Romanulu, mai 1876 (Anul 20)

1876-05-05

SERVICIULU TELEGRAFICU ALU «ROMANULUI» Buda-Pesta, 16 Maiu. — Delegațiunile s’au deschisă; guvernulu a presintate bugetul ș’a ceruții uind credită suplimentarii pentru ajutorele acordate refugiulor din Bosnia și Herzegovina. Delegațiunea austriacă a realesă președinte pe d. Rechbauer, cea ungară pe d. Szlavy. Berlin, 16 Mai 1. — Ambasadorii Franciei și Italiei, în numele guvernelor, ce represintă, au dat deplinurii sorii consimțimentă hotăririlor și conferinței de la Berlin. BUCUREȘTI, ,J FLORARI: Guvernul a disolvatű ieri Camera și nu ne putem fi îndoui că va face Îndată apelă la națiune. Asta cere națiunea și prin urmare asta va face guvernulu. Acel pe cari ănsuși guvernulu i-a numiții chiămațî, fostst aft chiămații națiunii, cum ft au pretinați ei, sau ai d-lui Catargi, cum ft am fi susținuții noi? Acesta se va vede acum fi și mai bine. Vede-vomu acum fi câți din dumnelorü se vor fi duce ’naintea alegătorilor și, în întruniri electorale, și le vor fi da sema despre cea-a ce-a fi făcuții. Vede vomi apoi câți din dumnelorfi vor fi fi trimiși de națiune în Camera viitóre. Alegerile nu vor fi fi d’astă-dată nici bănuite măcar ft. Guvernulu actuale, prin îngagiamentul ă ce-a luat fi, și prin compunerea lui, oferesce, ca nici unu altula, cele mai temeinice garanții în privința asclutei libertăți în alegeri. Se merge déja d’astă-dată naintea alegétorilorü foștii deputați, și se va vede câți din dumnélorü ați fost fi aleșii națiunii și câți chiămații domnitorii Catargi, Boerescu și tovărășia. Mai ’nainte onsé d’a sfîrși cu Camera chiămațiloru, vomfi pune supui ochii publicului muli din cele din urmă acte ale dumnéloru, unică în felulu séu. După venirea ministeriului d-lui Florescu și deschiderea noului Senatii, deschiămațî făcură următorele două moțiuni: «Camera, în urma esplicațiunilor date de d. președinte alci consiliului asupra împrejurări foră cari au adusă venirea sea la putere, esprime încrederea sea în actualalu guvernă și trece la ordinea Silea. «G. VăUnu, Gr. Chirițescu, A. Lahovari, N. Vărnav, D. Lețu.» A doua moțiune și care s’a și votații : «In urma esplicăriloru date de d. președinte ală consiliului de miniștrii la întrebarea făcută de d. deputată Vălenu, Camera, faciă cu împrejurările cari au făcută se vină acestă ministeri la putere. «Considerândă că acestă ministeriă represintă principiile conservative și este animată de spiritură de conciliană, care aduce concordia și puterea în partituri conservatorii, declară că are încredere în acest" ministeriă, și trece la ordinea (Jilei. «A. Lupescu, B. Boerescu, G. Bolliac, 1. 1. Bală, G. G. Meitani.» « Se pune la votu moțiunea d-lui Lupescu și resultatulu scrutinului este celă următoră : Votanți.......................S5 Majoritate absolută . 43 Bile albe pentru . . 58 Bile negre contra . . 27 » Se răsămft că totă țara scie că Camera n’a fost fi alesă ci culesă. Se lasuma că ănsuși d. Catargi a spusft că nu vor fi veni ș’a dovedită că n’afi veniții în Cameră de cât fi mal numai cei cărora le-a dații tegherele. Se răsămft că însuși guvernulu a numitft, făr’a’și da sémn, pe teșcheriașii săi, chiămațî eranu aleși, și se admirămft splendida mărturire, ce ierăși , fără scrie o făcură ei înșii prin acestă moțiune aprobată cu 58 de voturi. Ei dau unu votu de ’ncredere ministeriului, déru pe ce îl fi întemeiază? pe binele ce-a făcuții națiunii? pe respectului lui pentru drepturile iei? pe spiritului de concordia ce se silesce s’aducă între cetățiani și pe puterea ce-a dată națiunii? Nu; națiunea nare nici uă valóre pentru d-uni biămațî; ea n’a asistatu și nu există pentru dumneloru , ș’o spunu în modulu celu mai clari $lcéndii : „Concordia și 'puterea IN PARTITA conservatoire. “ Partita dumnélorü , casta dumnéloru, samsarii