Romanulu, ianuarie 1877 (Anul 21)
1877-01-28
2 ROMANULU, 28 IANUARIU, 1877 Rusia nu e de temută. Germania onsideră ca arginteuă înțelegere astro-rusă. Trebuie, adauge scrisorea a cestiune, ca acesta înțelegere se 'acă la scopul si care a fost lămurită formulații. Rusia văzândă onorea sea îngagiată, nu se póte retrage dinaintea batjocurilor și Turciei cu uă armată de 350,000 omeni. Tablettes d’un Spectateur primesce din Berlin un scurtă comunicare asupra notei-memorand a marelui cancelarii rus fi. Aceșta documentă aici forma ună felă de expunere a cestiunii Oriuntelui de la începută: elfi ară lăsa neotărîtă planulă la care se va opri Rusia. Totuși e atâtă de amară pentru Turcia și atâtă de disprețuitoră pentru reformele constituționale încâtă. Și de acea comunicare, trebuie a se considera ca imposibilă menținerea păcii între Rusia și Turcia. Le Temps, din Paris, asigură că guvernul rusă a dată ordine de a se îndrepta spre Kișineț 150,000 omeni, cari vor fi încorporați ca reservisti înainte de 1 Martie și că cornițele Wielopolski și senatorele Kamiid afi fostă chiămați la Petersburg pentru a lumina pe Țarulă asupra unor concesiuni ce ară voi se facă naționalității poloneze. Dămă și noi aceste sciri, case supt cea mai deplină reservă. Italia. — Camera deputaților a adoptată, cu 194 în contra 72 voturi, proiectată privitoră la modificarea circumscripțiunilor militare teritoriale. S’a anunciată uă interpelare asupra măsurelor luate la Milan in contra refugiatului politică franceză, Mason, fostă membru ală Comunei. Lordulu Salisbury, la plecarea sa din Roma, a fost salutată la gară de către d. Melegari, ministrul de esterne. Turcia.—țiarulH oficiale de la 1 Februarie publică următoarele numiri : Musuf-pașa, ministru de financie; Numit-effendi, ministru de instrucțiune publică; Sava-pașa, Grecă, guvernatore generale ale Bosniei, care va forma ună singură vilaietă cu Brzegovina; Wasa - effendi, Grecă , mușteșar ală guvernatorului generale ale noului vilaetă ală Cosovei, care va cuprinde partea apusană a Bulgariei împreună cu Niș, Charokef, Pizerend și Uzkup. Musurus-pașa și Odian-effendi, primindă la Londra că deputațiune a consiliului ligei purtătorilor de bonuri d’ale tributului egiptenă, dă autorizată pe consiliu a anuncia că suntă inexacte scomptele după cari Porta ară fi decisă să amâne plata dobândilor a împrumuturilor turcesci de la 1854 și 1871 pentru a accepta aprobarea parlamentului. Grecia. După uă telegramă din Berlin cu data de 2 Februarie, guvernul grecă ar fi adresată uă notă tutoră represintanților ă sei în străinătate. D. Comanduros anunciă, in acesta notă, cea informată pe marchizală de Salisbury că, în urma nereușitei Conferinței, guvernulă grecă consideră ca neprobabilă încetarea desordinei administrative în Turcia și repararea relelor fi de cari se plânge poporațiunea grecă. Guvernul grecă ară mai fi declarată că nu se mai póte îngagia se oprescu poporațiunea greca din Turcia d'a dobândi satisfacere prin propriele iei silințe. Pe d’altă parte Palingenesia (Renascerea), organă ală d-lui Comunduros, stăruie asupra necesități pregătirii Greciei pentru rebelă și face guvernului și Camerei următorulă apelă: „Conjurămă pe guvernanți și pe deputați, în numele înaltului interesă ce portă viitorului națiuni, să se grăbască, și le repetămă deja de multă timpă că e de trebuință ca Grecia se fiă gata câtă mai curândă va fi cu putință. Nenorocire nouă deca vomă accepta ca se încapă resbelulă, și deca luna lui Martie ne va surprinde fără armată, fără arme și fără vase.