 25 minute sosi la stațiunea Titu, unde d.. ministru de resbelă se cobori din vagonă cu familia, spre a me’rge l» învecinata’l proprietate. Pene la Titu, avurămă în călători» ună mică incidinte, provenită din causa machinei trenului, incidinte care, de nară fi fostă urmată de altele mai mari, ară fi putută trece neesplicată. La punctul ă Gonțesci, care în indicațiunea ordiniî.,de mergerea trenu' riloră nu figureza ca stațiune de poposită, machinistulă, în contra funie