Romanulu, octombrie 1874 (Anul 18)

1874-10-26

944 Primira de la Brăila un epistolă, prin care se denuneiă mai multe abusuri comise de căpitanula acelui porta, albușuri,jlce d. Ion MorărescU, autorula epistolei, constatate chiară prin uă anchetă oficiale. Publicăma dură denundarea și așceptăma ca autoritățile competinte să -și facă datoria aplicânda legea și dânda satisfacere moralității publice, decară dată faptele abusive sunta deja constatate precum afirmă d. Morarescu. ROMANULU, 26 OCTOMBRE, 1874" Intr’uă altă carte de judecată, a falsificată juramêntulü depusă de Vladimirov în procesul eu Partenopolu, fapta iarăși constatata de procurorele din Giurgiu, după reclamațiunea celui asuprita către același d-nn ministru. Câta despre modula împărțirii justiției, nu voma eșita a spune că judecătoria de pace a ajuns apă curată tarabă. In sprijinulu acestei aserțiuni, voma cita urmatórele probe: Esistă oă reclamațiune, făcută prin telegrama către ministrul a justiției din partea lui Zaharov, în care arata cum s-a ceruta 40 lei ca să pronunțe esecutarea provisorie a unei sentințe date în procesul cu maiorula Bănescu. Sentința a’a și pronunțata, ensé, vedendu că nu i se dau cei doui napoleoni, a infirmata și respinsa esecuțiunea provisoriă. Marturai la comiterea faptului a fosta d. T. Tahmenyi. Dă plângere d’aceași natură a lui A. Dumitrescu denunță ministrului ilegala oprire a altei urmăriri. Lui Mateiu Șerbanu, într’ună procesa ce avea, i-a luată jumătate din despăgubire, prin cameristulul Gheorghe Constantinescu. Lui Gheorghe Stavridi, pentru c’avea una pro est de cercetata, a trămisa se ’i cerá doua fire, după cum póte mărturisi d. George P. Iconomu. Lui Ghenu Toneri i-a luat a să liră, când a i-a înfățișată una procesa , martura d. Dumitru Rădulescu. Lui Petcu Ivan Dulgheru i-a luatu cinci lire în două rânduri pentru suspendarea unei urmăriri, dandu către portăreii locali, adresele cu No. 1037, 1358 și 1389 din 18 Octombre, adrese care se anulau una pe alta după cum se făcea și reapunderea baniloru: marturi dd. T. Taumengi șî b.. mimitrescu La spițer uiu Binder s’a dusu intr’un nópte c’unu ceasornicu de alama, spuindui că e de aura și verendu’i pe densuil 4 nre pentru vre 3 țune. D’atunci pene ații au trecuta trei luni de La spițerulu asceptâ— dórü la zadarul — repararea încelatonei cu ceasorul oulu, care nu face nici 10 Ioi. Acesta lunga șiră de imoralități nu va fi compliCu, de nu se voru adauge și faptele ca judeca și condamna minori far a fi represintați sau însoțiți de părinți cu tutori , că aci pronunța esecutarea provisoriă a senzuțieioru, aci le suspendă seu modifica acea disposițiune,că peste 50 de hotarîri stau nelucrate și impricinații nu le potu lua de câtă la doué-trei luni, și altele, pe care lungimea Informariloru de făc să ne opresce a le mai înșira. Destulă că faptele sunt imorale, era abuzurile și ilegalitățile pe faciă, constatate și bine cunoscute de ministrul justiției, pentru ca foțele guvernului se mai ceră a i se cita nume, fapte și locuri bine determinate. Voma vedé de va lua vr’ua măsură de îndreptare. Fen’atunci, judecăndu după repetitele reclamări ce i-s’au adresatu, decu iară resututu, putemu afirma că sdravenulu judo va remane nesuparatu, căci e cu totulu in limitele sistemei dotanitare. Voma luchiria aceste notițe prin relatarea unui altu faptu, care areta cu ce felu de ómeni se susține administrațiunea actuale și cărora, in scrumbu, e nevoită a le acorda înalta protecțiune. Se scie ca Stană Șișiu din Giurgiu face parte dintre bătăușii de frunte ai administrațiunii locale. Tribunalulü militară la condamnata, ca gardista, pentru nesupunere ’n timpul a serviciului, la una ană de jile ’nchisore. Apelulu și recursulu în casațiune i s’au respinsa, rămâindă sentința definitivă. Ei bine, de la 20 Septembre pene a<fie mai multa d’uă lună, și Stanu Șișiu stă neatinsa, asceptânda grațiarea fără se stea măcara una momenta la ’nchisore. Călătorii de pe linia ferată l’au recruta Duminecă, la 20 curinte, ducendu-se în comuna