“ Danemarca. — Regele a prorogată sesiunea Rigsdagului până la 31 Martie pentru a da Landstingului timpul necesară pentru discutarea bugetului. S’anunciă din Ragusa cu data de 1 Februarie că uă bandă de douisprezece insurgenți din districtul Banyani a ’ncercată s’atace Kula de Drien și s’oprescă țină convoiă turcescă pe drumul de la Drien la Trebigne. Suleiman-pașa a trimisă in acea parte uă batalione de nizami. Răscola ar fi reapărută în optă punte. Ivan Musici, Luca Petrovici și Peko Pavlovici o reorganised. Guvernulă rusă ar fi invitată pe principele Nikita se întrebuințeze influințarea pentru a nu se reîncepe ostilitățile. Consululă turcescă din Ragusa, Danișeffendi, anuncă că Pórta se pregătesce a năbuși într’ună modă teribile încercările de revoltă ce s’ară pute produce. CORESPONDINȚA PARTICULARA A ROMANULUI Vasluiă, 15 Ianuarie, 1877. Domnule redactare, Scirea respândită în judeciulă nostru că directorele statisticei de la ministerial de interne, d. Pencovici, care fusese trimisă în anchetă, ar fi făcută una raportă cu totulă contra realității faptelor și contradictorii celor constatate d’uă altă anchetă făcută mai înainte de d.Protopopescu Pache, a împlută animele tuturoră de grijă și întristare.—Dreptă acesta lumea vasluiană, indignată contra unor asemene procederi, s’a otărî că a protesta ancheta d-lui Pencovici și a cere cu insistență constatarea adevărului printr’u nouă anchetă, care să presinte tóte garanțiile de imparțialitate și independință. Pentru ca publiculă să se edifice să dată mai multă asupra manopereloră ce s’aă țesută și se cernă în aceste pretinse persecuțiuni contra Evreiloră, permiteți’mi a vé e spune In puține cuvinte originea acestora scompte și uneltirile celoră ce le colporteză atâtă în țară, câtă și în străinătate. Mai întâi trebuie să se scie că în acestă judeciă, mai cu semă, Evrei înjghebaă uă vastă esploatare a bradelor și a muncei locuitorilor clăcași prin toleranța ilegală și prin uă conivență imorală a administrațiunii trecute, încredințată vestitului ispravnică reacționară, d. Dim. Donici, actuală deputată.—Tóte cârciumile și hanurile, tóte otcupurile (accisele) și întreprinderile erau la disposițiunea lor. Suptprefecții erau tovarăși cu Evreii și împreună speculau și esploatau pe bieții sătiani în modulă celă mai barbară. S’aă văzută Români trântiți în beciuri și purtați în fiare de către Evrei, supt ochii supt prefecților d-lui Donici. Însuși prefectură Donici a acordată mai multe favori și întreprindere! Evreiloră, fără a ține semă de legi, ș’a adusă astăfelu pagube însemnate judeciului și târgului Vasluiă. Acestea au fostă constatate în modă oficiale de către administrațiunea actuală și cine va dori să se lamuresca asupra acestora, n’are de câtă se citesca darea de semn făcută de către actualulă comitetă permaninte și publicată în Monitorula Octombre trecută. — Era prin urmare oă înțelegere între administrația de susă penă josă și între Evrei, pentru a tolera abuzurile și schingiuirile cele mai neauzite. Astăzi administrațiunea fiindă morală și onestă, ar fi mai presusă de tote voindă a se ține în legalitate, de la sine se înțelege că Evreii trebuiau să țipe. Legea licențelor î -i opresce de la vănzarea spirtaselor; legea poliției rurale nu le permite a se stabili prin comune, fără uă prealabilă permisiune din partea consilielor comunale.—Comunele de astaZb deșceptate prin experiența din trecută și, în virtutea legii, nu mai voiră a tolera abuzurile, ilegalitățile, speculele imorale și traficulă barbară monopolisată de Evrei supt administrațiunea trecută. Consiliele comunale își propuseră a aplica legea, și din propria lor inițiativă începură a interzice vagabondagială și cârciumăritură evreiescă. E că originea acestoră țipete, ecă causa tuturoră plângerilor fi. Și pentru ca ele să străbată câtă de susă, nu lipsiră ómeni cari se le de mână de ajutoră. Așa se zice că foștii suptprefecți, în dorulă unei puteri perdute, se puseră a esploata supărarea Evreilor, făcându-le felă de felă de hârtii și suplice; era fostulă prefectă D. Donici le înlesni calea ponegrindă administrația actuală prin corespondințele sale către Timpulu și intrigândă printre culise în contra