Romanulu, septembrie 1877 (Anul 21)
1877-09-26
ANULU POPEPECI-ȘI UNU Refracțiinsea și Administrațiunea strada Donin ci 14unu, Úy ú IO-LJIL ± LUKLUllly, 1 ON. VOTESCE 81 VEI PUTEA LUMINIZA TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală, unu ană 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; un, luni 4 lei In districte, unu and 54 lei; sese luni 27 lei trei luni 14 lei; ui luni 5 lei Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ifiazului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie și Haras: Laffite et C-nne, 8 Place de la Bourse, LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate 81, refusă. 20 BANI EXEMPLARULU AMUNCIDH'. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 10 bani Deto » » » paginea III, 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugscue Micoud,No.81-A Fleet Streit, London E.’. IN VIENA, la d-niî Haasenstein și Vogler, Walfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU. Bucuresci, 26 RAPCIUNE 8 BRUMARELU Ne place oposițiunea. Ne place, fiindcă unde este oposițiune este cugetare, este progresiv, este viață. Ne place, fiinduca oposițiunea desceptă guvernele și le împinge ’nainte. Ne place chiar oposițiunea retrogradă. Ea mănține unitatea în partitele mai ’nainate ș’arată adesea, și partitelor și guvernelor liberale, stâncele reacțiunii, de cari trebuie se se ferescă. Respectăm, tote partitele, fiă câtă de ’naintate, fiă cătă de retrograde. Partitele ’naintate sau retrogradeză uă ideiă, uă credință, care póte fi combătută, de la care este respectabilă. Suntü ensă și nisce pâlcuri sau haite de omeni, fără nici unu principiu, cari se duce unde li se dă ceva. Acelea sunt disprețuite în totă lumea, și chiar și acea partită, care SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Ragusa, 6 Octobre. — Nafir-pașa e numită comandantă alu corpului de observațiune de lângă Novibazar, care cuprinde 21,000 omeni și 6 baterii. Constantinopole, 6 Octobre.—Ahmet-Eyubpașa fiindă destituită, Fazli-pașa l’a înlocuită la comanda corpului de la Rasgrad. Belgrad, 6 Octobre.—Capii insurgenților din Bosnia au intențiunea d’a adresa puteriloră ună memorandum, cerândă mijlocirea loră și declarându-se gata de a depune armele îndată ce situațiunea chrestiniloră va fi asigurată. Londra, 6 Octobre.— Cabinetulă engleză s’a adunată ieri numai pentru a delibera jgps asupra femetei ce bântuie în India. Paris, 6 Octobre. — Un telegramă din Constantinopole asigură că Porta consimte a acorda că amnistiă generale revoltaților bosniei și a face pacea cu Muntenegru, dera în principiă ea n’admite nici uă mijlocire pene ce Bulgaria nu va fi evacuată. Se telegrafieză din Belgrad, cu data de 6 Octobre, că guvernul a luat hotărîrea de a convoca Scupcina pentru a’î cere se voteze dictatura principelui Milan, pentru totă durata resbelului. Atena, 6 Octobre. —Regele a aprobată convocarea Camerelor pentru ziua de 22 Octobre, eră nu 17 cum propusese ministerul. Cestiunea numirii primului ministru va fi resolvată mai în urmă. Atena. 6 Octobre.— La 29 Octobre 600 de bași-buzuci au jefuită în Tesalia satele creștine de la Rapsani și Ampelakia. Perderile causate se urcă la două milione franci. Consulul engleză și celă italiană s-aă dusă se protesteze contra acestoră fapte la guvernatorele districtului, care n’a trimisu de câtă cincizeci de călăreți pentru a restabili ordinea. Guvernul grecă va adresa Porții oă nouă protestare, contra incapacității administrațiunii otomane. Constantinopole. 7 Octobre.—Mehemed-Ali va lua comanda armatei care opereză în Muntenegru. * Cele din urmă reserve au fostă convocate. Paris, 7 Octobre.