Banása, unde se zice că era trimisa de prefectulu Murata, spre a se alege primara. D-lui redactore aludiarulm Româliulfto Domnule redactore, Veroga bine-voiți a publica în colónele íjiarului d-vóstre urmatorele: In urma unora denundări primite contra căpitanului portului Brăila, ministeriala de externe, în espirata lună Septembre, a delegata una funcționara a saséa ca se se transporte la localitate și se verifice esactitatea acelora denundări. Ancheta s’a făcuta cu multă imparțialitate, și cu tóte constatările abuzurilorü comise de a Jjogaai, acnualele capioane ale portului, ministeriulu n’a luata nici uă măsură de îndreptare: căpitanulu portului funcționază și astăzi, sfidânda atâta, opiniunea publică care speră în ameliorare, câta și pe acela impiegata care cu ocasiunea anchetei și-a făcuta datoria. Și, pentru a se cunosce de publica gravitatea faptelora imputate căpitanului de porta ș’a cărora esistință este constatată oficialminte, permiteți’mi a ve espune câteva dintr’casele. Asia de exemplu: 1. S’a constatata că căpitanul a portului iea, prin intermediul a impiegatului G. Cromida, câte șase și zece franci de la fiecare corabie gala ce vine in porta, spre a le lăsa sé descarce savura 1), fără nici una controla, în partea opusă a Dunării, pe când a savura, după regulamenta, urmeza să se descarce în partea despre orașa, spre a facilita lucrările comunei. 2. Tota ancheta a constatată că căpitanul a portului a luată 2 napoleoni de la agentura Schuhau, pentru c’a liberata plecarea unui vaporu încărcată fără hârtie de plata vamei. 3. S’a constatată că în ziua de 5 Septembre espirata, în presința impiegatului Dromida, căpitanul a portului a luata pe scara căpităniei 2 napoleoni de la Michele Daria, pentru c’a lăsata sé acosteze unde a voita vaporuia Maria. 4. S’a constatata că se aruncă din bastimente savură în Dunăre, și acesta în contra regulamentului portului, și că d. Logadi care avea cunostințâ de aceste contravențiuni, în locu sé pună pe contravenienți la amenda prevăzuta prin regulamentu, îi , __1) Nisipa cu care se inlocuiesce lipsa de greutate a corăbiei, chiamă la capilăui, prin agiuții săi, și, după ce 4 amenință că vor fi supuși la amenzi enorme, le dă drumul a față plată de nici uă amendă, căci în scriptele căpităniei nu se vede figurânda nici unulu; se înțelege énse că amenda ce se cuvenia fiscului se percepea în beneficiulă privată ala d-lui Logadi. 5. S’a constatată că s’aă supusă unii din căpitani de vase la amenzi în sume mari pentru contravențiuni, și s’aă liberata chitanțe din registrul a ă soude pe sume mai mici, așia că căpitanului Kara Memetoglu, supusă la amendă de lei 130 prin acta dresata de căpitanul a portului, nu i s’a liberată chitanță de câta numai de 26 lei. 6. S’a constatată că de la fiecare corabia ce vine încărcată cu lemne, căpitanul a portului iea câte doua cîntare (400 oca) pentru trebuințele sale private. 7. In fine, s’a constatată, prin poliția locală, în urma unei denundări dată prefecturei, că căpitanul a portului a perceputa era însuși câte 50 și 100 lei de la fiecare corabiă, chiară de la cele scutite, dreptu taxa punțiloră pe cari se transportă mărfurile de la țărmă în corabie, fără a procura materialul a necesară și fără a fi în drepta a lua asemenea taxe, căci acestă taxă, care nu este mai mare de 10 lei la corăbiele ce sunta abordate la țărma și 5 lei la cele-lalte, este dată de primăria în întreprindere mai particulara. Actele dresate de poliție nu se sclă ce serta voră fi avută. Credă, domnule redactare, că este inutile a mai analisa faptele ce amă espusă mai susü, căci ele sunt atâta de elociate prin ele însele, In câta me -----t-~ a- —* o« cumuletare. Si gravitatea loră este și mai pronunciata, din momentul ce ele sunt constatate în moda oficiale și figurază ca piese în dosarele ministerialul de externe. Voma vedé déca densele vom ave puterea d’a sdruncina câtuși de puțină tenacitatea cu care actualele capitanii ala portului din Brăila se mănține în funcțiune. Primiți, domnule redactore, asigurarea