Romanulu, octombrie 1875 (Anul 19)
1875-10-18
ANULU ALU NOÜE-SPRE fIECELEA VOIESCE ȘI TEI PU TE Oi i»<e cereri pentru România se adrese :.ă la administrațiunea patului. AUUNCIURI pagina IV, spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 6 lei. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDRA: la d. Eugene Miooud, No. 81-A Fleet Street, London, E. C. A AIENA: la d-nii Haasenstoin și Vogler, Wallfischgasse 10. Sensorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU. SERVICIULU TELEGRAFICII ALE «ROMANULUI.» Berlin, 28 Octobre. — țliarele au primiții telegrame, cari spună că Strasberg a fostă arestată la Petersburg, unde se întorcea de la Moscova. Braga, 28 Octobre. — Tribunalul de comerciă d’aci a declarată pe Strasberg de falită. Redacțiunea și Administrațiuni ca Strada Domnei, No. H (B) Edițiunea de diminâța BV al WCI, IUIMNEL. Desastrul financiar al Turciei, rădicând cele mai mari nemulțămiri de pretutindeni, și in special în Engliteza, care este principala creditare a Turciei, atitudinea cabinetelor faciă cu Porta în cestiunea Herzegovina se resimte și densa de acesta readisposițiune. Serviciul nostru telegrafic ne comunica ieri și a-l-altăieri, ântâiă scirea unor nouă escese, pe atât de barbare pe cât și de nesocotite, comise de bașbusucii și de autoritățile turcesci din Herzegovina, și imediat apoi scriea că ambasadorul Austriei s’a grăbit a face mustrări forței în acesta privire, mai nainte chiar de a se constata de către ancheta numită daca faptele s’au petrecut sau nu după cum se relatau. Telegrama din Constantinopole mai adauge că în cercurile diplomatice se crede că ambasadorul Rusiei va propune la rândul său o notă colectivă din partea tutor puterilor în aceeași privire. Negreșit că versând cineva pe ambasadorul Austriei făcând mustrări Porței, și grăbindu-se a le face singur și imediat, câteva ore numai după comiterea faptelor, nu póte se nn ghicescă uneltirile și intrigele austriace în tote aceste împrejurări. Totuși nu este mai puțin adevărat, că inițiativa ambasadorului Rusiei, și proiectul de notă colectivă în privirea unor excese pentru cari Turcia ie grabnice măsuri de pedepsire, probeza din partea puterilor disposițiuni mult mai puțin bine-voitore decât cele cari s’au manifestat până astăzi în evenimente cu mult mai însemnate. Când sângele curgea în șiraie, și răscula Herzegovina amenința a se transforma intr’o înflăcărare a mai întregei Turcii de Europa, cabinetele Europei nu crezură că este necesariă o intervenire colectivă, se află și o notă colectivă; ele mijlociră mai mult separate , divizate, și în cele din urmă, rolul delegaților străini pe lângă insurgenți fu redus aprope la acela de simplii reporteri. Puterele se umaă a considera cestiunea herzegovina ca o cestiune curat interioră turcă, în care stricta neintervenire la era comandată. Astăzi însă , pentru un incident, care deși forte barbar, este mai neînsemnat , se proiecteza note colective, și Austria, profitând de relele disposițiuni deșceptate de desastrul financiar al Turciei, se grăbesce a se institui separat generosă apărătore a creștinilor oprimați, în scopul stăruitor de a-și întinde în tote modurile înrîurirea în Orient, înrîurire care să se traducă cât mai curând prin cuceriri economice și sociale, cu speranța că ele se vor transforma mai târziu și în cuceriri politice , după cum vice Deutsche Zeitung din Viena, într’un articol pe care’l vom publica în numărul viitor. Dacă relevăm acest fapt, nu este spre a conchide la o agravare imediată a afacerilor herzegovene , căci negreșit înaltele rațiuni politice cari au condus pe cabinetele Europei în acesta gestiune până acum , le conduc și astăzi; ținem însă a arăta prin acest fapt ce imensă înrîurire au asupra destinatelor unui Stat Gestiunile economice. Suferințele îndelungi a «zecimi de milióne de creștini , ținerea lor într’o stare de servagiu monstruosă în secolul în care trăim, șiroiele de sânge curse supt crudul iatagan, n’au putut rădica contra Turciei atâte nemulțumiri atâta ostilitate, câtă i-a desceptat perspectiva pentru creditorii iei din