Romanulu, septembrie 1875 (Anul 19)

1875-09-12

818 CORESPONDINȚI, PARTICULARA ROMANULUI Pwi», ÎS Septembr», 1876. Ședința dîn urmă a comisiunii de permanență n’a dată loc la nici ună incidinte. N’a fostă ședință de câtă de formă. Totuși aceată ședință neînsemnată va remane în memoria omeniloră, fiindă c’a dată ocasiune la ună fenomenă estraordinară, neauzită, d. Buffet a surisă. Și avea de ce, căci atunci pentru prima oră, d. Buffet și deputații din stânga se interniau fără se aibe a-șî spune ceva neplăcută. Nu că motive d’a epune lucruri puțină plăcute d-lui Buffet lipsină; deri acei deputați au ținută a-i arăta că nu’i făceaă o posițiune cu orî ce preță, și pentru a-i proba că țera îi era recunoscătoare pentru satisfacerea ce s’arată opiniuniî publice prin destituirea amiralului la Ronciere le Noury, nă lăsată cu generositate totală în uitare. Aci e casulă d’a flice cu le Rappel: «Altă-felă oposițiunea e totă-de-una gata a tachina puterea. Astă-felă Francia e imposibile de guvernată.» «Scumpe amice: «Cu mare părere de rău, au potă asista În persona la adunarea generală a Ligei, nu potă de câtă a esprima dorința ca silințele vostre se fiă încoronate de succesă. Răulă cel mai spăimentătoră,ce Aristotele, este injustiția care are arme. Injustiția e armată până în dinți, pe cândă dreptul! e lăsată la disposițiune» violenței. «Dă schimbare completă în starea actuală a lucrurilor! pate singură aduce scălparea poporelor și indivizilor. Injustiția trebuie se fie dezarmată și puterea se se de dreptului. Mijlocul pentru a ajunge la acesta e d’a recunosce dreptul internațională și d’a’să menține prină alianță fie republice democratice. (Si vis pacem, para libertatem 2). «Te salută cu amiciția: «Vechiul! d-tele amică, I. « Jacoby.» După ușuurințele amiralului la Roncière le Noury, scrisorile lui Garibaldi și Jacoby facă cuiva plăcere când le citesce, dar! câtă suntem! de departe de acesta alianță de republice democratice de care vorbesc« Jacoby. Acesta e pomeritulă făgăduinței pe care noî uu’să vomă vedé! Din Francia nimica noü. Mai tote fiarele continuă a se ocupa de declarațiunea principilor d’Orleans in favorea republicei și de incidintele vice-amirarelui la Ronciere le Noury; era unele și de Întrevederea dintre d. Thiers și principele Gorciacoff. In acestă privință țiarulă la France face următorele refresiuni: „Politica păcii, care este ș’a nostra, tinde a deveni a tuturoru omeniloru de Statu, pe cari fatalitatea carierii și geniului lord nu-i înpinge la cuceriri fără sfîrșită. „Suntemu fericiți a afla că cu câta inainta mii , cu atâtă se risipescu morii cari întunecai relațiunele internaționale. „Uă recentă Întrevedere, ale cărei amănunte nu suntu cunoscute , dérü ale cărei resultate au transpirată, a permisu la doué personagie importante, cari s’au întâlnită pe unü terminu neutru, se procedă la uă schimbare de idei mai completă și mai intimă de cum au făcută vr’uă dată. „Asigururile date de ambele părți arti fi astăfelă, ni se zice, în câte arti trebui se conchidemu la uă conformitate absolută de vederi în tóte cestiunile de natură a ridica dificultăți în Europa, și daca nu s’a putută vorbi în acesta întâlnire despre nici una felu de garanțiă, celü puțină este permisii a$ta spune caceste garanții există deja și resultâ din interesul bine înțeleșii alu cehorii două națiuni in causă La Gorrespondance franco-italiane anunță călătoria împăratului Germaniei in Italia, după cum urmeză : „Suntem în posițiune d’a afirma că, călătoria împăratului Germaniei în Italia esteotărîtă definitivă, și că M. S. va sosi la Milano în pernele jile ale lui Octobre. „De altă parte ni se asigură, că contraria usanțelor diplomatice, cabinetul din Berlin s’a abținută d’a preveni pe cabinetul din Roma despre realisarea acestei călătorii și c’a încunoșciințată directă pe Victor- Emanuel.