Romanulu, august 1877 (Anul 21)
1877-08-05
Refracțiunnea și Administrațiunim strada O am no. 14 A NULU DOUE-pEOI-ȘI-UNO de la Bourse, LA LONDON, la Eugiene Micoud,No. 81-A Fleet Street, London E. C. IN VIENA, la d-nil Haaaenstein și Vogler, Walfisobgasse 10. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARULU.ROMANULU VOIESCE ȘI TEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bani » » paginea III, 2 lei — A se adresa: Doto LA ROMANIA, la adminiatratiunea diarul LA PARIS, la Havas, Laffitetit C me, 8, ] ----, aliii Place Bucuresci,Augustă. Turcii din Europa nu s’aă Însemnații vr’uădată, de la cea dântâiă a loră năvălire pen’ astăzi, nici ~Hi prin iubirea agriculturii, nici prin arte, industria și comercia. Poporu cuceritorii, ei s’aă mărginită la uă singură meseriă: d’a storce și da asupri pe cei biruiți, d a se ținu pururea ’n apărare ’n contra sorii, ca și ’n contra vecinilorü cu care ’i putea uni sfinta dorință de libertate. D’aci deosebita se aploare pentru arme și, in cât-va, și pentru acea neomenesa și crudă administrațiune, a cărei calificare de „turcescă“ a ajunsă proverbială. A. Pe d’ua parte, totă ce era Turcă , trebuia să fie ’narmată și gata ’n totă minutulă d’a versa sângele celoră ce ’I ținea supt jugă, pe d’alta găsia ’n resbelă Împlinirea poftei lor’i născute pentru jăfuire. Astfelă, credincioșii coranului întreținură, de nevoiă și din fire, acelă spirită resbelnică, pe care ’lă mai speria și fanatismulă religiosă, pusă față ’n față cu religiunea contrariă a Greciloră, Româniloră, Sârbiloră, Bulgariloră și tutoră celor SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Filadelfia, 14 Augusta. — Vaporulu englesa John Bramald a plecat la 11 Augustă din New Haven cu destinațiune pentru Constantinople. Ela este încărcată cu arme și munițiuni destinate Turciei pentru că valore de 1,200,000 dolari. Corveta rusă Creyser care se află in golful. Delaware va pleca la urmărirea acelui vaporă. Tunis, 14 Augustă.—Reiulă Tunisului a trimisă 10,000 căzâri la Constantinopole. Londra, 15 Augustă.—Uă telegramă din Berlin anuncță că guvernul germană a făcută represintațiuni seriose în privința barbarielor comise de Turci. Eră a făcută cunoscută Porțe, necesitatea absolută 4P*, a unei discipline mai stricte. 1 Constantinopole, 15 Augustă. — Osmanpașa a sosită la uă depărtare de patru ore de Tirnova, Suleiman-pașa a părăsită Kazansk ,îndreptându-se spre Nord. El o înaintază spre Elena unde este deja stabilită ante-garda lui Mehemed-Ali. Uă telegramă sosită din Vidină menționeză scolptulă că s’a închiriată uă alianță româno-sârbă. Se așteptă ca Românii să intre în curendă prin Serbia, unde Serbii se voră uni cu dânșii. Serbii construiesc lucrări forte tari pe Timok la Alexandratz și la lavor. Londra, 19 Augustă.—Se scrie din Viena ziarului Daily Telegraph că se așteptă uă declarațiune de resbelă a Serbiei contra Turciei. Dacă Serbii vor merge spre Vidin ori spre Nisch, Austria va păstra oă atitudine pasivă. Dérüdecă după instigațiunea Rușiloră, Serbii vor trece în Bosnia, acestă singură dc faptă va da Austriei unu motivă forte plausibilă de a ocupa Bosnia. Se constată că neutralitatea condiționale declarată de lordul Beaconsfield este formală adoptată și în discursul tronului și că prin urmare este bine stabilită că acestă neutralitate devine parte integrantă din politica engleză. Times crede că mesagial este forte favorabilă intereselor păcii. Daily News regretă că guvernul ă na adoptate măsuri mai rigurose, că politică mai energică, pentru garantarea menținerii păcii, la alte poporațiuni creștine dinninsula balcanică. La aceste insușiri personale, se mai adauseră de timpuriu , dâră mai alesă în anii din urmă, șalte împrejurări favoritare pentru acestă pornire către focă și sabie. Luptele purtate mai ’nainte cu Rusia și cu națiunea elenă, mai de curândü cu Brzegovinii, Bosniacii, Sârbii și Muntenegrenii nu numai că le redesceptară simțimentulu resbelnică, dérii îi și deprinseră cu ostenelile