străinătate, de a rămânea frustrați de o parte din averea lor. Pe când până acum, cu tot sângele vărsat și cu tate suferințele îndurate de milione de creștini, nici că s’ar fi suferit de-a se pune în Gestiune, în Englit era mai osebire, existența Turciei, astăzi, fiindcă interesele economice engleze se văd isbite, se discuta deja punerea Turciei supt epitropie și chiar punerea iei în mormânt, în speranță că moștenitorii vor putea se plătască mai bine datoriele E că ceva seifică îngagiamentele economice luate de un Stat către străini! Noi, cari din nefericire suntem munciți de acelaș roü, noi cari și pe calea împrumuturilor, și pe calea concesiunilor celor mai Însemnate, și acum chiar pe nefasta cale a unor convențiuni de comerciu, ce sunt o adevărată aservire economică și socială, călcăm pe urmele nefericitei Turcii, ar trebui se ne deschidem o dată ochii. Văzând pericolul extrem în care s’a pus vecina nostră, ar trebui se încetăm de a ne lăsa se fie duși orbesce spre acelaș fatal deznodământ, de mâni străine și inamice ale naționalității nóstre. Orice îngagiamânt a unui Stat către străini, este prin natura lucrurilor autoritarea intervenirii străine, când Statul care se îngagiamântul este cel mai slab. Convențiunile, condițiunile nu sunt decât nesce mângâieri deșarte. In cestiunea căielor ferate, avurăm durerosa pensiune de a ne convinge ce sunt condițiunile convențiunilor și dreptul cel mai necontestabil, faciă cu unü Stat materialmente mai tare. Frasa „umbra îngrozitore a d-lui de Bismark, la spatele lui Strousberg,“ nu trebuie s’o uitam niciodată. D. de Bismark nu stima negreșit mai mult pe Strousberg, decât îl stimam rotensă fiind cu acel individ, astăzi falit și arestat, represinta atunci interesele germane în cestiunea căielor ferate române, d. de Bismark nu se credea înjosit de a se pune la spatele lui, de a ’i susține cu orice prebă, și de a ne impune prin organale sele din Bucuresci cele mai nedrepte și mai revoltătore capitulațiunii. E că, încă o dată, ce va sedică îngagiaminte economice luate către străini. Se nu se stinge esclusivisti, ziduri chineze ! voim relațiuni cu străinii cât poftesc, însă nu îngagiamente; se facem astfel, în câtü nici într’un cas se nu depindem de dânșii, în n un cas se nu se potă întruni sindicate străine, cari se decidă despre noi.Cum se întrunesc astăzi și decid despre Turcia. Daca acesta este o preocupare ce se impune chiar Statelor mari, cu cât ea se impune mai imperios Statelor mici! Apoi nu trebuie se uităm ca o dată intrați supt mâna străină pe asemeni căi, ne ar fi peste putință se mai scăpăm, se ne mai emancipăm; orice încercare de emancipare o privesc ca un act de ostilitate, și trateză ca inamici pe aceia cari Incerca a se emancipa. N’avem dar decât abia timpul de-a nu intra cu totul supt acest jug, prin sporirea neîncetată a datoriei publice, prin tot felul de concesiuni și mai cu semă prin acea amenințătore calamitate, ce se numesce „convențiune de comerciu și navigațiune“. Reproducem mai la vale un mic articol relativ la Porțile-de-Fer. El ne-a făcut să ne amintim că, prin nesocotirea drepturilor nóstre suverane și chiar teritoriale, Austria în unire cu Turcia, ne-a exclus de la regularea acestei cestiuni, deși ca State riverane la Porțile-de-Fer, nu Turcia, ci numai România, Serbia și Austria, aveau dreptul să se ocupe împreună de afacere. Regimul din România, care se Jice atât de influent în afară și mai cu semă la Viena, a primit ultragiul și încălcarea drepturilor nostre, admițând ca Turcia pe teritoriul nostru, împreună cu Austria, sa se ocupe exclusiv de cestiune. Acoperim însă cu un văl negru acel dureros fapt de umilire , și astăzi întrebăm din noă , ore daca regimul este atât de influent la o Viena, și daca România este în adevăr atât de scumpă Austro-Ungariei , nu i-ar veni forte lesne acestui regim de-a profita de înăcrirea relațiunilor dintre Austria și Turcia, și de-a dobândi recunoscerea drepturilor României, în cestiunea Porților de Fer? A nu fi astăzi posibil acesta, ar fi probă cea mai vedită că și creditul regimului actual în străinătate, și buna-voința