Romanulu, octombrie 1876 (Anul 20)

1876-10-24

950 Rperoducemii după edițiunea de dimineța a numărului precedinte urmatorele : Servițiulă telegrafică ală Românului. Vidin, 2 Noembre.— Turcii au luată ieri cu asaltă înălțimile ocupate de Șerbi în direcțiunea Krușevațului, au străbătută liniele sârbesc și au luat c ^eca tunuri. Comunicațiunea Sârbilor cu Krușevaț e tăiată. Turcii înainteză. Belgrad, 2 Noembre.— Ristica a declarații ieri oficiale agintelui rusă că guvernul sârbă primeșc o armistițială propusă. Belgrad, 31 Octobre.— De la armata întrunită de pe Timok și Morava se anunțeră cu data de 29 . Ieri inamicul« s’a cercat a se iea cu asaltă înălțimile de la Djinis și Shblijegovaz, deră a fostă respinsă de artileria sârbă. Astăzi de dimineță inamiculă a năvălită cu totă puterea asupra lui Horvatovici, a fostă silită se părăsescă posițiunile întărite, retregându-se spre Glagovo și Krușevatz. 80,000 Turci, cu numerosă artileria de asediăru luată parte la acestă luptă. Miijlocele Sârbilor în trupe și materială nu puteau fi în stare se resists, cu tote chiară că lupta de la 28 Octobre fusese favorabile Sârbilor. Parada, 30 Octobre.— Colonelul Medvedevski a trimisă de la Lukovo la Deligradă brigadă și done batalioni rusesci. Posițiunile de Ciuprița sântă ocupate de doue brigade. Pe Timok domnesce liniște. Viena, 31 Octobre. — Scriea despre ultimatum Rusiei a produsă oă frământare estraordinară în corpulă diplomatică și asupra înaltelor regiuni guvernamentale. O parte din bărbații de Stată credeau că Rusia a făcută acesta spre a liniști agitațiunea din interiorul Rusiei; oă altă parte credea că Rusia a întrebuințată acestă manoperă ca se silescă pe Turcia ca în cele din urmă se primescă armistițiulă. Constantinopole, 31 Octobre.— Se asigură că generalul Ignatieff, în ultimatul seu, a cerută și completa desarmare a poporațiunii musulmane. ROMANULU, 24 OCTOBRE 1876 Pruso-Germania.— Amu comunicata deja cititorilor noștrii resumatulu telegraficii ale discursului tronului cititü la deschiderea Reichstagului de către d. Hofmann, șefului cancelariei imperiului, în numele împăratului, care n’a putut veni în personă, din causă de bula. Observațiunile ce ama făcută, supt rubrica de faclă, asupra acestui discurs, sunt și identice cu cele ce găsim și prin fiarele străine. Fiindăcă atențiunea publică e fișată asupra atitudinei ce va lua Germania în cestiunea Oriintelui, reproducemă chiară testul părții din acestă discursă consacrată politicei esterióre : «Cu tote dificultățile situațiunii. Zice dis cursulă, relațiunile Germaniei cu puterile străine sunt conforme cu caracterul dotărîtă pacifică ală politicei adoptate de M. S. împeratură. Silințele guvernului imperiale țintescă numai a mănține relațiuni bune și amicale cu tóte puterile europene și mai cu semă cu cele done imperie vecine. El își pune tóte silințele pentru a menține pacea între puteri și a oferi intervenirea sea amicale pentru a o restabili, cândă pate păre amenințată. Oricare ară fi viitorul«, Germania pate fi asigurată că sîngele fiilor ăsei nu se va versa decâtă pentru protecțiunea onoreiscă pentru apărarea proprielor sale interese.» Presa de diferite nuanțe nu e încă de acord asupra gravei gestiunii a atitudinii ce trebuie se ia Germania în cestiunea Orientului, țiarele oficiose sunt forte reservate, cele independinte dar diferite păreri; totuși unul din cele d’ântâi fi, Gazeta natională, întrerupe monotonia declarațiunilor oficiase; relațiunile sale diplomatice daă uă mare însemnătate articolului ce publică în acestă cestiune. „Se ne otărîmă, țice Gazeta, vădată pentru totu-deuna d’a nu urma în Germania de câtă politică germană, în locă d’a lua focă pentru interesele veciniloră noștrii, numescăde ei Austriac, Anglesson Ruși. Mai ântâiă noi