—Nouă urmăriri sunt îndreptate contra d-lui Gambetta, ale cărui manifestă, apărută astăzi, repetă că mareșalul va trebui se se supună sau se se retragă decă republicanii vor ave majoritate în alegeri, are uneori nenorocirea să le lase a se gudura în jurului ei. Din fericire, avemü și noi partite, și respectamu în ele pe cei cari au adevărate credințe. Din nefericire, avemu și pâlcuri, și pe acelea le despreț uima. Partita care fu, ani mulți, represintată prin d. Catargi, a fost silită de politica iei—ș’acestă adevérit il’arna arătată necurmată, când era la putere—să se lase să fiă înecată de omenii fără nici unu principiu. Cu părere de reü, cu durere putem un fice, vedemü c’acești omeni au dobândită dreptu de cetățenia chiarü în ziarele de căpetenie ale acelei partite, Pressa și Timpul. Cu părere de reü, căci ei facă ca acea partită să se rostogolescă din contrazicere ’n contrazicere, și desbaterea, lumina, devine astfel peste putință. Cu durere, căci ei profită de cele mai naturale simțiminte ale omului, pentru a ne ’năspri pe unii ’n contra altora; și cine nu scie că, mai cu semn în epoce ca cea de astăzi, înăspririle între partite potü aduce țării mari rele ? Să nu ni se zica ce facemü nedrepte presupuneri. E! de n’arü fi astfelu, s’arü contrazice óre, în asemenea moda și de la uă liniă până la alta, nesce bărbați însemnați, cum suntu unii din cei de la Pressa și de la Timpuli ? De n’arü fi astfel, s’arű fi compromisă óre acești bărbați pen’a acusa pe cei de la guvernulă actuală chiar pentru fapte pe cari tótá lumea le scie că nu suntu alegorii ? Spre exemplu: Trei bărbați însemnați și miniștrii de financie ai guvernului Catargi au declaratü în Cameră unu deficitű de la 25 la 35 de milióne pentru anulu 1876. Cum déju se ne esplicama, de nu prin nefasta înrîurire ce desemna räma, acuzarea ce se făcu mai îndată noului ministeru, că elü este causa acestui deficitu și a lipsei de care suferia totă țara la venirea lui? Una împrumută de peste 30 de milióne era cerută de ministerul Catargi. Elă nu l’a putută face. Cândü veni guvernulu acesta resbelulă era mai începuta. Cum dorü să ne esplicamü, de nu prin aceiași nefastă înrîurire, acuzarea ce se făcu acestui ministeru că n’are bani și că nu póte face unii împrumuți în condițiuni neonerese? Toți sciți că națiunea a acusatű ministerială Catargi, prin aleșii iei supt baionetele acelui ministeriă. Toți sciți c’alegerile, cari s’au făcută în urmă, supt miniștrii Iepurenu și Vernescu, au fostu din cele mai libere. Cine dorit, de nu omenii fără principii și fără pudere, au cutezată și cuteză a zice că nu națiunea a osendita acelü guvernu și că nu, ideiele și voința iei au represintată Camerele actuale? Trecemü peste multe alte acuzări de felulű acesta, ce se făcură pe totă Ziua. Și venim la 13 Augustă , trecută, cându Pressa publica uă nobilă, inteliginte și patriotică epistolă a d-lui Dumitru Ghica. In acea epistolă, domnia-sea zicea amicilor săi de la Pressa și din ministeriul Catargi : „Este un mare greșelă a continuat acestă polemică, în acestü timpu, „■fa aduce astfel o turfotizare ÎN „spiritului luptătorilor!! chsă„iiiați a apăra drepturile scumppei noistre patrii.“ Cum se supuse acea partită nobilului și patrioticului apela alu unuia din șefii săi? Atacând totulii, rostogolindu-se pe totă Ziua, din contraziceri în contraziceri, și luptându din tóte puterile pentru a vîrî mâna ’n animele părinților, și chiar și în animele oșteniloru, spre a frământa în dureri pe cei d antâii ș’a descuragia pe cel-lalți ? Dovezile, că din nenorocire asta este, suntu pe totă a hia supt ochii celora cari citescu Pressa, Timpulu și celelalte foi ale pâlcului catargiescu. Cu tote acestea, se mai repunemii câteva din aceste dovezi supt ochii publicului. La S Septembre Pressa arătă că puterile străine, și mai cu sema Englitera și Austro-Ungaria, sunt causa sângelui ce se vărsă. Ea esprima apoi dorința generală de a dobândi pacea și ILSe : „Se admitem că Europa va interveni, în urma căderii Plevnei, ceea ce va costa încă multe alte sacrificii, impunidü Turciei să primescă închiriarea păcii, și dândtî garanții reale pentru îndreptarea răului. „De se vor realisa aceste prevederi, și dacă înaintea iernei se va isbuti a se închiria pacea, diplomația européna va ave puternice motive d’a se felicita d’una asemene succesă strălucită, și toți îi vor ierta cu grăbire nestatornicia sea d’a înlătura resbelulă din Oriunte, și impasibilitatea în care stătu atâta timpu, privindu, cu sânge rece, luptele cumplite dintre părțile beligerante.