d-lui Lupașcu și a subalternilor ă sei. Ministrulă, ostenită de atâtea reclamațiuni și fiindă prevenită dej uneltirile câtorăva lepădături de ale regimului trecută, însărcinâ pe d. Protopopescu Pache a se convinge de adevăru. — D. Protopopescu merse chiar în comunele unde se aflaă Evreii cari se plânseseră că ară fi fostă persecutați și, pe câtă se zice, d-sea ară fi rămasă înmărmurită de cutesanța celoră ce scorniră și propaga ră nesce calomnii și invențiuni ne mai auzite. De sigură că raportulă d-sele n’a putută să conțină altă decâtă că adevărulă era și este că nimeni n’a fostă persecutată nici maltratată după cum se pretindea. Israiliții și aliații lor, cnse nu voiră se se de învinși, și trântiserără deputațiune la Bucuresci, unde prin mijlocirea, se zice» a Unei persone influente, a fi reușită a obține u nouă anchetă în persona directorului statisticei, d. Pencovici. E curiosă că d. Pencovici, câtă a umblată prin judeciulă Vasluiă, n’a lăsată se transpire că ară fi găsită administrația amestecată în acesta afacere. Intr’un singură comună s’a descoperită că s’a făcută orecare neregulă din partea unui ajutor de primară, care trecuse peste limitele atribuțiunilor sele, darfi in același timpă afla că parchetul, chiar de atunci dăduse pe culpabile în judecată. Cum se face acum ca d. Pencovici, ajungândă în Bucuresci, se facă ună raportă defavorabile administrației, cândă nici vorba n’a fostă și nici nu póte fi despre ea? Décá vr’ună consiliă comunale a depășită limitele legale, décá ună primară sâă ajutoră de primară a făcută uă greșală, póte are fi responsabile prefectură sefi supt prefectură pentru faptulă acelui primară sefi ajutoră de primară, care a fostă imediată dată și în judecată??... E că ce se întreba lumea pe aici, și să miră cum guvernul actuale a putută să ie în seriosă nesce informațiuni greșite și contrarie realității lucruriloră. —"Unii casé nu se miră delocă de cea a cea făcută d. Pencovici. D-sea a mai fostă trimisă în anchetă la Vaslui, supt d. Catargi, ș’a găsită pe ispravnicală de atunci, d. D. Donici, în forte mare legalitate, arfi partita liberală, care reclamase ancheta, a fosttașată de calomniatóre, deși faptele acelui prefectă era o d’uă sfruntată ilegalitate. Primiți etc. Vasilianu lui de controlă, care primeste 55.000 lei pe ană. D-sea protestă contra teoriei că uă transacțiune între două părți trebuie se fie inalterabile, obligatorii și susține a se plăti numai 1000 lei pe lună pentru controlul construcțiunii acestei linii. D. Gr. Vulturescu crede că ar fi bine să se voteze acestu buget, așa cum e presintata, deorece este făcută împreună cu fostulfi ministru D. Sturdza. D. Raportare Mârzescu dă mai multe esplicațiuni, din cari resultă că între guvernul română și d. Allard esiste contractă, care trebuie respectată, și deja suma alocată la acestă capitală nu se póte suprime. Se dă citire amendamentului d-lui Lățescu, prin care propune ca directorele de controlă ală cărelor ferate în construcțiune să se plătescă de aci î nainte cu 1000 lei pe lună. Comisiunea bugetară, consultăndu-se, respinge amendamentul d-lui Lățescu. D. T. Bagdat crede că Adunarea este suverană înotărîrile iei. Contractulă cu d. Allard s’a făcută supt ună guvernă usurpatoră, străină de țer'ă. Este deja de părere ca să se reducă salariulă directorului de controlă ală căreloră ferate ce se construiescă. D. G. Misailu recunosce că esistență contractă între guvernulă română și d. Allard; deja esiste în acelă contractă că clausă, după care ori de câte ori acestă directare va lucra în contra intereselor. Statului, guvernul este în dreptă a cere resiliarea contractului. D. Allard s’a dovedită că lucreză contra intereselor Statului, căci a fostă de rea-credință în privința controlului. Iar în acestă privire de martură pe amicalămeă d. Costinescu. D. Misailă dice că va pute se probeze cu acte