Romanulu, februarie 1875 (Anul 19)
1875-02-14
138 ROMANULUi 14 FEBRUARIE! 1875 ADUNAREA DEPUTATILOR CU Ședința de Mercuri, 13 Februaria. 1875. Supt președința d-lui C. Nanu, vice-președinte, ședința se deschide la ora 1 p. m. cu formalitățile obicinuite, fiind presinți 86 deputați. Sumarul ședinței precedinte se citesce. D. Dr. Colin zice ca în sumară s’a făcută să erere, căci se spune că discusiunea generale asupra proiectului de lege pentru aprobarea bugetului epitropiei bisericei st. Spiridone din Iași s’a închisă și proiectul ă s’a luată în considerațiune, pe cândă în realitate discusiunea nu s’a închisă, și cere a se face acesta rectificare. D. Președinte respunde că discusiunea generale s’a închisă, însă ora fiindă inatutată, a rămasă a se vota astăzi luarea în considerațiune. Cu aceste observări, procesulă-verbale se aprobă. D. Vernescu <zice că ’n Monitorii de câtăva timpă nu se mai publică ședințele camerei, și rugă pe guvernă a regula publicarea. D. Ministru de justiție răspunde că va da ordinele cuvenite pentru satisfacerea cererii d-lui Vernescu. Intre alte comunicări, se citesce și vă fiiulțămire către Adunare din partea a 280 locuitori din judeciulă Putna pentru votulă ce-a dată camera asupra interpelării d-lui Apostolom, privitóre la d. Nicolaidis, prefectură de Putna. D. Or. Ventura vugă pe cameră a pune la ordinea raportulö d-sele asupra cheiului de la Brăila și a nu’să maî trămite la țipară, pentru că s’ar s pre întârzia afacerea. Camera aprobă. La ordinea Zilei fiindă desbaterea amendamentelor propuse de mai mulți deputați la bugetul epitropiei Sf. Spiridonă din Iași, d. Tufeldcă propune ună amendament, mai redusă ca celă de ieri, prin care cere să se trăcă in acelă bugetă uă sumă de 40.000 lei pentru îmbunătățirea băieloră de la Slănică pe anul 1875 D. Dr. Colin arătă că Slăniculă a fost dăruită de către Vodă Ghika epitropiei bisericei sf. Spiridonă, ânsă delimitarea nu s’a făcută încă, și epitropia, nesclindă până unde se întinde proprietatea ce i-s’a dăruită, n’a cutesată a face construcțiunile necesarie pentru acele băi. Dramă pentru comunicațiune lipsia, și epitropia a făcută totă ce-a putută cu mijlócele restrînse ce posede. Slăniculă are viitoră; nu póte în adevăr ă face concurență băieloră din străinătate, ânsă c’uă chiăltuielă modestă s’ară pută face uă baiă frumosă. D. Colin susține amendamentulă propusă ieri de d. Tufelcică, ca să se înscrie în bugetulă epitropiei sf. Spiridonă uă sumă de 100,000 franci, care să se întrebuințeze, in cursă de 3 <lui, pentru îmbunătățirea băieloră de la Slănică. D. C. Aslanu regretă că preopinentulă n’a espusă cestiunea in totă întinderea, ca adunarea se fia pusă în cunoscință de causă Cândă își va da votulă. Proprietatea e în litigiă; nu se scie deca, după terminarea procesului ce dureză încă, epitropia ară mai remâne proprietară, de vreme ce ună actă de donațiune în regulă nu există. Să admitemă însă că e proprietară, și atunci trebuie să ne ’ntrebămă cu ce competință ară pute camera să hotărască, fără studii prealabile, cum să se întrebuințeze escedentulă ce lasă acelă bugetă ? Escedentulă e destinată de administratori a face achisițiuni de imobile și nu crede că camera ară pute se decidă a se întrebuința în altă modă, fără se dea o insură acelor administratori. Administratorii pot ă se nu recunosca competința camerei în administrarea averei Sft. Spiridonă, pentru că numai acei administratori sunt responsabili de administrațiune. Disposițiunea epitropiei de a se cumpăra imobile este forte înțeleptă, și ară face reă camera a nu o aproba și a destinată sumă din acelă escedentă pentru ceva vagă. Pentru aceste motive, d. Astană cere respingerea amendamentului și aprobarea bugetului cum e propusă de epitropiă. D. Prim-ministru arată că epitropia nu pate întrebuința fondurile sale pentru Slănică, fiindăcă o oprescă testamentele prin care i s’aă