Austro-Ungariei pentru România, nu sunt decât nesce imposture și specule politice. titlul generală electorală, manifestă propusă de amicii d-lui Canovas. MEATA, 18 OCTOBRE, 1875. LUMINEZATE^l VEI FI ABONAMENTE La Capitale: un anu 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 5 felin Districte: un anu 58 lei; șase luni 29 lei, trei luni 15 lei; un lună 6 lei, Francia, Italia și Anglia pe trimestru: fr. 20, Austria și Germania pe trimestru: franci 18. A se adresa LA PARIS, la d. Darras-Halle grains, rue de l’Ancienne comedie 5, și la Havas, Laffite & C nne, Place de la Bourse 8. LA VIENA: la d. B. G. Popovici, Fleischmarkt, 15. Articolele nepublicate se vor arde. POST-SCRIPTUM Madrid, 14 Octobre. — Imparcial anunță că partisanii d-lui Sagasta se vor întruni în Adunarea generală la 7 Noembre. Mai mulți vechi deputați și funcționari republicani au solicitată ministrului de interne autorizarea d’a întruni pe ambii loră politici pentru alegeri. Ministrul a răspunsă că nu pote acorda voiă a se întruni un partită care nu primeșce instituțiunile actuale și a adausă că va lăsa cea mai deplină libertate electorală partitelor legale. Scomptură răspândită despre ua modificare ministeriale nu este probabile. Diabo jice că vechiul ministru ală colonieloră Spaniei, d. Martori, sosindă ieri la Madrid, a fostă arestată din ordinul guvernului și transferată la Cadix, de unde autoritățile îlă vor îmbarca pentru străinătate. Foia ministerială la Cronista crede că nu e cestiune de a se schimba data convocării Corteselor. Iberia convoca la Madrid pe delegații partitei constituționale din provincia pentru a numi ună noă comitată de direcțiune. După Imparcial, generalele Jouellar, președintele cabinetului, și d. Romero Robleda, colegulă său de la interne, desaprobă manifestulă comita-Cu câtă se apropiă deschiderea Camerei de la Versailles, cu atâtă se desvăluie lupta surdă care dureză de mai multă timpă în sînul cabinetului. Atâtă organele cari se inspiră de la d. Buffet, represintândă în ministeriă elementală reacționară, câtă și cele cari se inspiră de la d-nii Dufaure și Leon Say, represintândă elementele liberale din gruiele stângii, au începută se dea pe faclă neînțelegerile cari există între aceste două fracțiuni opuse ce compună cabinetul). Astăfelă (fiarul) Débats, despre care se crede că se inspiră adesea de la membrii centrului stângă, publică un articlu din care se vede destulă de clară deosebirea de vederi ce există între d. Buffet și ceilalți doui colegi ai sei. E că ce Jiie Debats: „Ministerulă pune-va seü nu cestiunea de cabinetă in desbaterea legii electorale ? Ore care [Jiare oficioseră ] anunțată că consiliul miniștriloră a luată în acesta privință uă resoluțiune definitivă, alte țiare au contestată faptulă. Aă voită, cu acesta pensiune, se separe pe orecari membrii ai cabinetului de colegii soră, și s’au întrebată daca toți miniștrii își vor ă da demisiunile d’uă-dată, în casulă cândă nu se va vota scrutinulă pe arondismentă. ^ A irrt ^ mulhuiuuiL j>stdo1-Íp și a căuta se cunoscu opiniunea vicepreședintelui consiliului și a se întreba ce devine ună ministeră când o șefulă săă a dispărută. Deci, opiniunea ministrului de interne nu trebue se fie îndoiasă. D. Buffet afisă de atâtea ori că n’ară lua respunderea se aplice legea electorală, déca ea ar fi întemeiată pe scrutinul pe listă. Se scie , prin urmare, fără a ne mai îndoi despre acesta, că ministrul de interne se va retrage daca nu va obține ună votă în favorea scrutinului pe arondismentă; dară tate probabilitățile suntă în favorea acestui votă. „Deca d. Buffet ară dispare, ministeriul Buffet nu va mai există. Mareșalul își va relua totă libertatea de acțiune și va usa de dânsa într’ună sensă despre care nu e permisă nimănuia’să prevedea în acestă momenta. „Este dérüină ce de prisos va discuta asupra cestiunii de cabinetă și a se întreba daca ea se va pune sau nu; dérü e sigură că d. Buffet va părăsi ministeriul, déca se va vota scrutinulă pe listă și nimeni nu pote presupune că ministeriulă va esiste încă după ce șefulă să pară înceta d’a mai fi