purtarea d-lui Allard și pentru aceste cuvinte cere ca să se suspende din bugetă alocuțiunea pentru directorele de controlă, pene voră veni și actele privitore la ancheta pentru afacerea Crawley. D. Ministru de financie cere să se lase d’uă parte acestă cestiune, și déci se voră dovedi adevărate cele arătate de d. Misailă, în urma unei anchete, atunci se va resilia contractulă. Nu trebuie înse a ne lua numai după informațiuni particulare. Este înse vorba de o lucrare seriosă, în care suntemă îngagiațî și faciă cu Austria ; ne trebuiescă omeni competinți și asemeni omeni nu se vor putea găsi cu 1000 lei pe lună. Terminândă, d. prim-ministru cere a se menține în bugetă cifra de 55.000 lei pentru ună directare de controlă. Se dă citire propunerii de a se reduce la 1.000 lei salariului ingeniarului-șefă al controlului. D. Al. Gheorghiu propune ștergerea din bugetă a acestei cifre și autorizarea guvernului d’a resilia contractulă. D. Gheorghiu constată că, cu ocasiunea neînțelegerilor dintre guvernă și Crawley, d. Allard a fostă avocatură lui Crawley. I s’ar putea deja face uă mulțămire, fiă și publică, pentru serviniele ce a adusă pân’acum țării; de la guvernulă se declare că nu mai are trebuință de aceste servicii. D. Col. Lecca cere și d-sea ca guvernulă se resilieze contractulă, și se se acorde d-lui Allard lefa pe șase luni și spese de călătoria, după contractă. D. Prim-ministru arătă necesitatea d’a se ține în bugetă oă cifră pentru controlul construirii acestei căi, una din cele mai grele din Europa. Guvernul se gândesce a aduce ingeniari din Elveția, Germania și Austria spre a vedea dacă acestă cale se construieșce în bune condițiuni, astfelă ca nu chiăltuialele pentru esploatare se fiă mai mari de câtă venitură. Rugă derii Camera se lase înscrisă în bugetă uă cifră pentru calea ferată Predelu, căci nu 50 mii, pote încă 80.000 se nu flă de ajunsă. Comisiunea, întrunindu-se, respinge amendamentul d-lui Gheorghiu. Punându-se la votă, îl respinge și Camera. Se respinge asemenea și propunerea d-lui Lățescu d’a se reduce salariulă ingeniarului-șefă de controlă la 1000 lei pe lună. Se trece la statură lit. H „scala de agricultură“. D-nu Maniu crede că directorele scalei de agricultură, care este și profesore totod’uă dată este pre multă plătită cu 8,800e lei pe ană. Se dă citire unei propuneri d’a se re- s iduce salariulă directorulur la 6,600 pe ană. După orecare desbatere, comisiunea respinge acestă amendamentă și, după esplicările d-lui raportază și ale d-lui ministru de financie, punându-se la votă, se respinge și de Cameră. Se dă citire unei propuneri a d-lui Dimancea d’a se da medicului acestei scule 150 lei în locu de 80 pe lună, și se fie obligată a preda și cursă de igienă. Propunerea acesta se respinge. Se mai dă citire unei propuneri d’a se acorda profesorilor diurne și pe timpul vacanțelor, care, punându-se la votă, se respinge. Cifra privitore la scala fermă se primeșce cu orecari observări. La „scala de pomologie“, d. I. Ionescu propune suprimarea acestei scale și cu suma disponibilă se se înființeze două scale pentru cultura viei, una la Drăgășani și alta la Odobesci. D-sea găsesce că cuventulă pomologiă e ună cuvântă impropriă, ermafrodită, căci poma e ună cuvântă românescă și logiă (sclință) e cuvântă grecescă. Dacă d-sea cere suprimarea acestora două cursuri de la acestă scolă, este că arâtă cultura pomiloră câtă și articultura sunt ramure ale botanicei și ară trebui să le predea profesorele de botanică, eră geologia să se ia de la acesta și să se dea profesorilor de chimiă și mineralogiă. D. Ministru de resbelü dă mai multe explicări asupra scalei de pomologie, unde profesorele de pomologie e adusă din străinătate. Câtă despre propunerea d-lui Ionescu, ea e dă propunere nouă și trebuie trimisă la secțiuni. D. E. Costinescu zice că d. Ionescu a voită să facă resb lă acestei