* Estragemü din la Bépublique Franșalse: Se scrie din Scutari către Corespondința politică că Porta face mari pregătiri militare in Albania atâtă pentru a reprime veleitățile de răscula ale acestei provincii, câtă și pentru a face facă Muntenegrului în casulă unei atitudini ostile din partea I. Recifii albanezi sunt chemați supt arme, și o curăndă vor sosi la Antibari și redifii din Syria. Dupe aceiași corespondință, Popa Zarko, despre care de câtăva timpă nu se mai audia de dânsulă, a reapărută în Bosnia, în fruntea a 2000 omeni împărțiți în trei bande cu 4 tunuri. Supt dănsulă comandă, ancă domi cleriei, archimandritură Procopiă și popa Josif, cari ocupă totă teritoriulă dintre Priboja și Nova Varoscb, unde s’au și stabilită elementele unfii guvernă insurecțională, care se află în contactă cu insurgenții din Herzegovina. Alaltă ieri dimineță ne-amă mirată forte citindă ii le Rappel dă corespondință din Geneva, prin care se zicea că d. Brătianu, vechiulu ministru românii, a rostită în congresul păcii, actualmente întrunită la Geneva, risce aspre aprecieri asupra poporațiunilor creștine din Turcia cari suntă resculata. «D. Brătianu, ijbea corespondintele, a stăruită a nu’șî face nimeni ilustunî asupra Herzegovinei. Aceste țeri, după densul, sunt forte înapoiate, rătăcite prin fanatismul religiosă, nici decum preparate pentru libertate și, dec’ară reuși se devie libere, s’ară sfâșia între ele. Le lipsescă aceste două puternice vehicule : uă limbă comună și mijloce de comunicațiune. E ce ce trebuia a se desvolta mai ântâiă în Orienta.» Faptulă și mai cusemă ideiele atribuite d-lui I. Brătianu aă surprinsă, cam amă zisă deja, pe toți cei ce l’aă cunoscută, și uă scris ore rectificativă 1a fostă trimisă «Ziarului le Rappel, care s’a grăbită a o însera. Veți fi citită negreșită atestă scrisore și veți fi comunicată-o cititorilor ă d-vostre. Acesta mă dispensez d’a vă mai trăsnite testulă iei, vă anunciă SnIS că și alte fiare ca VEvenement, cari reproduseseră erorea, aă reprodusă și rectificarea. Mai satisfăcătore decâtă discursurile atribuite din erore ilustrului nostru amică suntă următorele două scrisori, cari au fostă citite în aceașî ședință a congresului păcii: Scrisorea lui Garibaldi. «Preciosa d-tele invitațiune m’a atinsă pentru fundulă animei și suntă forte supărată că nu ne potă respunde ca voiă veni se strîngă manile vostre frățescî și să vedă buna și simpatica poporațiune a Genevei, pe care o iubescă atâta de multă. «Neputendă ave onorea d’a participa în perioul la congresul vostru umanitară, vă rogă a aduce aminte de mine tutorii fraților! noștrii de convingeri și mai alesă a îndrepta privirile tutor! apostolilor! libertății cari, ca d-vostră, suntă pe întărituri, asupra fraților! poștiii din Orient!, cari luptă astăzi ca nișce eroi în contra celei mai abominabile tiranii. «Devotatul d-tele pentru totă vieța, «G. Garibaldi.'» Scrisorea lui Jacoby, membru al parlamentuluit german amară, acele dintre observațiunile mele, despre cari credă că ele potă avea uă valore practică pentru capitala nostru. I. Salubritatea oracelor ü. Spre a se asigura spălarea periodică a canalelor private, adică a părții canalului care legă casa cu canalulă publică, regulamentele municipale ale multor orașe, făcând pe proprietari responsabili pentru curățirea acelor canale, mai prescrie ca streșenele și urletele în cari se adună apa de ploie să se scurgă în canalulă secundară (privată) în întrulă curții, și nici de cum pe trotoază; acestă măsura se esecută la Milan, la Zurich, la Geneva, la Berna, la Lucerna, la Lausanne, la Munich, la Viena și la Pesta, și este necesariă ca ea să se introducă succesivă și la noi în stradele canalisate. La