Romanulu, iunie 1874 (Anul 18)
1874-06-03
484 legi împreună vomu consolida administrarea generale a statului românii, eră pentru d- Vostre în deosebi goră fi un ă titlu la recunoscința țărei. In mesagiulu meă din 23 Maiu 1871, presintată d-vóstre totu prin guvernulu actuale, v’amă esprimatu încrederea ce amu în destinele României și speranța că națiunea întregă, luminată prin esperiență după atâtea grele încercări și obosită de lupte sterile, va merge prin mandatarii sei cu pași sigurî pe adevărata cale a progresului, prin ordine și stabilitate, încrederea mea a fost afundată, speranța s-a realisată. Ve esprimii dorii, domnilorii senatori, domnesca mea mulțumire și rogii pe Dumnezeu se ve aibă în sânta sea pază. Sesiunea estraordinară a corpurilor legiuitóre este închisă. CAT? OL. (Irmeza semmăturele tuturora miniștrilor…). No. 1,168. 1874, Maia 31. la Focșiani a apărută unü organi ebdomadarii întitulată „Ediculă Futnel,“ „chiară aici intereseloru locale“. Ca programă, publică în capul primului numeru, supt titlulii „Ce sunt ternii,“ urmatórele rânduri : «Ca cronicari imparțiali, vomă aduce servițiele nóstre administrațiunii și justiției, vomă fi apărători, vomă lăuda meritele oriunde le vomă găsi, cândă vomă vede ca suntü la înălțimea misiunii loră, că lucreza în interesulu generale , după dorințele și aspirațiunile județului menite a contribui la binele comună, le vomă combate și desaproba faptele, când ele voru devia de la lege. Stabilitate și progresă, acesta ne va fi devisa nostră.» ROMANULUI IUNIE 1874 ASCENSIUNEA NALULULU MICHAIU-BRAVULU. Domnule redactor. Conformă promisiunii mele, ve trântită câteva notițe asupra ascensiunii balonului Michaiu Bravulu. — Cunosceți neripetiele prin cari amî trecută pregătirile acestei ascensiuni, împedecările ce ne-au pusu atâta timpul, câtă și ómenii. In fine totă publiculu Bucuresciului a putut vede înălțarea balonului la 4 ore, înălțarea a fostă maiestră. Pena d-vóstre va seia o descrie mai bine de câtă mine: eu me marginescu a va relata cele întâmplate după pornire. îndată după reificarea balonului la 300 metrii, d. Villemot a începută a arunca puțină 1st (risipă spre a mențina greutatea) și amă luată sborulu nostru spre nori c’aă vitesa de 250 metrii la minutu. Bucurescii și satele vecine apareau supt noi ca pe uă hartă geografică. S’autjia numai scomptula depărtată ar fi trăsurelor, și aerul locomotivelor oamenii păreau ca furnicele pe strade. Barometrul arata 2,100 metrii, termometrulă 8 grade căldură. Nu put ți se va figurați impresiunea măreță ce resimte cineva în acestă momentă. Omul se simte mândru de superioritatea sea intelectuală în creațiune; lumea josă pare mică, meschină cu pasiunile iei mici în comparațiune cu liniștea maiestasa a cerului. Drapelulu română fâlfăia mândru din înălțimea la care se găsia, pare că avea conseiință de numele glorioșii pe care îl purta un nori. Eu mă gandiamă că, câtă de susu vomă purta acestă nume, nici-vă dată nu ’să vomă putea duce la înățimea unde l’aă dusă aripele gloriei! Bietulă Villemot, șterge idu’și fruntea, îmi dădu mâna, mulțumindu’mi pentru conființa ce amă avută în elă, și îmi spuse tóte calomniele, tóte insultele ce a avută a suferi caisele trecute fără nici să vină din partea lui. Ei i-amă trecut plescuța cu Cigane,$inându’i,se trăiascăiranm 1 lbrigînd traiessa România, aruncă 20 de chilogr. de lest, în câtă ne suirămă d’uă-dată la 3800 metrii. Termometrulă indica 2 grade supt 0. Ne îmbrăcarămă cu paltenele și d’uă-dată ne amă vei juta înconjurați d’uă ceță albă și umedă, care pica pe noi ca lapovița de iarna. Era 5 ore și 50 minute. Pamântul a dispăru, nu mai vedemă de câtă nori și scrii nori. Pe