scule. D. I. Ionescu. Protesteza. D. Costinescu susține a se lăsa scala de agricultură cu aceste cursuri de pomologiă, pe lingă cari mai esiste și cursură de cultura viei. Suma alocată pentru acesta scala, e pre neînsemnată facă cu importanța iei. D. Al. Hulban crede că nu este utile a se ține mai mulți profesori de botanică. In adevără, cursul de pomologiă este uă superfetațiune, deorece nu e de câtă uă ramură a botanicei. După orecari explicări din partea d-lui ministru de resbelă, se pune la votă propunerea d-lui Ionescu ca să se suprime scala de pomologiă și se respinge. La scala de meserii, d. Lefendachi propune a se mări leja directorului și își desvoltă acestă propunere. După orecari observații, acestă scală se primeșce ca în proiectur de bugetă. Personalul căilor ferate Bucuresci-Giurgiu și Iași-Ungheni se primesce fără discusiune. La scala de meserii din Bucuresci se primesc dună amendamentă, prin care se propune adausul de 2.600 lei la materială. Celelalte capitole și paragrafe se primescă fără discnsiune. La cap. VIII „lucrări de poduri și șosele“, se dă citire unei propuneri, care cere să se aloce 40.000 lei pentru împietrirea șoselei care unesce Călărașii cu Urdicenii și Mizilă. D. Poenaru-Bordea zice că în judeciată Ialomița, care produce Statului venită de 4 milione, nu există nici uă cale de comunicație. Ialomițenii speraă că celă puțină li se va dărui calea naturale a rîului Ialomița, desființându-se morile de pe dânsa; déjii nu s’a făcută nici acesta. Pentru aceaa propune alocarea modestei sume de 40,000 pentru împietrirea șoselei. D. Gr. Berendeiu observă că tóte judeciele aă trebuință de asemeni căi de comunicare. Déjit în faca lipsei, va propune a se trece peste aceste trebuințe. D. Ministru de resbely observă că, după legea din 1878, calea ce propune d. Poenaru a se împetri ește un calej judecianâ și nu se póte întreține de Stată. D. D. Berendeiu crede că ară fi ună actă de dreptate a se da și Ialomiței mă debușcă; și Ialomița plătesce, și cu tóte astea nu i-s’arată nimică. Mai este ș’uă considerațiă care militeza în favorea acestei propuneri: s’aă făcută drumuri-de-seră cari suntă alimentate mai multă de călători, trebuie a îngriji și pentru alimentarea acestora drumuri-de-seră cu produse. Se se acorde deja 40.000 lei ca subvențiune pentru împotrirea acestei șiosele. După orecari observațiuni, se pune la votă amendamentulă d-lui Poenaru și se respinge. Se pune apoi la votă cifra de 355.000 lei pentru lucrări de poduri și șiosele contractate, și se primesce. La cap. IX, se dă citire unei propuneri ca să se aloce 70.000 lei pentru și osaua Jiu-Petroșani. D. Francisc Milescu, proprietarul acestui amendamentă, îlă desvoltă, arezândă că judeciulă Gorjă este în dreptă se ceră acestă sumă de la Stată, deorece elă a contribuită pene acum pentru facerea de șosele și a dată Statului acea șosea gratis. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de Mercuri, 26 Ianuarie, 1877. La ora 12, ședința se deschide supt președința d-lui Al. Teriachiu, vice-președinte, cu 92 d-n deputați prestați. Sumarulă ședinței președinte se aproba: Intre comunicările cilei două adrese din partea primăriei de Iași, una prin care cere sporirea subvențiunii acordată pentru Întreținerea sergenților de orașu, și alta prin care cere înscrierea în bugetar pe 1877 a subvențiunii pentru întreținerea cailor naționale, suprimată de comisiunea bugetară. La ordinea dilei, desbaterea pe articule a bugetului ministeriului lucrărilor publice, rămasă la cap. I, art. 3, „personalul de serviciă ală administrației centrale“. D. raportare G. Mârzescu dă pe renda citire art. 3 și 4 de la cap. I, cari se primescă fără modificare. Se adoptă pe rendo și cap. 2, 3, cu articulele lor“. La cap. 4, „controlul căieloră ferate în construcțiune“, d. T. B. Lățescu propune ■ suprimarea scandalosei sinecure a directore