și păsuițiî dumnéloru, écé totulu. Inregistramu marturirea ș’o recomandamu întregei societăți. Vorbindu de principii ilustrei partite conservative , suntemu readuși la încetarea Jiariului acestei renumite partite. Ece mai ântâiu ce -ise mai de mă-iji Alejétorulu liberii : «îndată ce regimulă samsariloru și ală păsuițiloră și-a dată sfirșitulă, d. Boerescu și-a închisă și d-lui... plicina, de unde acelă regimă își lua inspirațiele și ’n care își găsia celă mai puternică sprijină: «Lucrur era naturală. Ne mai arendă nici unu gheșeful du patronată, nici ună abusü de susținută, nici uă mișeliă de apărată scă de cocoloșită. Brossa urma firesce se înceteze. «Și apoi, fără subivenția din fondurile secrete, fără paragraf și estraordinarii, fără abonați recrutați prin prefecți, comisari și polițai, unuri iară ca Bressa costă parale multe. D. Boerescu nu este nebună se chiăltuiescă mii de franci din posuua rulă d-sele, pentru regele Prusiei înainte de tote, d. Boerescu e cină positivă. Unde nu e uimicu de câștigată, d-luî nu bagă capitală». Se ’ncélá forte, după noi, confrații noștril de la Alegétorulu liberü. Negreșită că subita încetare a Pressei a fostü uă mărturire mai multă că partita sea nu póte merge cându nu mai are bande de samsari, de pășuițî și de pușcăriași; încetarea fiarului cnsé nu va opri reî nceperea acțiunii partitei samsarilorü. Guvernulu actual fi va face greșiale, ș’aftifisu samsarii; se ne reorganisamu dérit pentru a profita îndată de greșialele séle; ș’astftfelu afi începută lucrarea pentru reformarea și reorganisarea partitei loru. Pressa, a ft adausft ei, este pe deplină compromisă; s’o ’nchidem ft;și cândfi vom fi socoti momentul ft priinciosu, se re’ncepemft unui noftciariu, care sé aibă precari sorți d’a mai ’nceta pe câțiva pentru câtiiva timpft. S’amăgescu asemenea confrații noștrii când si țlicit că partida samsariloru nu este ’n stare sĕ chiăltuiască pentru susținerea unui Siarft. Se póte să nu voiască se de bani din punga lorű, deru n’afi avut st ore șepte ani la mână punga contribuabililor ? Inamilii trecută, cei de la Pressa, judecându pe ceilalți după ai săi, publică că noi, cei de la Românulu, amu fost și luatfi atâtea sume din fondurile secrete. Réspunsulu nostru atunci a fostu convingĕtoru pentru toți, din tote ponturile de vedere. Vedé-vorui acumi cumu voru rĕspunde foștii miniștrii la urmatórea nóstra întrebare: Ministeriulu de interne are alocații pentru chiăltuieli extraordinare, pentru anul 1876, suma de 200,000 lei nouț și acelăa alți afacerilor străine 100,000 lei. Niș afirmă că din prima sumă, nu mai rămăsese la 27 Aprile de câtii vre 30,000 de lei, și totü asemene și din suma a doua. Ge ,s’aă făcută acești 240 mii lei? Cumnă și pe ce s’aă chiăltuită, în mai puțină de patru luni, sume ce suntă alocate pentru măană întregă? Și penă ni se va da răspunsulu, nu suntemă în dreptă a bănui c’aceste sume s’aă înlăturată pentru a se susține și ’n viitoră cu banii contribuabili foră operațiunile partitei samsarilor? Nu ne ocupămă de funcționarii ce numesc e fiecare ministru, după propria sea chibozuire. Se ne permită casă doi miniștrii în genere, și cei din întruși de justițiă în parte, se le atragemn atențiunea asupra Basarabiei. Nimene nu va nega că acestă parte a României cerea imperiosü, ca una ce multa timpui a fostă înstrăinată, se fia cea mai îngrijită, din tóte ponturile de privire. i Nimene asemene nu va pute nega, c’afară din tari și fórte mici escepțiuni, ea a fost și cea mai părăsită, cea mai oropsită și pate și cea mai jafuită. Ceremi dorit de la do, miniștrii de interne, de justițiă, de financie și de instrucțiune publică,—și cu noi afirmămă că cere tdtă națiunea -ca fiă care, în refortula seü, se trăiniiră in Basarabia pe cei mai buni, pe cei mai onorabili, pe