dată administrarea aceloră avere. Proprietatea Slănicului este a epitropieî; ease acea epitropiă redusă de a face îmbunătățiri. fe bugetă e oă sumă de 300.000 lei, și d-sea crede că din acea sumă s-ară pute întrebuința uă parte pentru Slănică. Acusațiunile ce se aducă epitropiei nu sunt fundate, veniturile epitropiei au crescută și se administra bine, eră socotelele s’aă dată la timpă. După acesta, d. ministru comunică că statistică, din care se vede că în străinătate mor mai mulți copii găsiți de câtă la noi, ceea ce însemnă că pe nedreptă se acasă acea epitropiă de rea administrare a stabilimentului de copii găsiți. Rogă apoi pe cameră a nu aproba amendamentul ă propusă și cere a se destina pentru îmbunătățirile de la Slănică uă parte din suma de 300,000, cuprinsă în bugetă, și crede că epitropia voră consimți a a întrebuința astăfelă; eră escedentală se rămână întregă și se se întrebuințeze la destinațiunea ce i-o dă epitropia. D. D. Gr. Ghirca observă că în disposițiunea epitropiei este o sumă de 500.000 lei, provenită din bonurile ce are și din venerarea unor mici proprietăți, și s’ară întrebuința bine acea sumă pentru cumpărrea de noui domenii. Însă uă parte din cameră a observată că epitropia, preocupată de crescerea averii, a perdută din vedere că trebuie se se ocupe și cu îmbunătățirea proprietăților ce are, și astă-felă s’a născută ideia de-a se propune diferite amendamente. N’amă acuzată pe nimeni, cum relateză Pressa în darea de somn a ședinței de ieri, n’amă zisă că averile epitropiei sf. Spiridonă nu se administrăză ca averile spitalelor din Bucuresci; din contra, declară că acesta din urmă administrațiune lasă multă de dorită. D. Ghika termină cerândă a se admite amendamentulă propusă de d. Tufelcică. Amendamentulă, punându-se la votă, să admite. Se citesce amendamentulă d-lui Pogoră și altoră deputați pentru a se menține secțiunea sifilitică a spitalului din Iași, ca în 1874. D. C. Aslană zice că ară voi să scie cari au fostă motivele ce au determinată pe acea onor. epitropiă a desființată secțiune a spitalului. D. Primu-ministru zice că tn legea comunală e ună articulă care dispune că, oriunde nu sunt ă spitale în orașe, primăriele voră fi datore a înființa spitale, și susține și d-sea a se admite amendamentul d-lui Pogoră. Punându-se la votă, amendamentulă se admite. Se citesce amendamentulă d-lui Văsescu de a se afecta pentru stabilimentulă copiilor, găsiți uă sumă îndouită de câtă pân’acum. D. Văsescu, desvoltândă amendamentulă d-sele, zice că statistica citată de către d. ministru este că probă că fondurile ce se intrebuințeză pentru copii sunt mici, de vreme ce moră mai mulți la Iași de câtă ia institutul din Bucuresti. Ameliorațiunile sunt necesarie, după cum s’a informată d. Văsescu și de la mediculă primară ală institutului , case banii lipsescă. Crede dară ca camera nu va renușa uă sumă neînsemnată de vre 20.000 lei pentru a protege pe acei copii nefericiți. D. D. Gr. Ghika zice că copiii găsiți sunt în sarcina statului și pentru întreținerea loră se acordă uă subvențiune eforiei spitalelor și epitropiei Sft. Spiridonă. D. Cogălniconu arată că în Moldova este că fundația a principelui Ghika, nu a statului. D. Ghika. Déca e asta, și déca sumele destinate pentru acei copii se hhiăltuiescă, cum mai póte camera se impună noui sarcine acelei epitropii ? Aoi voce. Ii impunemă, pentru că are avere, pe care trebuie s’o întrebuințeze pentru scopuri filantropice. D. Ghika, Eforia din Bucuresci e mulțămită cu suma ce i se acordă ca subvențiune de către guvernă ; déca ânsă la Iași nu e suficiente, c-sea e de părere a se mai mări. D. Cogdlniconu zice că, riguros, nu s’ară pute obliga epitropia Sft. Spiridonă a chiăltui pentru copiii găsiți mai multă de câtă a pusă în bugetă; moralicesce ânsă, îș’ară pute spune ca banii ce ’i are se ’i întrebuințeze mai bine pentru îmbunătățiri reale de câtă