cândă eramă ocupată cu observații barometrice, Villemot îmi strigă: regarded cest magnifique! In adevĕr era admirabile. Balonul nostru se reproducea în nori prin fenomenul markellel, cu cea mai mare exactitate. Fiecare mișcare era exactă reprodusă, și totu acestcă tablou era înconjurată de una curcubeu circulară, în câtă balonulă părea a fi încadrată într’ună cadru splendidă de culori, cari se perdeau într’ună modă nesimțitoră în atmosferă. Bramă la 4100 metrii, termometrul indica 4 grade supt O. Orele erau 6.50. Din pricina noriloră, nu sclamă unde ne găsimă. Schimbasemă direcțiunea primitivă. Deja condensațiunea gazului, produsă prin ramificațiunea aerului, începu a produce mă efectă descendințe asupra balonului. Prin aruncare de lest ne amă mănținută la înălțimea de 4000 metrii aproximativă, spre a ascepta unu curinte care se ne ducă undeva, spre a nu pica pe orașiă. Acestă cuvinte se produse spre N. E. Atunci amă începută căderea spre a ne orienta. Uitându-me cu oehianul,amă crezută că recunoscă moșia d-lui C. Blaremberg, care era aparinte prin eleșteală ce lucra ca uă oglindă. In acestă mormăită eramă la 2800 metrii, orele erau 7 și 5 minute. Vederea era forte întinsă. Se vedea Dunărea ca ună fir și argintiă șerpuindă pe pământă. Carpații la 600 metrii mai josă decâtă noi, derü acoperiți cu nori, orașele Ploiesei, Mizilă și altele, cari nu se puteau cunosce în depărtare. Presiunea descendinte devinea din ce în ce mai mare. Picăm 100 metrii la minutü, fără a da drumul gazului. Ajunși la 2000 metrii, amă începută a ne orienta. La 1500 metrii amă recunoscută de sigura eleșteulă de la Pașcani și amă începută a ne ocupa de a alege lomlă celă mai aptă pentru a ne cobori. La 1000 de metri i amă începută a vede locuitorii cari lucrau pe câmpă și omenii călări cari ne urmăriați din sală pe drumă. Momentul era propice. Villemot ’noifice: attention et du sang froid surtout. Xu adeverit că apropiindune de pământă la 500 metrii, forța căderii, îndouită prin răpeziciunea deja dobândită, devenea îngrozitore. Ea apucă mă sacă de nisipă și î ncepe a arunca. Villemot asemenea. Căderea începe a fi mai moderată. La 300 metrii strigă omeniiora cu trompeta so seție de noi spre a apuca frânghia Flăcăii respund : lasă pe noi, o fugă câtă potă. Mai acum Amulest spre a trece uă limbă de pădure și pe uă arătură de meiu, judecând o momântură bană. Villemot strigă tare : dla sou pape. Ne asverlim amendoní pe frânghia supapei. Bârnă drumulă unei părți de gază și ajungeam la 50 metrii, incât frânghia nostră de siguranțâ începu a lovi pamântul. Ancă uă aruncătură de nisipă, și de nădată neamu simțită lîngă pămentă. Aux cordages, țipă Villemot. Ne apucămă, elă de frânghiă, că de funia supapei, spre a da totă-vă dată drumulă gazului. Uă mică lovitură se simte, și ne suimă ierü la 150 metrii (aproximativa). Villemot -ml ajută la supapă spre a nu pica la pădure și, ia momentulă cândă iarăși ajungemfi la pământă, aruncă ancora, care prinde în pământulă celă mult de arătură. La baterea clopotului și la sunetul trompetei alungă sătenii și s’acață de balenă, întrebă unde suntemă, Își ni se răspunde: la Vărăsel, la cuconulă sancu Deșliu. După 10 minute de manopere, în care sătenii ne-au ajutată multă, cu tóta frica ce le inspirau mișcările violente ale balonului, sosi și d. Deșliu, care a fostă d’uă amabilitate estraordinară. Prin d-sea amă avută tóte înlesnirile pentru coborîrea, desîmflarea, încărcarea balonului și pentru mijlocele de transportă în capitală. Ii mulțămimă în numele umanității. D-sea ne observase și pregătise chiar mésa, déra n’ama putută profita de grațiosa sea ospitalitate, întorcându-me la Bucuresci cu