cei mai activi și pe cei mai învățați Români. Că asemene cerere este bine înțelesă și forte simțită de toți Românii cei adevărați. Suntem și cum derü că ea va fi îndată satisfăcută, și nu vom fi mai fi siliți s’o mai repețirm, împreună cu totă națiunea. Națiunea a intrată în exercitarea suveranității sale. Spre finele lui Maiu, ea va fi chrămată se numescu pe represintanții iei în Cameră, precum ș’un mare numeru de senatori, în colegiile rămase vacante, prin opțiuni, prin demisiuni și prin casarea alegerilorü dovedite că s’au facutu prin ilega Senatorii ș’au împlinită datoria, pe câtfi le-a rost ft prin putință, înűevendft abusulft și violarea legilor ft. Ei au casată alegerile dovedite de fraudulose ș’aft numitft comisiuni de anchetă parlamentarie. Peste puține zile comisiunile parlamentarii vor fi începe lucrarea lor ft. Se fiă gata dérit și Românii cei onorabili d’a se presinta ’naintea comisiunilor ft parlamentarie spre a denunția și dovedi fără delegile comise. Déca ense Senatorii s’afi facutu détoria, pre câtfi le-a rost fi prin putință, nu trebuie óre se și facă și cetățianii p’a lorfi ? Bine este are, înțelepții este s’arézáma din nou că dreptate a fi cei cari afi huliții și hulescu națiunea română, ificândă că ea nu este în stare d’a se guverna însăși, și c’asceptă totulă, bine scurcü, de la guvernă, de la înalta stăpânire ? In urma unoră suferințe atâtă de mari ș’atâtă de lungi, nici nă scusă nu mai putemă ava, de nu vomă voi se dovedi mă că suntemu vîrstnici și seimă se ne guvernămu singuri și sé ne facemă cușine tóte afacerile. Omenii cari aă bătută ș’nă jăfuită simtă în facia nóstru. Toți deră câți potă ave dovedi legale despre crimele comise se’i cliiăme înaintea justiției. Listele electorale nu se potă schimba în anulă acestăa. Este dreptă cnse ca cei cari ilegale înscriși să luată și voru lua parte la votă să fie traduși înaintea justiției, în virtutea drepturilor ce dă articolii 78 și 79, la cinci alegători din fiecare colegiu. Osânda prescrisă de legi este amendă de la cincizeci la cinci sute galbeni se atestă de la 8 la 30 de Jile. Se’șî facă datoria cetățianii, se lovescă ei înșii frauda și violarea legiloră, se ’nțelegemă în fine că ’n 1 politică, ca și n comerciu, numai cândă ne vomă face cușine tóte afacerile, ele vor fi bine făcute, și numai cândă vomă dovedi că ne cunoscema drepturile și datoriele și că respectămă în noi pe o mulă liberă și dreptă, vor recunosce și guvernele drepturile nóstre și vor respecta dreptatea și libertatea. Se luămâ cu toții aminte, căci aceleași greșiăli repetite nu se mai iertă, și se ne convingemă că dacâ și acumă vomă cere și vomă ascepta ca stăpânirea să facă afacerile nóstre, ea va deveri oi J lo . .I m 414_ ^ ...— l—1—a.3 una, stăpână absolută pe averea nóstru morală și materială. Afirma că comisiunile de anchetă parlamentară, însărcinate de Senatul a cerceta adusurile comise la cele din ume alegeri de senatori, a fi decisă a ’ncepe lucrările cât și mai curentft, cea pentru judeețele Romniului-Sarafft, Putna și Buzău se va afla la faca locului, pe câtu schuft, la 9 ale curintei. Indemnămu dorit pe cetățeni a se pregăti pentru acestă cercetare, căci trebuie să se curmezădată sistema de falsificare urmărită pene astăzi și se scie aginții falsificatori că faptele lorit nu potu rămâne nepedepsite. Reproducem și după edițiunea de dimineța a numărului precedinte următorele : Ieri, la 11 ore, Măria sca primind fi cu solemnitatea obicinuită biuroulu și comisiunea Senatului însărcinată a ’i presinta adresa, a răspunsă astftfel ft : «Inaltu pre sânte părinte, «Domnitorii senatori, «Primescu c’uă deosebită plăcere adresa Senatului și ne mulțămeșc pentru simțimintele și urările ce’mi esprimațî. Cea mai vină a mea dorință este d’a merge pururea strînsă