refusamă ori ce mandată din partea poporului germană acelora cari ară voise’să amestice într’ună conflict« din care na vă pute trage de câtă roți. Politica germană, departe d’a ne amesteca în certa, trebuie se ne fie depărtați de ea. Ne putemă scuti d’a arăta ce ară conține întinderea Rusiei la Bosforă, căci întrebămă ca acum câteva luni, are cineva vr’ună cuvântă d’a crede guvernulă germană mai orbă decâtă restul celorălalte guverne europene în faca acestui pericolă ? Déru nu e șciință politică d’a se expune la ună pericolă imediată pentru a se feri d’ună pericolă depărtată. Astăzi Rusia nu lucreza la Constantinopole decâtă pentru a dobândi acea a 68 a propusă Anglia și aceaa ce Europa a primită ca lucru al său. “ Rusia.—Conspirațiunile sunt, se vede, la ordinea zilei, conspirațiune în Turcia din partea vechilor Turci pentru a opri aplicarea reformeloră egalitare; conspirațiune în Spania pentru răsturnarea actualei stări de lucruri, ăcă și uă conspirațiune în Rusia. Post din Berlin publică în adevărătă corespondință din Petersburg, cu data de 25 Octobre, în care citimă urmatorele: „Acum 15 zile au fostă arestați 32 studenți de la facultatea de medicină și chirurgie, cari făcuseră propagandă în contra guvernului, ceruseră depunerea țarului, înființarea unei represintațiuni naționale și diverse alte lucruri. Guvernul ă s’a mulțămită a elimina pe acești tineri din scala, pe unii pentru trei, pe alții pentru patru și restul, pe toată vieța.“ Journal de Sant-Petersbourg, înserândă noutățile despre reînceperea ostilităților între Turci și Serbi, întreba care e scopulă ce urmăresce Turcia în aceste lupte, cândă scie că statu-quo teritoriale trebuie să fie observată, cu tote victoriele ce ară pute câștiga trupele otomane. Pentru ce dâră, întrebă acelă <Jiara, pentru ce se continuă lupta? Crede Turcia că va face pe Europa să renuncțe la oă parte din cererile iei atâtă de modeste ? Nici de cum. Decăderă va mai dura, causa e că Turcia caută complicările ce s’ară pute nasce din prelungirea resbelului. Acesta politică e pesimistă și nu scrmă nici ună stată care să ’și fi făcută vr’uădată afacerile astă-felă. Journal de Petersbourg urmeza arătândă că Turcia ară ave scopul d’a întorce în favorea sea acțiunea diplomației, ș’o asigură că nu va reuși, deorece e amenințată de ruină financiară și politică. Ea,zice acelă sfială, și-a perdută creditulă și i-se ceru garanții, ceea ce însemneza că nimeni nu mai are încredere nici în intențiunile, nici în promisiunile sale. „Se înșală Turcia crez ăndă că puterile europene, cari sunt m ostenite de convulsiuni permanente și cari voiescă să sfirșască printr’uă pacificare seriosă și durabilă, se voră resemna încă vă dată d’a lăsa pe chrestiuni, din priunte în vina arbitrariului autorităților otomane pe temeiulă unoră cuvinte în ventă ș’unoră programe ilustrie. Europa are dreptul ă d’a cere ca să se puie capătă acestui arbitrară prin aplicarea efectivă a principiului autonomiei conținută în basele păcii adoptate de marele puteri după inițiativa Angliei. Acestă principiă aplicată într’ună modă largă și reale supt controlulă Europei, e singurulă care pote da poporațiunilor chreștine garanții de siguranțâ și de bună stare; elă singură póte justifica menținerea statului-quo care, fără acesta, ară fi pentru Europa isvorală unoră noul încurcături, necontenita renăscânde.