pentru achisițiune de proprietăți. Totă ce putemă face e ca se atragemă solicitudinea d-lui ministru asupra administrațiunii, căci nu prin adausă de fonduri se micșioreză mortalitatea, ci prin bună administrare. Este la Iașină fundațiune a lui Grigorie Vodă-Ghika, care trebuie să fie conservată, ânsă nu se potă adauge fondările. Totă ce se póte face este a se ruga d. ministru se intervină, cu legitima sea influență, pentru îmbunătățirea acelei instituțiuni. D. Primu-ministru aace că se ocupă cu elaborarea unui proiect de lege, prin care se va obliga statulă a veni cu uă mică subvențiune în ajutorul institutelor de copii găsiți și se voră îndatora asemenea și comunele se ajute aceste institute, căci între casele se trimită copiii din tote orașele țerei. Amendamentul d-lui Văsescu, punându-se la votă, se respinge. Bugetul în totale se pune la votă cu bile, și se admite cu 76 bile albe pentru și 5 negre contra, din 81 votanți. D. Gr. Ventura, raportoreală comisiunii comunale, citesce raportului săă și proiectul de lege pentru aprobarea actului de învoielă închiriată între comuna Brăila și antreprenorul cheiului din acelă orașiă pentru stingerea pretensiunilor ambelor părți. D. C. Aslanü zice că d-sea a cerută ca raportulă acesta se se trămită mai ântâiă la țipară și apoi se se împartă d-loră deputați. D. Președinte arătă că biuroului ară fi urmată ca totă-de-una, déca camera n’ară fi aprobată, după cererea d-lui Ventura, d’a nu se mai imprime. D. C. Assant. Chiară daca camera ară fi admisă argința , ea póte reveni asupra decisiunii sale ș’a decide să se imprime raportul, căci altă felă nu s’ară puté resolve cestiunea în cunoscință de causă. N’avemă nici uă urmă de ideiă asupra cestiunii ce se discută, și nu credă că camera ară lua acésta măsură pripită, d’a se discuta acestă cestiune fără raportă. D. Gr. Ventura arătă că camera a resolvată deja cestiunea cândă a decisă argința pentru acestă proiectă. Déca s’ară mai amâna, n’ară rămână destulă timpă ca se potă trece și prin senată. D. G. Manu zice că nu înțelege ca camera se devină ună buiioă de înregistrare, mai alesă cândă s’ară fi admisă procedura, care d-sele nu i-se pare conformă cu regulamentulă, de a se trimite la uă comisiă specială tote cestiunile relative la comune. Déca camera ară urma discusiunea fără raportă imprimată, d-sea declară că se va abțină, necunoscândă cestiunea, de vreme ce nici prin secțiuni n’a trecută. D. Manu citeză președintele camerei, care, în altă ocasiune, a revenită asupra votului de argința dată într’uă cestiune, și cere a se consulta din nou camera asupra propunerii d-sale de a se imprime raportulă. D. Cantili. De ce n’ațî susținută acesta și cu ocasiunea raportului pentru modificarea procedurei codicelur penale ? D. Al. Moruni zice că nu înțelege ce se mai cerceteze camera, când transacțiunea s’a făcută cu aprobarea ministeriului de interne, după ce s’a luată ainsură eforiloră advocați și ală esperților competinți. Se ingrijimă și de interesele private, fără de cari nu potă esiste interese publice. E vorba aci numai de a ratifica uă convențiune, și nu înțelege pentru ce s’a rămas amâna. Se cere închiderea discusiunii. D. Ceaur Aslana combate închiderea discusiunii și stăruiesce a se admite imprimerea raportului, spre a lua camera cunoscință de actele e să însociescă, căci altă felă s’ară pute zice că acestă cameră lucrăză cu ușurință. D. D. Gr. Ghika protestă contra vorbelor d-lui Aslană, prin cari se insinueză că camera lucreză cu ușurință, și zice că’î pare bine că acestă cestiune vine înaintea camerei, căci prin ea se va proba că acestă cameră nu se conduce decâtă de echitate, chiară cândăare se se decidă asupra unor interese ale adversarilor fișei celor mai crânceni. Suntă pentru descentralisare, căci epitropia ce pretindemă a es^rciza asupra coraanelorű póte deveni periculosâ, de vreme ce camera nu póte se îmbrăcișeze