legată cu țera, a ’ntări instituțiunile sale ș’a asigura astăfelă desvoltarea și consolidarea statului română. «Nu me ’ndruiescă că guvernulu meă, cu concursurile-vóstre ș’alăcereî, va ’nvinge tóte greutățile cari ne preocupă astăzi. «Plină de acestă încredere, ne mulțămescă ânc’vă dată în numele meă ș’ali Domnel pentru espresiunea devotamentului ce ne arătați. » In ședința de argi a Senatului, d. Vernescu a declarată că opteză pentru col. 11 de Ilfova. D-nii D. Brătianu și Colonelă N. Iamandi și-au dațit demisiunile, înse nu li s’amputut primi, din cansă că Senatului nu mai putea lucra. Camiera fiindfi disolvată. In urmă d. primit-ministru a citită următorului mesagiu : «Domnitorű senatori: «Ați fostă convocați în sesiune estraordinară pentru a vi constitui și pentru a da uă soluțiune cestiunilor financiare. «Constituirea ați făcută-o în virtutea prerogativelor constituționale ce ve revină de dreptü și ați pusă totă bunăvoința d’a resolve cestiunea financiară, în conformitate cu nevoiele țerei și cu cererea guvernului meu. «Ve esprimă deră mulțămirile mele. «Desolveadă astăzi adunarea deputaților, în virtutea art. 95 din Constituțiune, eu declară sesiunea estraordinară a Senatului închisă.» D. Dumitru Brătianu, alesulă col. I de Argeșiă, și-a dată urmatórea demisiune de senatoră, care sa primit la biuioulă Senatului și s’a ’nregistrată la No. 601, Bucuresci, 3 Mai 6, 1376. Dlui președinte alu Senatului. Doamnd președinte, Ei rudă decisă a accepta mandatulă de deputată, de rai se va oferi, la alegerile generale de deputați, cari speră că voră ave locă peste puțină, și presinta sesiune a Senatului găsindu-se la finitul ă iei, amânarea a va ruga, pe d-vóstra și Senatulă, se bine-voiți a primi demisiunea mea de senatoră, pentru a nu e spune colegiulu I de senatori din Argeș să se remâte fără represintante la deschiderea sesiunii viitore a corpurilor legiuitore. Primiți, ve rogă, d-le președinte, asigurarea înaltei mele considerațiuni. D. Brătianu. SCIRI MAI NOUI. putut fi in camera francesă de către insula Reuniunii cu 11,095 voturi din 11,179 votanți. Riladelfia, 10 Maiti.—Președintele Grant, în discursul ce a pronunciatü la deschiderea esposițiunii, a țjisii între altele. Națiunile străine au fost și invitate spre a fi marture pentru dorința ar jstare ce are America d’a cultiva amiciția membrilor fi marei familii a națiunilorfi. Elft le-a mulțămitat cu cordialitate pentru c’a fi răspunsă cu atâta generositate la apelul- seu și le poftesc o bună venire. La deschidere asistat autoritățile civile și militare și mai mulții de 50,000 spectatori. Berlin, 11 Main.—Curtea supremă, după ce a deliberată în timpu duă oră, a amânată pentru 5 Octobre, după cererea acusatului, procesului intentată d-lui d’Arnim pentru causă de înaltă trădare. D. Thiers și cornițele Hompesch-Basenheim vor fi fi citați ca martori favorabili acusatului. lîagusa, 11 Maiü (sora). Din sorginte slavă se asigura că insurgiuții desjénda că, în conferințele de la Berlin, va fi cestiune d'uuft armistițiu, ari fi decisa a nu’l fi primi mal înainte d’a li se fi dații satisfacere asupra celorü șapte punte ce-a fi reclamată. De câteva zile, trupele cari vinii din Albania desbarcă la Kleek. Muktar-pașa a sosit la Mostar, nu să scie pentru ce motivă. Londra , 11 Main. — In camera comunelorft. d. James a presintat fi uă moțiune de blatist în contra termeniloru proclamațiunii relative la titlulfi de împărătesă. Moțiunea a fost fi respinsă cu 334 voturi contra 226 după uă disensiune forte viuă. Salonic, 12 Maiü. — Poporațiunea musulmană e peste măsură agitată, și toți să tema de isbucuirea anorft noul turburări. Poporațiunea europenă se refugiază pe năvile din portă. Autoritățile otomane sunt și fără putere și garnisona nu numără mai multă de 600 soldați.