* Austro-Ungaria. — In ședința de la 27 Octobre a Reichsrathului s’a citită uă declarațiune a deputaților cehi, cari refuză d’a lua parte la lucrările acelei adunări. Președintele a declarată că deputații cehi sunt considerați ca demisionați. Grecia. Alegerea d-lui Zaimis ca președinte al camerii a fostă negreșită mă succesii pentru guvernă, ânsă majoritatea cea întrunită d. Zaimis, fiindă numai de 21 voturi, între cari 10 ale partizanilor d-lui Trcupis, cari aă votată pentru președintele ministerială, declarândă că nu facă din acesta să cestiune politică, dară nici nu daă încredere guvernului, explică declarațiunea făcută în cameră de d. Comanduros că e gata a consilia pe regele se formeze ună ministeră din capii tutoră partiteloră. Guvernul a presintată camerii, în ziua de 27 Octobre, ună proiectă privitoră la mobilisarea armatei. Acestă proiectă autorisă pe guvernă a îndoui armata activă și a recruta 200,000 (?!) ómeni în casă de resbelă; 120,000 ómeni din reserve, de la 19 — 30 ani, suntă imediată convocați; 50,000 de la 30 — 40 ani vor forma garda națională și 30,000 de la 40 — 50 ani reserva gardei naționale. Cu ocasiunea presintării acestui proiectă, d. Comanduros a pronunciată ună discursă a căruia importanță ne obligă a reveni asupră’i, de și l’amă resumată deja, și a da cititorilor câte-va estrase cari răsfrângă ideile primului ministru al Greciei asupra necesității înarmării Greciei. Trebuie să ne pregătimă d-loră, a zișii d. Comunduros, să organisămă armatele nóstre de uscată și da apă. Existența unei națiuni care nu și póte susține independința,integritatea drepturilor și a onerei sale, pate să fie suferită, dară va fi totüdeuna desprețuită. Nu dorá că ne inspirama de actualele împregiurări, de actuala stare de lucruri; convicțiunile nóstre sunt vechi, constante, neclintite. Acid. Comunduros se plânge că multele servițte ce se ceră armatei nu ’i permită nici a desvolta spiritul militam, nici a mănține disciplina ; că din acesta causă ea nu se póte instrui, nici esercita și că a suferită și moralmente din causa ordineloră ce i s’aă dată d’a interveni în alegeri ș’apoi adauge: „Națiunile mici, d-loră, potă trăi în neutralitate ș’a fi protese în contra unoră rivalități puternice, dară acesta nu convine de câtă națiunilor, cari n’aă nici-uă misiune de îndeplinită în acesta lume. Venindă la proiectulă ce presintă oamenii, afisă: „Vă presintamă astăzi un sistem complectă de pregătiri militare, care, daca va fi adoptată și bine esecutată, va da Greciei posițiunea ce merită să ocupe. „Vă supunemă mai ântâiă proiectulă de lege, care v’a fostă presintată și în ultima sesiune, asupra rădicării în mase, dâră ameliorată prin nesce îmbunătățiri ce amă crezută conforme ex. spiritulü și situațiunea țărei. „După acestă proiectă, toți Elenii, afară de cei infirmi și de orfelini, susținători de familii orfeline, suntă datori a face în persona servițiul militară. Astăfelă, peste douăzeci de ani, toți Elenii voră fi esercitați la mânuirea armeloră, și în mai puțină timpu, Grecia va pute să aibă uă o armată considerabilă forte bine organisată...... „Proiectul de reorganisare ală armatei are mă scapă permanente; nu’i vomă pute culege fructele de câtă peste câțiva ani, cu tote că împrejurarile începă să se agraveze în jurulă nostru. Daca voră mai urma totă astă-felă, ele voră puté să de nascere la nișce pericole fa[să cu cari nu ne este permisă să stămă nepăsători. D’aceaa dată vă vomă supune ună proiectă de lege, care să studieze acum, și care prescrie instrucțiunea militară a omenilora în vârstă de la douăzeci până la treizeci de ani, și cari vor trebui să vie supt drapelă în cea d'ântâiă chrămare. „Acesta măsură ne va permite să avem în curândă la îndemână oă armată considerabilă și destulă de bine organisată. Până aci nu ne-a fostă vorba decâtă de personalul armatei de uscată; acum ne vom gândi și la flotă și la materialul de resbelă.“ Acid. Comunduros arăta starea în care era Grecia după resbelulă de independință și sfirșescexcendă că „acum e vorba de pregătiri cari ceră chiăltuieli nu justificări. Timpul vorbeloră a trecută; trebuie fapte; patria cere acesta și vomă reuși, deci vomă are voință fermă.