distinsei mele stime. Ion Morărescu, reutula care se distinse mai multu la tote încercările, și repurta isbânda cu peste una sută două cruci și opt de puncte, la d. Gr. Romnicenu, doctora în medicină de la facultatea din Paris, actuala medică secundară la spitalula Colțea și șefa da lucrări anatomice la facultatea de medicină. Nu suntem speciali a face uă dare de sâmă despre tote probele concursului, nici a emite și opiniuni proprie, pe lingă judecata atâta de elogiosa rostită de opta dintre primii medici din capitale, care compuneau jurium. Avemă case supt ochi memorială presintată și susținuta de dr. Romniconu și, judecânda după interesul a ce ne-a inspirata citindu’la, credemu că subiectul a ce trateza are să vină atracțiune nu numai pentru medici, darăși pentru profani în acesta sciință; ca uă plăcută varietate, publicăm a deja chiară ac uă scurtă espunere a subiectului, servindu-ne de diferite părți luate testuala din memoriulă d-relui Romnicenu, și eliminândă amănuntele sciințifice, cari nară fi lesne de înțelesă pentru oricine. Espunerea concisă pe care o face concurentula, spre a arăta ce este grefa dermo-epidemică, istoricula și modul ă iei de practicare, ne înlesnesce cu deosebire miijlocul a de a face u scurtă espunere despre lucrarea d-sale. Grefa dermo-epidermică Grefa este epidermică atunci cânda elementula grefei e constituita de epiderma unita cu partea lui activă (stratulu lui Malpighi) și în care, din causa neregularitații (înfundată și derivată) a acestui strat, intră în proporțiuni pe câta se pote de mici și țesuturi dermica. Grefa este dermo-epidermică, cânda pe lângă epiderma se ieși uă mare parte din derma. In acestă categoria sublcb Sj»l jj/iv/ovdt/vilci d OUlOir^ OQTÖ transplanteza dezmulți în tota grosimea lui. Grefa este cutaneă, când o pelea e transplantată în totalitate, procedeu care e întrebuințată de multă timpă ca media d’anaplastiă. Istoriculu. Afară de Indian, carii pară a fi cei d’ântâi se fi aplicata grefa printr’uun procedeu d’anaplastia, întrebuințatu la reformarea nasului, nu gasimu nimica care sé ne asigure că ea era cunoscută în anticitate. Pentru a găsi originea iei, cată se mergem apéué la acea epocă (secol. XV) în care taiarea nasului supt diferite proteste, după cum se făcea în Italia și Sicilia, sili pe medio! a da nascere grefei, căci numai in acesta epocă gasim pe nasifici, între carii figureza Branca, apoi Bojano, Pavone, Mangitor și Gaspard Tagliacozzo, căruia, în recompensa multeloru operațiuni de felule acesta, i-se rădica un statue, în care e represintata fiinda una nasa în mână. Favórea și moda la care ajunse astă descoperire, ca a multora altora, nu fu de lungă durată, și in locuia iei veni nu numai persecuțiunea, déra chiară proscrierea. Împrejurare care o făcusă cadă în uitare pâné in anula 1814, când Englesuin Garoue o scose la lumină cu atâta succesă, încâta din proscrisă, mulți o întrebuințară nu numai spre a restabili nasul o, ba ancă pentru refacerea pleopeloră, buselora și altora părți. Ca orice metodă nouă, și grefa câta se merga până la exagerană, astfela unii cercară a subtspitui dinții ce lipsiau din gura cuiva, încercări din cari Hunter și Ambroise Pară raporteza succese, printre cari citeza faimósa esperiință ce Hunter făcu implantându unu dinte umanü în crusta unui cocoșa, cu care rămase în comunicațiune, fapta cofirmata de A. Cooper. Astael chiar, d. P. Bert raporteza în teSí'ai-sel« nesce, esperiințe pline de interesa și cari au fosta făcute pe diferite animale. D-sea pune laba unui puia de șarece supt pelea altuia, labă care nu întârzie a se lipi de pelea celui-1-alta unde continuă a cresce. Alteori, în laturele corespondinte a două șoreci, rădică două lambouri de pete ca de 3—4 centimetrii patrați, apoi 4 unesce, și asta-felü reușesce a stabili comunicațiunea între cele două animale. Era prin uă lungă seriă de speranțe aprobată intimitatea raporturilorfisiologice ce existé între ele, asta-felü că, prin uă injecția de atropină făcută supt pelea unuia, a dilatată și pupilele