ministru. „Voi-se-va a se zice că Adunarea va trebui se discute, cu pensiunea scrutinului pe listă, uă programă ministerială, și că ministerial va îndupleca pe cameră a face acesta ? Din parte-ne nu credemă nimică asemenea , desbaterea a fostă de mai multe ori propusă de ânsuși d. Buffet, și Adunarea n’a primit’o nici-uă dată. Ea a avută cuvântă a se da înapoi, și d. Buffet a greșită a se înainta. Deci, se scie că d. Buffet nu pare mai multă decâtă predecesorii săi a face să se primescá do uă majoritate pre care să programă ministeriale. S’a putut face uă majoritate pentru a funda ună guvernă , déri nu se pate și nu se va putea face nici vădată în acestă cameră uă majoritate pentru a funda uă politică ministeriale. Totă lumea a căzută în acesta întreprindere, va cădea și d. Buffet ca ceilalți, și póte mai tare decâtă dânșii, déca o va încerca. „Dérü celă puțină, ^ică unele persone, se va sei, in casulă cândă se va da bătălia, déca ministerulu e séu nu omogenă. Acesta se poate prevedea de pe acum. „Ministerul” este omogenă pentru a funda guvernulă constituțională, dérü nu poate fi omogenă pentru a resolve tote gestiunile de administrațiune interioră. Cabinetul Buffet-Dufaure e constituțională , daci nu e omogenă în sensulă ordinară ală cuvântului, și daca se va dauă o bătălie, acesta lipsă de omogeneitate va deveni visibilă. „D. Buffet pote explica politica mea personală și declara resbelă centrului stângă, cea a ce amă regreta forte multă; déra acesta e încă posibilă a se întâmpla. D. Buffet pate chiar — și acesta e și mai posibile — a avea majoritatea; déja a doua zi după victoria sa, va fi obligată: se formeze mă noă ministeră, căci d-nii Dufaure și Say nu voră pute sta miniștrii, déca se va stabili că majoritate din care nu voră face parte amicii d-loră. „Asemenea póte fi temere ca ministerulă sâ nu mai traiasca în urma unei desbateri asupra politicei interiore , căci e posibile ca in luptă, oricare i-ară fi desnodământulă, mai mulți miniștrii se nu mai potă conserva portofoliurile și retragerea lor cară aduce uă dislocare a administrațiunii actuale.“ La République frangaise, reprodu când o artielisfă de mai sus, îlă însoțesce nemsce ștenesiuni forte interesante, din cari estragemă următorele : „Care este scopulă acestei note diplomatice a parului Débats ? Cei mai mulți comentatori o consideră ca ună respinsă ală amicilorü d-lorü Leon Say și Dufaure oficioșiloru d-lui Buffet, respinsă care e destinată a stabili bine, înainte de începerea sesiunii parlamentare, diferințele de situațiune și de conduită politică cari există între d. vice-președinte al consiliului și cei doui colegi ai sâi. ....„Este multă timpă de cândă neamă dată sema despre căușele incompatibilității de umare cari aă oprită pe cabinetă d’a trăi bine cu majoritatea, de la care a primită puterea, și pe membrii cabinetului d’a trăi bine unii cu alții. In jiua cândă nis’a demonstrată, prin primele cuvinte și prin primele acte ale ministrului de interne, că densulă redusă a adopta spiritulă Constituțiunii republicane care se votase, amă prevăzută forte bine că se va certa nu numai cu estrema stângă și cu stânga, dérü și cu centrala stângă, și că nemulțămirea și decepțiunile constituționalilor sinceri neputândă lăsa indiferențî pe miniștrii deciși a funda Republica, atitudinea d-lui Buffet va avea de consecință uă dislocarea cabinetului căruia îi impunea respunderea pro grea a unei politice neacceptabile. ...„Nota firului Debats, cu tote reservele și cu tote întorsăturile stilului cari îi dau caracterul ăscă particulară, a fost redactată pentru a separa destinatele d-lor Dufaure și Leon Say, a căror răbdare a ajunsă în culme, de sortea d-lui ministru de interne. Ea aduce la cunoscința deputațiloră cari ară voi âncă se nu scie că omogeneitatea cabinetului este uă ficțiune, că acesta ficțiune nu va trăi în urma primei desbateri parlamentare, că d. Buffet, cu teoria sa „d’a aduna forțele risipite ale partitei comnservatore“, este celă mai periculosă inamică ală republicanilor, de tote nuanțele, ca și ale candidaților independințî din tote partitele, și că