d. Deșliu, amă simțită îndată că suntă pe pământă, prin dosebitele vederi politice ce le-am d esprimatu amândoui. Eco, d-le redactare,relațiunea fidele a ascensiunii nóstre. D. Villemot a fostă totă timpulă la înălțimea datoriei lui. El are tóte calitățile aeronautului. Curagiă, sânge-rece și ’ncredere în sine. In câta me privesce, ea suntă fatalistă. Spera că publicula română vasei se dovedescu d-lui Villemot că ’n România se prețuiesce curagială și perseverința. Véroga, d-le redactare, a primi încredințarea deosebitei mele considerațiuni. Ventura. Ieproducemü după Economia nationale urmatórele notițe statistice, importante, despre împărțirea topografică a vielor din județuîn Prahova, notițe adunate de laboriosulü redactare ale Revistei științifice, în escursiunile cea făcută prin disula județul. NOTIȚE ASUPRA ECONOMIEI RURALE A JUDEȚULUI PRAHOVA. împărțirea topografică a vielent din județulii Prahova, Supt numirea de Delulu-mare se coprinde tóte viele din județul Prahova, incepandu de la comuna Bobocesel și pene la Vadu sapata, de unde începă inele din județul Buzău. Tóte aceste podgorii se pot împărți in patru grupe principale, forte bine delimitate, și anume : 1. Delulű-Scăenii și Deluli-frumoșii. Aceste două deluri sunt limitate la apusă și spre sudă de către lunca pirîului Telejenu; eră spre nordă și estu de către lunca pîrâului Bucovelut. 2. Delula Cernăteșciloru, limitată spre apusă și sudă de către lunca Bucovelului și a Telejenului, spre nordă de către muchia delului și spre estu de către rîul Cricovu. 3. Delula Urlaților și Merunțișulii, limitată la apusă de către rîulă Cricovală, la sudă de către prelungirea luncei Telejenului, la nordă și la estă de către pîrîulă Ceptura. 4. Delula Ceptura, limitată la apusa de către pîrjulă Ceptura, la sudü de către calea Buzeului și comuna Fontânelele, la nordă de către Valea Rotarii și Maîulu roșia, era la estu da către pîrjură Seheiloră. Aceste patru grupe, podgorii sau deluri sunt, după cum se vede, mai multă sau mai puținu împresurate de pîrîuri, circumstanță topografică de mare însemnătate în situațiunea vidorii. Considerată în totale, Delura-mare este limitată la apusă și la sudă de către lunca Telejenului, la nord, de către lunca pîrîului Sărăcelu și a Cricovului, era la estă de către pîrîul Seheiloră. Fiecare din cele patru deluri se suprîmparte în mai multe văi, ale carora nume desemneza și numele podgorielor. Unele grupe se suptîmpartă în mai multe deluri și delurile în văi. Delulű Scăenil și Delulii frumoșii. Acesta grupă se suptdivide în trei deluri, cari sunt : Delula Scăenil, Delula-frumosii și Dâlmeiele. Suptîmpărțirile principale ale acestei grupe sunt, începândă de la Boldescu : 1. Delulu Scăenii, 2. Valea Gratiei, 3. Delulu-frumosü, 4. Valea cu apă, 5. Risen gâlmeieloră, 6. Gâlmeiele cari daă în Bucovili. Limita septentrionale a vneloră din acesta grupă este Slemna, care începe din comuna Boldescu, merge pe muchia delului trecându prin Secia, străbate Gâlmeiele pene dă în Bucoveli; — limita occidentale și meridionale sunt comunele Boldescii, Scăenii, Tufenii, Pleșa; — limita orientale este partea cea mai apropiată a luncei Bucovelului. In partea septentrionale, dincolo de Slemne, se mai află câteva vii și mai cu semă ună delișioră, care începe din Gâlmeie și merge pené aprópe de pîrîul Bucovelu. Din acesta grupă se deosebesce, prin posițiunile cele mai favorabile pentru cultura viei, Délulü-frumosu și Gâlmeiele. Délulu Cernătesciloru. Acestă déíe, unulü din cele mai renumite și celă mai întinsă, se suprîmparte în văile urmatóre, incependu de la pîrîul Bucoveni : 1. Valea Bighilini, 2. Valea Chițorani, 3. Valea Calului, 4. Valea Scurtă, 