Berna și la Zurich canalele publice se spală necontenită prin curenți permanenți de apă curată. La Viena canalele private sunt curățate de către organele primăriei în socotela proprietarilor respectivi. Apa fiindă condițiunea principale a salubrității orașielor, în multe orașie, situate pe lângă ape curgătore mai mici, se manifestă de mai mulți ani tendința de a mări după putință volumul apei, a introduce în albia nului cantitatea de apă cea mai mare pogubire, apărăndu-se casele stradelor riverane în contra infiltrațiunii prin profunditatea albiei rîului. Menționeză ca modelă din puctul de vedere ală salubrității lucrările făcute în acestă privință la Milan, orașiă situată lingă Olena, gârlă mai mică decâtă Dâmbovița nostră, și care astăzi, grație unei canalizații înțelepte, este străbătută de 2 vine de apă curgătore destulă de voluminose. Și capitala nóstra infecțiunea Dâmboviței ară fi mai puțină simțită, daca cantitatea apei ce intră printr’ casa în oraș să ară fi mai mare, condițiune care se pote îndeplini fără dificultate prea mare. Picioare publice esistă în tote orașele mari ale Europei, cu singura escepțiune a Bucureșcilor, mai pretutindenea ele sunt spălate prin curenți continui de apă curată. La Viena ele se spală c’uă soluțiune de acid-carbonici). La Zurich și la Lausanne parte din picioare publice sunt constituite întocmai ca cele ce fusese înființate la noi în anul 1868 și era desființate în anul 1871. In celei din urmă oraș să m’a frapată faptul că la crearea unei suburbii noul municipiulă, încă înaintea începerii construcțiunii și chiară laparcelarea terenuriloră, a destinată deja locuri pentru picioare publice, ceea ce probeză că administrațiunea este convinsă de necesitatea loră absolută. Și la noi trebuința loră este simțită, prin reînființarea loră în stradele și piețele cavită apeducte și canale, decența și decorulă voră suferi mai puțină decâtă prin abusura actuală ală publicului, care ’și creeza singură asemenea picioare la locuri cari nu sunt totudeuna bine alese pentru acesta. In cele mai multe orașie ale occidentului administrațiunile ieau tote măsurile posibile pentru a apăra aerulă atmosferică de diferite pulveri, prescriindă în acesta privință chiară măsuri speciale la dărimarea clădirilor vechi și la construirea zidirilor noui, obligândă pe proprietari ca se stropescá de mai multe ori pe di loculă respectivă și molosulă, ca se depărteze molosulă în căruțe bine închise și impermeabili pentru pulvere, stropindu-lă cu apă înainte de a+lă încărca. III. Poliția sanitară a construcțiunilor. In orașiele Italiei superiore, a Elveției, în mare parte a Germaniei și la Viena, construirea canalelor private intre curte și canalulă publică este obligatoriu pentru proprietară din tote stradele canalizate, în mai multe orașe germane comuna înființază singură canalele private în socotela proprietarilor, după o tarifă fixă calculată pe metrii liniari ai canalului. In privința construcțiunii, întreținerii și întrebuințării canalelor private esistă în Elveția să controlă forte aspru. Abusuri, ca cele observate la noi, unde proprietarii până latrinele loră în raportă cu canalulă publică, sunt acolo imposibile. Regulamentul pentru construcții ală urbei Stuttgart (din anul 1874) pe care higieniștii elvețiani și germani la consideră ca ună regulamentă-modelă, prescrie că canalele private cară se fiă impermeabile, de înălțime minimale de 0,70 m., de lățime minimală de 0,45 m., la masă concave sau ascuțite. In stradele necanalisate din orașele mici ale Germaniei lăturele se adună în hasnale speciali impermeabili, mici, a căroră mărime maximale este prescrisă prin ordonanțe speciale. Asemenea regulamentele elvețiane și germane prescriu mărimea maximale pentru hasnalele