și cu vicleniele trebuitóre pentru nesce ciocniri date ’n locuri muntőse de la spatele ziduriloră. Tóte acestea, unite cu instinctură de conservare și cu ideia religiósa că, a ucide câtă mai mulți ghiauri, e a dobândi cu atâtă mai lesne fericirea raiului făgăduită de Mahomet, făcută din Turcinesce soldați nepregetători și ’ncercați la luptă, focoși și cutezători în prima isbire. Dară armata rusă începuse să se micșioreze forte acestă vechiă renume. Intrarea trupelor imperiale î n România se făcuse câtă se pute de răpede și fără niciuă perdere, mulțămită și cooperării nóstre în marginile convențiunii din 4 (16) Aprile. Dunărea iarăși fusese trecută cu ’nlesnire, fără ca Turcii sĕ se’mpotriveSCá CU dinarHr.0.,1A , 7— „ crezuse și s’așceptase pen atunci. 51Ștovulă și Nicopoli fură luate ’n câteva zile, era după densele Tîrnova, cu tote orașele bulgăreșci până la Balcani. Chiară munții fuseseră trecuți fără veste, prin strimtórea Șipka, astfelă încâtă, de la Kazanlik și Eski-Sagra, trupele ruse amenințau d’a dreptul Adrianopole, prima capitală a ’mpărăției Osmaniziloră, cuprinsă acum 415 ani de vestitură A murată liă. Unde erau dâră urmașii aceloră fioroși Musulmani, cari uudiniara, supt Kara-Mustafa, merseseră să’nconjure Viena, aruncândă spaimă ’ntâtă continentală? Unde trupele lui Abdul-Kerim ș’atâtor pași, cari se ziceaă pricepuți într’ale bătăliei? Unde Hobart și Klapka, împreună cu ofițerii englesi și austro-ungari ? Și lumea ’ncepea se crede că Turcii periseră d’uă-dată, ca vedeniele de noptea, și că numai Cercheșii și Bașibuzucii mănținuseră pân’acum Turciei, cu rușine și prin usurpare, titlul de mare putere europená. Astfel, opiniunea publică căzuse dintr’u o estremitate ’ntr’alta, și mai fără transițiune. Idolulă ce ’și formase’nchipuirea generală fusese sdrobită dintr’u singură lovitură, și, în loc de metală prețiosă, toți vedeau într’ânsulă huma de renda a celui mai de rendű olară. Cu tóte astea, opiniunea comitea uă greșială de căpeteniă, cândă se otara se crede că Rusia va pute ’nainta mereu, pân’ la cetățile lui Adriană și lui Constantină, fără nici uă pedică și fără nici uă perdere, intr’uă țară străină, ocupată d’ună poporă agerită prin dese resbele, întărită de natură și ajutată, pe față sau pe supt mână, de puteri maritime și continentale. Bătăliele de la Plevna nu ’ntârijiară éase d’a desamăgi din nou pe cei lesne schimbători de părere. Deși aceste ’ncăierări nu fură câtuși de puțină atoritate, deși perderile Rușilor, fură causate de pripă și neprevedere, erări de slăbiciune și nesclință, trebuie totuși să recunoscemü că ele deferă resbelului un nouă fașă. Turcii, cari fugiseră spăimântați din ’naintea corpurilor, ce pătrunseseră prin Balcani, se mimeză, se strîngă și ncepu s’atace ’n numéra insemnătoră. Fanatismul și cruijimea’i coprindă din noă; porecla de „biruitură “ , dată prin anticipare Sultanului, e scosa la mélá ; perderile inamicului se trombițăză cu zgomotă și exagerare; telegramele sberft pretutindeni, și iate c’aceiași ’mlădiosá și mișcătore opiniune părăsesc o idealulă de ieri, sdrobită cu ciocanulă criticei disprețuitore, ca sĕ esalteze pe celă de azi, pe Turcii învingători... la Plevna. Iarăși și iarăși greșielă din parte’, greșială care tată asupra celoră greșiți își va restrînge urmările. Intr’adevĕru, cândă e vorba despre scirile privitóre la resbelă, credulitatea e soră cu adărătnica necredință, căci amêndouă suntă estreme. Una se chimă pripire, cealaltă ’ntâmipiare, cea d’ântâiă e nestatornicia, cea d’a doua nemișcare. Déca, mâne-poiijiâne, audi-vama biruinței in condițiuni mai strălucite, schimba-ne-vomă are credința că totă mai suntă Turci în Turcia și că nu ’n contra nimănui s’a rădicată marea ’mpărăția de la micijanapte? Déc’apoi aceleași arme se voră retrage sau voră fi supuse icriolea de ’nchinătorii semilunei—căci cine nu scie câtă de capriciosá e sartea bătălieloră și câtă de ușioră o póte schimba cea mai mică ’mprejurare!