5. Valea Oriei, 6. Valea Orțiței, 7. Valea Zidului sau Valea popii, 8. Valea Calugoreseá, 9. Valea Mantei, 10. Valea Poienei, 11. Valea Ursoii, 12. Valea Nigovanilor 1î, 13. Valea Largă, 14. Valea Meiloră, 15. Valea Perii, care ține pene la cătunul Jărcălăii. In susă de valea Petrii se afla una munticelü care da în Cricova, și se Dumeste Șonțu. Pe acestă delii suntă mai multe vii, pe cari le vomă coprinde totă în grupa Cernătescilor. Limita septentrionale a culturei viei în acestă délu este Lremnea, care începe din lunca Bucovelului, se urcă pe muchia delului, trece pe dinaintea monastirii Schină, pe la fundulă văiei Meilorü, străbate valea Petrii pene la poleia delului care se opresce in lunca Cricovului. De la Schină se rupe un slemuie care se duce péné la Șonțu. Peste slemne, spre nordă, mai cu semn în dreptul monastirii Schină, se mai află pe vâlcele câte va vii de puțină însemnătate. La capetele despre nordă ale Cernătescilor se află vestita pădure unde se construiaă și se construiescă și pene astăzi cele mai multe tiscuri și linuri. Delulű Mărunțișului și ala Urlațiloră. Acestă delu se suprîmpărte într’oă mulțime de văi și vâlcele; ne vomă mărgini a menționa pe cele principale : 1. Valea Bobului, 2. Valea Sorlița, 3. Valea Giuduvela, 4. Valea Nucetu, care spre fundă se desparte în Valea bătrână, 5. Valea Crângului, 6. Valea Urloi, 7. Valea lui Semană, 8. Valea Gardului. Vila este cultivată în acestă grupă mai în tote părțile, cu alte cuvinte nu are un limită septentrionale ca’n celelalte deluri; cu tote acestea inele de orecare valore mergă pene însemnele cari începă de la Plavia, și trecu pe la Iordăchianu. Delulű Ceptura. Ceptura se suprîmparte în văile urmatóre : 1. Valea Migăiu, 2. Valea Monastirii, 3. Valea Țiganii, 4. Valea Butei, 5. Valea Bobei, 6. Valea Coșiii, 7. Valea lui Stană, 8. Valea Secă, 9. Valea Bozienilor, 10. Valea Buluiasca. Valea Buduresca este peste pîrîul Secheiloră pe hotarul districtului Prahova despre Buzău. In partea despre nord, cultura viei este limitată de către valea Rotaru, Malu-Roșiu; dintr’acestă punctă se mai urcă în susu, trece peste pîrîul Scheileră, și se opreșce în Muntele Caprei péne unde se întinde valea Bozienilor. Acestea sunt delurile principale ale județului Prahova, deluri bine determinate atâta topograficesce câtă și climatologicesce. Afară de aceste deluri cultura viei ocupă âncâ una loca însemnată in alte localități din acestă județă, localități, putemü sé shema, cele mai multesuntüuă continuațiune a delurilorü de mai susü. In acesta categoriă intră mai âutâiü Iarvele, adică tote viele cari se află la polele delurilor și dincolo de drumulü care duce de la Pioiesei la Buzéu. Aceste vii, cari sunt cele din urmă ramificațiuni ale delurilorii, inceputulu șesului ce se află d’a lungul delului mare, sunt comune din causa situațiunii și a composițiunii terenurilor ü în cari se află plantate. De la Bordesei, punctul de unde începe delula Scăenii, mergându pe drumul Văleniloră, d’a lungul Telejenului, trecând pe la Măgurele, ajungemă la Berivoiă, acestă punctă este limita inelară din județul Prahova. De la Berivoiă, apucândă spre Buzău, se desfâșoura uă serii de deluri mici acoperite cu vii, deluri cari sunt despărțite de cele cinci deluri principale printr’un frumos o vale în care află situate satele Magurelele, Balcescii, Scocurile, Podenii-Noui, Prahova pâné la Plaghia, punctă de unde începe deluri Mărunțișiu. Viele din aceste localități sunt ă in mare parte plantate de curendu, cu alte vorbe suntă podgorii nouî. Pentru mai multă claritate, vomă împărți tóte aceste vii în delurițe sau podgoriele urmatóre : 1. Délulű Berivoiă, 2. Délulű Magurenii,