latrineloră, regulamentul orașului Stuttgart fixeză mărimea maximale a hasnaleloră la câte 1 de metrii cubi de fiecare latrină, și numarula latrinelor 1 la celă puțină 1 pentru fiecare familie sau pentru fiecare apartamentă de familie în casele mai mari pentru mai multe familii, și asemenea la cel puțină 1 pentru fiecare etaiă. Disposițiuni analoge esistă în tote orașele ale occidentului pentru grupele destinate pentru culegerea băligarilor din grajduri și a necurățenielor solide din bucătării. In orașele Elveției și ale Germaniei proprietarii nu suntă liberi a acoperi totă terenulă loră cu clădiri, ci obligația lăsă uă parte liberă pentru curte. Unele regulamente comunale ceră pentru curte a trea parte din terenulă întregă, altele numai a patra parte, regulamentul orașiului Düsseldorf prescrie că în nici ună casă curtea nu pate fi mai îngustă decâtă de 4 metri. Regulamentele orașelor Stuttgart și Düsseldorf fiind mai nouă, și conținândăuă mulțime de dataliuri importante care asigură lygiena locuințelor, o miamă procurată câte ună eșarpplară ală acestoră regulamente, și credă că ele ne voră fi utile la redugerea regulamentului nostru asupra salubrității construcțiunilor. III. Prinderea câiniloru vagabonzi. In orașele Italiei superiore se ușileza sistemulă introdusă și la noi, de a se prinde câini curați și de a se depune într’uă căruță construită specialmente pentru acesta, cu deosebire că căruța italiană în loculă grilagiului este închisă în lături cu scânduri; astăfelă se sustrage publicului uă vedere neplăcută. Nară si dificili a se introduce și la noi acesta mică modificațiune- IV. Poliția sanitară a alimentelor, a halelor și a marcheuriorii. In privința măcelăriilor, predomină astăi sistemul descentralizării, admisă și de noură regulamentă pentru industriele insalubre. La Milan, la Berna, la Geneva, la Lucerna administrațiunea comunale convingându-se că aglomerarea multoră măcelării la mă rocă produce o infecțiune mai mare decât și împărțirea lor, în diferite părți ale orașului, favoriseza cela dificrbilă sistemă; astăfelă nu există în acele orașe hale pentru ventrarea cărnii, fii numai măcelării isolate, în prăvălii bine pavate, închise cu grila giă, în locă de ușe, precum și locuri neacoperite în unele piețe publice destinate pentru măcelării. Fiecare măcelară, fără deosebire dacă este staționată în piață sau deca dispune de prăvălie, are uă mica ladă închisă cu capacă, în care adună bucățile de ose, de tendone și alte părți animale rerfiase. Lada se rădică și se golesce în tote filele, și pavagială din parteaf locului rămâne totudeauna curată. Hala de la Milan servă numai pentru vânzarea de ouă, paseri, legumi și fructe. La Viena și la Zürich există un sistemă mixtă (de transițiune) adică măcelării împrăștiate în orașă și câte uă mică hală pentru măcelării. In hala din Viena, Zürich, München compartimentele sunt cu multă mai mari decâtă în hala nóstra. Și acolo există mese de marmoră ca în hala nóstra; ele nu se spargă cnse mai nici vădată, din cauză că fiecare măcelară are înaintea mesă (în partea spre prăvălie) ună mică trunchiă de lemnă pentru tăierea cu toporu, afară de acesta întrebuințarea ferestreului este acolo obligatorie, măcelarii ferestruescă cele mai multe ose în loc de a le tăia cu toporul. Și în hală este obligatorie lada menționată mai sus, pen ltru culegerea oseloră și a altora părți animale cari nu se vândă. Deși regulamentele de poliție comunale din mai tote orașele mari ale Austriei, Germaniei, Elveției și Italiei prescriă ca vitele se nu se răpae în măcelăria, ci la abatoriă, se face pretutindenea excepțiune pentru viței și pentru miei. Ve rog, d-le Primară, ca se bine-voiți a lua actă de acestă observațiune din două cause : 1) fiindă că măcelarii noștri de viței se plângă cu dreptă cuvântă de asprimea regulamentului nostru pentru hale și marcheuri, care prescrie ca să se rupue și viței la abatoriă, care prescripțiune cnse n’a fostă nici uă dată respectată, și care mai bine sĕ nu existe, de câtă se figurez, numai pe hârtie. 