— perde-ne-vomat are convingerea de mai nainte formată ’n privința puternicei Rusii ? Ei bine, d’acésta deprindere d’a judeca lucrurile numai după apariție, numai după cutare séb cutare ciocnire, trebuie sĕ ne desfacemă câtă mai curênda, căci e vătămatare din tóte puntele de vedere. Mai ântâiă, ea ne slăbesce moralul, apoi ne sdruncină ’ncrederea, în sfîrșită, prin necontenite amăgiri și desamăgiri, ne mpuținezá acea firesca solidaritate, care ne ’mboldesce sĕ urmarimă cu neastâmpêri mișcarea armieloră, să ne interesămă d’aceia pentru care simpatia ne vorbesce mai cu tăriă și să’I dorimă isbândă ’n contra celei- ialte. Ca să ne păstrâmă déjü seninătatea cugetării și neclintirea opiniunii, n’avemă nevoiă să ne luămă după sgomote intr’adinsă născocite sau după resultatul unoră lupte fără mare ’nsemnătate, ci sé ne dămă mai bine séma despre puterea și numărul luptătorilor și din cele două tabere prozivnice, de ideia ce’i însuflețesce și’l conduce, de mulțimea asuprițiloră ce aspiră la viață și neatârnare, ca și de puținătatea și sărăcia asupritorilor, ce’i impileza. Apoi, uu datâ ce neamă formată convingerea, se nustămă gata a ne-o schimba după vorbe fără fapte. Mai presus de tóte onsé, se nu uitămă că ’n ajutorulă unora luptă marele și bine-cuvântatulu principia ală naționalitâțiloră ș’ală liberării, pe cândă cel-l-alțî, fără ideală și fără viitoru, mergu sĕ apere barbaria și amarnica chinuire. In sfîrșită, se rămânemu neclintiți în credința că adevĕrulu și dreptatea, lumina și binele, libertatea și desceptăciunea nu vor pute fi nlocuite, în secolul al XlX-lea, cu minciunea și nedreptatea, cu reala și întunecimea, cu robia și cu tempirea. D. ministru președinte plecă astăsera spre Giurgiu. Aflrmă că, împreună cu d-sea, pleca și colonelulă Gaillard și capelă statului majorăgenerală, d. colonelă Slanicenu. Și VINERI, 5 AUGUSTtJ, j877. LUMINEZATE ȘI TEI FI. ABONAMENTE. In capitalA, unu and 48 lei; s ese luni 24 lei . a. t * trei lun( 12 ,eil lun& 4 lei in districte, unu and 54 lei; sase luni 27 lei .,, trei luni 14 lei; uă lună, 5 lei Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa, la administrațiunea farului. EA PARVI, la d-nil Darras-Hațegrain, 5 rue de l’ancienne comedie și Havas: Laffite I i i , en C'ne' 8 Place de la Bourse. EA VIENA, la de B. Q. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU De pe câmpuril de resbelă. (Scirî particulare ale Românului). Gabrova, 4 Augustă, (31 Iuliu). Forțele generalului Gurko, aflate printre Balkani, s’au găsită în contactă cu o mare parte din armata lui Suleiman-pașa. In dimineța zilei de 29 iuliă generarulă Gurko înainteza cu două sotnii de Cazaci și două tunuri pe calea Ieni-Sagra, avându pe urma loră tiraliorii ruși, pe plastuni și zece tunuri de munte. Infanteria sosi la Kisla pe la ora 7, și după ce s’a odihnită, a plecată spre Bălăbănți, unde ajunse după meciul nopții. 17 ore, cu forte mici întreruperi de câteva minute, au mersă acești omeni cu generalul Gurko. Codaci au fostă forte puțini. AmouiU A CAI f LHO CKUUgU în marginea delurilor, cari se înalță d’asupra Senii-Sagrei. Brigada generalului Boreishas luase deja posițiunile la Cortack și prin focurile artileriei sa le sili pe Turci să cedeze locală. Forțele lui Boreishas consistau în două regimente de infanteria, șase tunuri și 350 Cazaci. Când Gurko intra în orașă, stațiunea drumului de seră era distrusă, cartierul bulgară și celă turcescă erau în flăcări și Bulgarii începuseră a jăfui. Rușii începură a pune mâna pe dânșii și a le da câteva bice, ca să nu mai esercite astă meserie. Forțele lui Gurko întrunite cu ale lui Boreiska, înaintară spre Eski- Sagra, petrecândü naptea la Karabunar. Duci din principii de Leuchtenberg erau la Eski-Sagra cu două regimente de dragoni, unulă de husari și 4 batalione de bulgari, o o bateriă de tunuri călări și 4 de munte, și oă sotniă de Cazaci. Dejit între Gurko și Leuchtenberg erau numerase forțe turcești (infanteria, cavaleriă și artileriă). Generalul Gurko abia trecuse Barbora, cândă