țara intrigă, nu póte se cunoscă mai bine decâtă represintanții aleși ai comunelor, interesele proprii ale aceloră comune. Pentru aceste motive, d. Ghika cere a se respinge cestiunea prealabile propusă de d. Aslană. Punându-se la votă propunerea d-lui Aslană d’a se imprime raportulă, se respinge. Deschizându-se discusiunea generală și neluândă nimeni cuvântulă, se admite prin sculare și sedere luarea în considerare a proiectului. Articululă unică, punându-se la votă cu bile, se admite cu 57 bile albe pentru, 14 negre contra și 2 abțineri. D. Gr. Ventura, raport orală comisiunii comunale, dă citire raportului sef și proiectului de lege pentru aprobarea unei transacțiuni închiriată între comuna Brăila și compania căieloră ferate române pentru cedarea gratis a unor terenuri ale acelei comune, în întindere de 91 pogane și 7 prăjini, către compania căieloră ferate, care se obliga, în compensație, a construi ună digă de la portă pene la chei, pentru apărarea orașului de inundațiuni. D. G. Brătianu crede că se continuă ună sistemă de transacțiune care e contrariă intereselor țerei. Ni se spune că afacerea acesta este splendidă pentru comuna Brăila, ânsă c cestiunea de a se seideca pute să se aprobă că acestă modă de vedere ală d-lui raportoră. Era vorba, cândă a venită acestă lucrare la cameră, ca ea să se trimită în studiul secțiunilor, era nu numai la comisiunea specială comunale, și cu tóte acestea secțiunile n’au luată cunoscință de densa. D. Brătianu crede că loculă ce se cedeză are un valore multă mai mare decât lucrările ce ofere compania a face în schimbă. Oricari ară fi vederile guvernului, camera trebuie se emită mnă votă independinte, ceea ce nu se pate fără a se studia proiectulă în modă regulată. Pentru aceste motive, d. Brătianu cere a se respinge transacțiunea, pentru a nu se face mă lucra greșită, pene ce nu va trece pe cale regulată prin secțiunile camerei. D. C. Grădiștenu zice că traficulu țerei tinde către porturi și mai alesă spre Brăila. In gara acelui oraș, materialul rulantă nu se póte manevra de câtă forte anevoie, din cauză că spațiulă este pre strivită. In interesul comerciului țărei și ală productivității liniei ferate, de a căreia producțiune este legată și interesulă țerei, d-sea cere a se aproba transacțiunea. Ce face comuna? Cedeză 91 pogane de bălți, scapă de miasmele ce ele producă și câștigă ură digă, prin care scapă de inundațiune, și dă ună mijlocă comerciului seu d’a se desvolta. Comuna nu perde nimică prin cedarea acestui locă, care nu’i produce nimică, și câștigă imensă. Pentru ce dâră să nu aprobe camera acesta transacțiune, absolută necesară comunei Brăila ? D. Primü-ministru declară că acestă proiectă de lege este făcută după decisiunea consiliului comunale ală Brăilei, voră mai veni asemeni transacțiuni, între cami una de la Galați, pe care o va supune camerei peste câteva zile. Cândă vagonele gedă nedescărcate, perde țara ună napoleonă pe zi, prin urmare cedarea acelui teren, care va facilita comercială, este chiară în folosulă țărei. Pentru aceste motive, d. prim-ministru ruga pe cameră a admite proiectulă. Articlele acestui proiectă, in numără de două, se pună la votă și se admită fără discnsiune; ară proiectură întregă punându-se la votă, se primesce cu 56 bile albe pentru și 6 negre contra, din 62 votanți. D-nii deputați ne mai fiindă în numără, ședința se rădică la ora 4 p. m., anunețându-se cea viitare pentru a doua zi Senatură a ținută ședință publică la 10 și 12 ale cuvintei. Lucrările mai însemnate cu cari s’a ocupată au fostă cele următore : Proclamarea de senatori ad-soră Petru Vlahuță și Dimitrie Polizu : ântâiulă alesă de colegiulü I din Romanațî și al douilea alesă de colegiul I din Ilfovă; votarea unei noue emisiuni de rentă, în sumă de 5 milione, votată și de cameră, pentru cumpărătore de arme; votarea conclusiunilor a unui raportă din partea secțiunilor, prin