“ regula relațiunile dintre cele două țări pe timpul periodei necesare pentru negociarea și închiriarea unei convențiuni comerciale. „E că testulă integrale și oficiale ale acestui actă provisoară : „Produsele de origine sau de proveniență franceză cari vor fi importate în România și produsele de origine sau de proveniență română cari vor fi importate în Francia vor fi supuse la drepturile de esportațiune, importațiune , transită, câtă pentru reesportațiune, la curtagiă, la întreposită, la drepturile locale și câtă pentru formalitățile vamale, la același tratament, ca produsele națiunii celei mai favorizate. „Guvernulă A. S. principelui Carol al României și guvernulă M. S. împăratului Austriei, rege ală Ungariei, învoindu se se-și asigure orecari avantagie speciale pentru schimbă și circularea produselor limitrofe, aceste avantagie nu vor fi reclamate de Francia. „Déca presentele arangjamentă provisorră nu va mai fi reînoită într’ună modă espresă, elă va înceta cu data de 30 Aprile (12 Mai 1877.)“ Citimă în Tablettes d'un Spectateur: „D. duce Decazes, ministrul afacerilor străine, și d. C. A. Rosetti, președintele Camerei deputaților și trimisă speciale ală guvernului României pe lângă guvernul Republice francese, voră suptsemna adulă deja suptsemnată la Bucuresci între consulul Franciei și ministrulă română, constatândă regimulă care va Gestiunea Orientului în camera austriacă. Arătarămă lectorilor noștri puntele interpelării făcută în camera din Viena în privința cestiunii Orientului. Le punemă astăzi în vedere întregă responsul principelui Auersperg, președintele consiliului, la acesta interpelare. „Amă onorea vă declara că deși legile nóstre constituționale nu cuprindă nici-uă disposițiune formale în privirea influinței ce pote fi esercitată de guvernul imperială-regală asupra direcțiunii politicei esterore, cu tóte aceste influința e în natura lucruriloră și motivată de contra-lovitura ce exercită politica esteriora asupra politicei interiore. Guvernul imperială-regală și-a împlinită totădauna datoria în acestă împrejurare și a dobândită fără nici oă greutate de la d. mltilulm tili. afacerilor străine comunicațiuni asupra fiecărei rase a acțiunei politice în afară. Guvernul imperialăregală n’a avută ocasiunea de-a esercita într’ună modă positivă uă influință, pentru că programul ministerului afacerilor străine, care chiară de la începută a avută asentimentulă guvernului imperială regală și a fostă aprobată în mai multe rânduri de delegațiuni, a fostă totădauna urmată cu consecință. Guvernul regatelor și țariloră represintate în Reichsrath pote dura, chiară în situațiunea actuale a cestiunii Orientului, se constate că direcțiunea afacerilor nóstre esterarea bine meritată din punctul de vedere ală păcii, ală monarciei și ală Europei, observândă cu stăruință uă liniă pacifică. „Respunderea pentru direcțiunea politicei estemare apesa, după legea și natura lucrurilor, în prima linie asupra ministrului afacerilor străine. Acestă din urmă recunosce nu numai ca datorie a sea, ci încă reclamă dreptul de-a purta respunderea politicei esteriore, atâtă faciă cu Maiestatea sea, câtă și faciă cu represintanții țârii. Guvernul imperială-regală nu e mai puțină dispusă a primi aceaași respundere în măsura determinată de legi. „Intrucâtă privesce celelalte cestiuni, suntă în stare a da responsură următoră: „Politica monarciei țintesce mai nainte de tote la menținerea păcii, și, prin urmare, respinge verice tendință de anesiune. Nimeni nu sce aprecia binefacerile păcii ca guvernul M. S. împaratură și rege. Direcțiunea generale dată politicei nóstre estemóre este uă probă despre sinceritatea și continuitatea tendinței nóstre pacifice. Suntemă dură autorizația declara că ministrul afacerilor străine, în