colóna se a se pomeni de la drepta cu focuri din partea Turcilor. Tunurile acestora erau ascunse într’uă pădure. De uădată infanteria eși din trei punte diferite în formă de triunghiă. Două tunuri călăcesei fură aduse pe o înălțime pentu a răspunde la foculu Tureilorü și mai multe detașamente de infanteria și tiraliori au fost trimiși spre pădure pentru a intorce aripa drepta a Tureiloru. Acesta operațiune sili pe Turci să se retragă din posițiunile loră amenințătăre, dérii se întorsera și érü se retraseră, neputândă resista celoră două tunuri ale cazacilor. Deja ln interiorul pădurii Turcii ținură mai bine, fundă superiori în numără. Gldnțele plouaă desă în tote părțile unde erau Ruși adunați. Bateriele turceșci acoperină uă șosea și uă pădurice de la drepta Rușilor. Rușii au dată probă de multă bravură în atacur contra acestei păduri. Coloneculă unuia din regimente ve^ându ómenii neotărîți, în plaia de glonțe, să răpeai ca ună fulgeră strigândă: „Cine va îndrăsni se rămână îndératü?“ U singură voce pare ca respinsă și toți soldații regimentului se răperfiră cu leii în cotadésá de Osmanki. La simția mare nevoiă de tiraliori. De nădată ei apărură pe la sud, mergându așa de regulată ca și cândă ară fi fostă scoși din casarmă, supt conducerea generarului Swizinski. Se răpea jiră la drepta pădurii și respinseră pe Turci pe la spate, cum adesea aămai făcută, împușcăturile cam încetaseră, cândă țnă periculă neașteptată și teribilă se prezintă. Vie 3,000 de Cerchesi călăreți străbatea șoșaua din doraturu pădurii și avea a se indoui spre drepta ca să cadă asupra gardei dinapoi a forțelor lui Gurko și se-i taiă retragerea. Pericolul era imininte, când o două-dată se iviră principii de Leuchtenberg cu dragonii de Astrahan și husarii de Kiev. Ei înaintaseră răpede de la Eski-Sagra supunându-se unui ordină grabnică, care le fusese dată cu uă cai mai înainte de generalul Rauch. Dorü Cerchezii se aflaă totă între dânșii, și infanteria generalului Gurko slăbită și tunurile fără apărare. Iute ca gândură, cavaleria rusă năvăli asupra Cerchezilor. Îi împinse de la drepta spre stânga, era dragonii și însarii străbătură centrală soră, urmărindă pe inamică. Pe la două ore foculă bateriei turcesc l a încevre^—8 mile. Soldații rușii purea turbați. Furia loră n’ară fi putută-o stăpâni nimeni, căci văzuseră cum prisoniarii ruși fuseseră mutilați. S’au găsită ómeni, femei și copii arși de vii prin pătule, hambare, ect. pe unde se ascunseserâ și de unde nu li s’a mai permisă se era. Corpulă fragedă ală unui copiașă fu găsită bătută iu cuie într’un ușă de lemnă. După Încetarea acțiunii, generaulă Gurko voi să înainteze spre Eski-Sagra, deri forțele inamice alate înaintea sea erau forte numeróse (vre 25.000). Principele Eugen de Leuchtenberg făcuse forte multă în acea zi. Fusese înconjurată de Turci aprope de Eski-Sagra. Derii râsbi printre rândurile lor, cu uă perdere de aprope 800 de omeni. Telegramele trebuie se va fi încunosciințată deja despre sartea la care au fost d espuși nenorociții locuitori de prin aceste localități, cari nu s-au putută retrage la apropiarea Turcilor. Bombardarea începută ieri diminața de către Turci asupra Giurgiului a durată până la 11 ore. Stricăciunile causate sunt însemnate : mai multe case au fost dărâmate. Pe lângă femeia ucisă de spărtura unui obusă, că altă femeiă a fostă rănită. Trei cai au fost uciși. Esplosiunea unui obusă în magasia garei aă produsă un mare spaimă printre funcționari cari s’aă retrasă îndată de la gară. In corespondința nóstru de alaltăieri, datată de lîngă Plevna, amă spusă că generalul Krüdener este înlocuită cu generalul Zatoff. După informațiunile primite mai în urmă, elă nu este înlocuită, ci corpul ă său (al 9-lea)se întrunesce cu al IV-lea, comandată de generalul Zatoff. Austro-Ungaria. — Pe cândă In Ungaria dăinuiescu necontenită meetingurile in favorea Turcilor, In același timp, guvernul din Viena a oprită orice felă de întruniri, fiă în favorea Rusiei fiă în a Tur-