2). Credă oportună a mai reveni cu acestă ocasiune la Gestiunea mieiloră, prin punerea la cale ca mieii sĕ fie numai înjughiați și intestinele soră curățite la abatoriă, fără ca sé se și jupue acolo, s’ară putea înlătura necuviințele cele mări ce ne creesă abatoriele de miei, astăfelă mieii s’ară aduce în hală și marcheă curați, case cu piele, sară jupui acolo, sau în casa cumpăratorului, și plângerile principale ale vén jetorilor de miei în contra tăierii în abatoriă umară mai avea ună cuvântă. Administrațiunile multor ; orașe mari studieză de un timp incace mijlocele pentru combaterea scumpetei crescânde a alimentelorucelor mai indispensabili; pe alocurea aceste studii au în vedere tote clasele societății, în altă parte numai clasele mai race. Astăfelă s’aă înființată la Viena de către societăți de binefacere, după impulsiunea primăriei, nesce restaurante pentru poporă, bucătării publice, „Volksküchen“ deschise publicului mai alesă în acele ore, când lucrătorii diferiteloră stabilimente industriale și comerciale întrerupă lucrările loră spre a mânca. —. In, acele așezăminte găsesc © cineva mâncare bună pentru preță minim, “.joAei societățile fondatore ale lor, nu seră nici uă câștigă, asemenea fiamilii întregi se pot nutri de acolo, transportând mâncările în locuințele lor; cu tote acestea așezămintele nu corespundă cu scopul ă, și în loc de a fi frecventate de clasa laboriosă , cea mai săracă, tocmai lucrătorii industriali de ambe sexe nu se vede intrândă acolo, ci mai multă funcțiornari inferiori, comiși și gramatici din coruptoare cu retribuțiunea mai mică și diferiți omeni de bună condițiune. Bărbați competenți n’au putută se explice causa acestei neisbânde, crede probabile că acele bucătării prabile nu sunt frecventate de lucrători, fiindăcă nu se vinde în ele béuburi spirtuase. Mai bine am reeșit și in acesta privință bucătăriele societăților u fie consumațiune în Elveția, întrunite că băcănii, brutării și măcelării, la care participă tóte clasele societății. , Mai directă se combate scumpetea alimentelor, în Elveția, la Viena, la München, la Milan prin excluderea precupeților de la comercia In detaily. In orașele mari ale Elveției există locuri speciale destinate numai pentru țârani și grădinari, cari aduce productele lor spre vânzare. La Zürich și la Berna unele aceste locuri sunt chiară acoperite, formândăn Züri dhnesce șoprone mari. Totu cu scopul de a micșiora prețul cărnii, scutindu-se măcelarii de chiria pravălieloră, municipalitățile unoră orașie elvețiane au staționată măcelari în piețele publice, cu condițiune că pe la 11 ore de diminață se părasescu ora locurile respective. HIGIENA PUBLICA SERVIIULU SANITARII ALU ORAȘIULUI BUCURESCI. Raportulu d-lui medion-sefä alu capitalei No . 268 din 20 August 1875 către d. primară asupra esperiențeloră coleau în călătoria de vacanță a d-aăle. Deși călătoria ce amă făcută în luna decursă a avută principalmente scopul ă d’a întrema sănătatea mea, totă amă avută destulă ocasiune a mĕ pune în raportă cu unii specialiști țn administrațiunea sanitară și ’n higiena publică, și a culege în trecerea mea prin Italia superiori, prin Elveția, prin partea Germaniei și a Austro- Ungariei óre Cari esperiențe relative la serviți filă meă; amă démonare a ve supune, d-le pri n Scrisor« pe care o menționez», corespondintele nostru e cea publicată în Rominulw de la 9 alemintet. . și „ „ 2) Déca voiesci pacea, prepară libertatea. Aceésta e devisa ligea pentru pace" ROMANULU. 12, SEPTEMBRE 1875.