care se invită guvernulă a presinta câtă mai curentă ună proiectă de lege, prin care se se înscrie în bugetul statului că sumă îndestulătate pentru ridicarea unui monument în Iași în memoria lui Ștefană-Celă-Mare; votarea proiectului de lege pentru punerea în aplicare a legii de măsuri și greutăți după sistema metrică; votarea celor două modificări introduse de cameră în proiectul de lege modificătoră unoră articole din procedura penală, in privința numărului recusării juraților și a incapacității de a fi jurată celă care a luată parte ca martură, ca oficială judiciară săă ca espertă în afacerea ce judecă; votarea câtorăva modificări în legea proprietăților statului din Basarabia, care s’a votată în anulă trecută. ANALIS A CHIMICA a scris geme din România. Publicamă c’uă nespusă plăcere și c’uă legitimă satisfacțiune urmatórea epistolă ce ne trămite din Paria d. C. Bottea, elevă în scala de mine din acela orașă, prin care d-lui ne arată resultatele la cari a ajunsă în analisarea sării din diferitele nóstre mine de sare ; și acesta o chemă cu atâtai mai multă, cu câtă d. Bottea este ună elevu alü scalelorü nóatre și celu d’ântâiü care face analisa chimică a s sării românesc. Este un simptoma consolatare pentru susțiitorii seiinței în România cându vedemu că, în mijloculu acestei apatii generale, acestora aspirațiuni mai exclusive materiale, tinerii români, eșindă din cuvintele comunii, se asverlá, c’uă ardere demnă de toată lauda, pe câmpuli atâta de frumoșii și utile, dérutată d’uădată atâta de spinosit ,alü seiinței. Este oă mișcare din cele mai binefacőtóre, și țâra trebuie se se bucure de dfinsa. D. Mateiu Draghicenu, ingeniara de mine, întorsă de curêndü în țară, n’a perdutu unu momentu far’a se ocupa cu sclința. Articolele sale publicate în acesta Revistă și studiulü séu asupra salineloru române probeza îndestulă că d-lui a intrată pe calea cea bună și că țara póte spera multu de la d-sea, déca a continua a urma, după cum credemu, pe acésta cale. D. Bottea, prin analisa de care vorbimu mai susu, și d. Ștefană Stef. Siblenu, prin articolulü trimisü din Neapoli, și publicată deja, asupra barometrografului : unulă facăndă cunoscut Româniloru composițiunea chimică a celui mai avută productă alăminelor- soră, celü 1alta arătându- le frumósa invențiune a d-luî Surdi, ne daă cele mai bune probe că iubescă solința, și cea mai mare speranță că, întorși în țară, solința română va ave doui ageri luptători mai multă. Acesta este răspunsulü celă mai bună ce se pote da detractorilor scalelor române și profesorilorăloră, căci scopul scólei nu este de a perfecționa pe solari, ci de a le inspira gustulă seminței ș’a-’i pune în posițiune, prin cunoscințele ce le procură, de a pute duce studiere mai departe. Déca tinerii iubescă solviți și se aplică la dénáa, este pnsa de datoria guvernului se ’nlesnesca acestora tineri mijloculü de-a’și esercita cunoscințele ce au dobândită, se le deschidă căi noue de studiă, silindu-’î, ca se zică asta, se nu se abată de pe acésta cale, ori nu se’i înfundeze prin biurourile administrațiunilor, nu pe mésa de postava a cancelarielor, se formeza oamenii de sclința, ci pe mésa laboratorului și pe câmpulă întinsă ală naturei. Greg. Ștefănescu. pl Ianuariu, 1875. Paris, Rue de Seine, 52. Domnule redactore, suvera anului 1874 ’mi-a fostă permisă de a visita salinele române. Grație d-loră ingeniari diriginți, ’miamă putută procura eșantihane de diferitele calități de sare ce posede România. Sciindă că pőne asta ab celă puțină asta credă, acesta sare n’a fostă nicidecum analisata, m’amă crezută , datoră de a face acesta analisa. Resultatul diferteloră mele căutări în laboratoriul scólei de mine din Paris este celă următoră : 1. Slănică. Sare alba, completă solubile. NaCl....................................................99,97 MgCl.................................................0.03Hz