înțelegere cu guvernul imperiale, va căuta totădauna semănție mai ântâiă pacea, chiară déca să ară presinta eventualitățile la cari se face alusiune în interpelare, și că, pe viitoră ca și astăzi, își va pune tóte silințele pentru ca sa se garanteze monarhiei pacea. Indouiala nu mai este permisă că aceste silințe își gâsescă marginile foră naturale în datoria de-a garanta cu energiă siguranța și interesele monarhiei în verice împrejurare și în orice sensă. Uă programă care ară ave de scopă pacea, fără a implica reserva ce facută, ară părăsi de mai nainte interesele monarhiei și arăfi forte puțină propună se garanteze pacea. „Amă precisată deja linia conducătore a politicei nóstre estemóre și care este aprobată de guvernul imperialo-regală. Mai amă de adăugată că ministrul afacerilor străine este hotărîtă a nu lăsa se fie întorsă de pe calea cea urmată pena acum de manifestațiuni de natură rasboinică, sau cari ară pute vătăma, în vreună modă, puterea și demnitatea monarhiei. Asupra aceleași cestiuni de deputată Fanderlik și alți colegi ai săi au mai adresată guvernului să interpelare astăferă pusă. Este dispusă guvernulă se cară ministrului de esterne explicațiuni și a face apoi cunoscută camerei deputațiloră ce măsure s’aă luată să se voră lua pentru a se stabili pe viitoră, în peninsula Balcanilor, uă stare de lucruri politică care se răspundă intereselor imperiului și dorințelor celor mai scumpe ale poporațiunei slave din monarcia și a satisface totă d’uă dată poporațiunea chreștină din peninsa Balcaniloră ?“ Voiă răspunde: „Misiunea ministrului comună al afacerilor străine nu este de a face politică după rase, ci d’a ave esclusivă în vedere interesele monarhiei întregi, și acesta cu atâtă mai multă cu câtă interesele întregei monarhai suntă totă- d’ua-dată interesele fiecăreia din părțile sale. De la începutul complicațiunilor orientale, direcțiunea afaceriloră este mare, în înțelegere cu guvernul imperiale-regală, a avută totădauna două scopuri în vedere: menținerea păcii europene și îmbunătățirea sortei poporațiunilor chreștine din peninsula Balcanilor. Acesta politică, care tinde a face se participe poporațiunea chrestină din Orient, la binefacerile păcii și ale civilisațiuniî, răspunde la interesele monarhiei întregi și n’are nevoiă se fiă explicată printr’uă înrudire de rasă. „Guvernul Maiestății sale a urmat până acum acesta politică și se va ține și pe viitoră de dânsa cu hotărîre și stăruință. SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA PUBLICAȚIUNE de concursurile propuse conform decisiunilor luate în sesiunile din anii 1875 și 1876.1) II. Premii privitore la istoria și sciințele politice și morale. D. Premiul Cuza. Secțiunea istorică a Societății academice a propusă, și societatea a aprobată deschiderea unui concurs asupra tesei: «Istoria petrecerii Romanilor din Dacia lui Traianu, de la Aurelianü pene la anul 1300.“ Condițiunile concursului sunt : 1. Mărimea lucrării va fi de 10—15 cale de țipară, formată octavă ordinară cu litere garmond. 2. Termenul presintării manuscripteloru la concursă, 15 Augustă, 1878. 3. Manuscriptele se voră presinta anonime, purtând a nă devisă care va fi reprodusă pe ună plică sigilată conținândă numele concurentului. 4. Premiulă ce se va acorda opului celui mai bună va fi de 3000 lei nonî. E. Premhdu Odobescu. Fiindăcă la terme milă de 15 Iuliă 1874, defintă prin a doua publicațiune a acestui concursă, nu s’a presintată nici ună concurentă, se publică concursă pentru cea mai bună lucrare istorică asupra originii Dacilor, coprinzendă : I. Cercetări asupra poporeloră cari au locuită țerele române din stânga Dunării mai înainte de coneisia acestoră țări de către împeratură Traiană. Aceste cercetări voră fi îndreptate: 1) A vedé minerala trecută.