celuil alta. Deși doctorele Frank Hamilton din New-York a transplantată pelea în 1854, totuși însemnarea invențiunii revine d-lui Reverdin, care în 1869, voinda a multiplica centrurile de epidermisațiă, cu scopă d’a grăbi formațiunea epidermului la suprafacia ulcerelor, începu primele esperiențe, cari nu întâmiază a fi coronate de succesi. Marele numerü ala ulcerelor la noi, dorința d’a vede prin noi înșine aplicânda acesta metoda de tratament, ne împinse a’la întrebuința pe unu numerü de 100 cașuri, dintre cari unele destul de vechi (24 ani). Operea transportării acestei descoperiri la noi revine d-lui doctore Fiala, care ne-a comunicat’o pentru prima oara în 1870, spuindu-ne c’a verjut’o aplicând’o la Viena și c’a ’ncercat’o în mai multe rânduri în servițiu la d-sele, presintându unü casă societății medicochirurgicale. Fără a fi vădjutft procedeulă operatora, — probă că aplicamu lambouri de 1 — 2 centimetrii cu avizarea mugurilorü cărnoși, pe cânda în spitalele din Paris se întrebuința ă lambouri multa mai mici — în unire cu confratele nostru d-la doctore Dimitrescu- Severeau, întereprinserăma în 1871 aceste esperiențe, și tocmai pe la finele anului puturama veche, mulțămită d-lui doctore Ualovitz, câte-va detaliuri în Gasetta spitalelor din Paris; la acesta epocă lambourile ce aplicamu fără avivarea mugurilorü erau de 3—5 milimetrii. Vé^éudu din Gazetta spitalelor, cu d. Oilier se servă de lambouri mari, revenirámu la primul a procedeu, cu deosebire că uneori avivamu mugurii cărnoși, era alteori nu. Lambourile grefate. Mai de multa, lambourile destinate a fi grefate se luaă de pe gamba sau capsa patimașiului sau a altui individa și, înainte de a le ridica, se însemna cu una condeia lambouru destinata a fi luata apoi, cu scopö de a activa vitalitatea acelei regiuni în momentala detaștării lui, atrâgânda sângele în rețația capilară, o lovia cu ua corpü tare pene se roșia. Acesta procedeu barbară nu numai că astăzi a dispăruta, ba încă, cu scopö de-a evita durerea In timpul a operației, se întrebuințâzâ anestesia locală, făcută prin amestecături refrigerante sau cu aetaerulă, după cum am facut’o noi. Suprimerea durerii o datorama d-relui Ollier, care pe partea destinată a da lambouli aplică uă amestecătură de ghindă și sare. In casa de-a Împrumuta lambourile de la una alta pătimașa, chirurgula cară se nu uite maladiele ce am pute fi transmise prin acesta mijloci. Cându lambourile sunt luate de pe una membru amputată, trebuie ca grefa sa se practice după unai timpii câta se pate mai apropiată de momentul amputației. Una din condițiile esențiale și de la care depinde in mare parte succesul a, este ca regiunea grefată să fiă în absolută imobilitate în prima perioda adesivă a lamboului. Ceea ce nu trebuie se perdema din vedere este că lambourile pre mari (5 la 7 centimetrii) se prindeau cu mai multă dificultate; unele din ele, prinse, se eliminau în parte și forte rareori chiar în totalitate. PfflöLÜ (MIM DECMDBGIE Una posta de chirurga prinara la spitalulu Colțea din Bucuresci, ocupata peüe aci provisoriă de d. doctorii Alexianu, era pusă la concursă. Acesta luptă scințificâ, și auca a unei scimțe prin natura iei din cele mai interesante, ofera unu îndouita interesu: era vorba de însemnătatea postului, care trebuia se stimuleze pe concurenți, și pe prima lu concursă de chirurgia, ținuta în țară. J unuia examinatorii se compunea de unii din medicii nostru cel mai cunoscuți, fia prin Îndelunga lora esercitare. Încununata de succesor, fia prin justulu renume ale soiinței și talentului lor. Delegați în juriu, din partea eforiei, erau domnii d-rn Turnescu, Biala, Patzsit și Pocino, din partea facultății de medicina domnii d-rn Severin și Protici, din partea guvernului d. dr. Felix. Președinte al juriului era d. dr. Turnescu. Diferitele probe ale concursului ne făcură în șiru de cateva iile, spre viniu mtereau alți numeroși foru amatori ce asistau și supt cea mai atentiva și scrupulosa esaminare a tutoru membrior a învățatului juriu. Concu. • vr.vCARK«»