“ Astfel, vorbiră bărbații politici de la Pressa, în Ziua de 8 Septembre. Cine dorit, de nu cei din paliu, putură Zice contrariulii la 10 Septembre, și striga guvernului română, în facia națiunii d’aci și a națiunii de la Plevna: „Cruțați sângele și resursele României, ascultați clamarea ce se rădică din tote părțile și curmați reulii ce se ’ntinde îngrozitoră peste totă țara.“ Și la 17 Septembre: „Bravii continuă a lupta vitejesce, déra cabinetulu Brătianu nu se gândesce a pune capeta acestă drame sângerase. Elü storce țera din tote părțile: tote resursele iei sunt încercate și continue a voi se jertfesca pe cele din urmă soldată, să cheluască cele din urmă banii ale țării...................Orice ne-am aștepta, vomă continua a susține cu stăruință, că uă pace neapărată cabinetulă română e dă tori să ’ncheie. „Uă pace demnut este totudeuna mai folositare decâtă continuarea flagiduluî ce pustiesce astăzî câmpiele române, ne deschide perspectiva celor meu cumplite nenorocită pentru țară, ucide pe frații și pe părinții noștri. “ Bărbații politici de la Pressa recunoscură, la 8 Septembre, că nu noi, ci diplomația Europei este de vină decâ sângele curge. Contrazicerea între Pressa de la 8 și cea de la 10, 17 Septembre, etc. etc., este atâta de mare, atâta de spăimântatore, încâtă ne-am rostogoli și noi în facia publicului, décá am mai demonstra-o. Toți vedű că cei cari demonstrară că diplomația versa sângele, Zic, peste două Zile,, că ministerul Brătianu este causa. Toți vedü că cel cami la 8 Septembre dovedină că numai diplomația europená póte face pacea—ș’aceia încă numai după luarea Plevnei—spunü, la 10 și 17 Septembre, c’acesta trebuie s’o facă ș’o póte face numai ministerulă Brătianu. Toți sciü că d. Dumitru Ghica, simțindă și ’nțelegendă situațiunea, a ceruțui ca toți să lupte împreună, pentru ca România se dă pe deplinii învingătore. Și toți au vézutu și vedü că mai îndată, oposițiunea s’a pusă a semăna divisiunea, abaterea, slăbiciunea și chiar a rescula în simțiminte, și chiarü în spiritulu luptatoriloru ,,chiămați a apăra drepturile scumpei nóstre Patrii“, divisiunea și turburarea, care potț aduce perii cu multu mai mari decâtă cea mai desfrânată rescolă de pe strade. Și cându se vede asemenea contraziceri și asemenea provocări la răscóla simtimintelorű celora mai sacre, ș’acesta în facia armatei care luptă, nu este ore în interesulu patriei și chiar alți partitei de la Pressa se susține că că bărbații noștri politici, din orice partite, nu potü să se rostogolescă astfel, și că prin urmare lupta nu este, nu pate fi decâtă a acelui pariu de omeni fără nici uă credință politică, cari au inundată ș’au suspendată partita Catargi? Déru, Zieh ei, voimti pacea. Pacea! Ese ni s’aréte omulu, începându de la Imperatorele Alesandru, și până la soldatü, care se nu dorésca pacea din adâncuru animei ? Imperatorele Alesandru ? Déru toți sciü că anima lui sângeră pentru fiecare rană! „Nu va fi resbelu, Zicea Ducele Decazes, căci Imperatorele Alesandru urasce resbelulă. “ Toți sciü că elü a luptatu pentru a nu face resbelu. Toți sciu că elu a doritu și doresce pacea. Deru se scie tot-d’uă-dată că trebuie să se de dreptate, resu flare măcar ii poporeloru creștine din Oriinte, și că pentru acesta luptă. Voiescă soldații resbelulu pentru pofta de resbelu ? E că cum iși începea una din epistolele sale soldatulu voluntară Vintilă Rosetti. „In finea, amu trașii cu pușca mea; „ama ochitü una omu, ce fericire ! „Săramă omenire !... In ce stare ești „âncă.“ Déru este datorit Românulă să lupte pentru a’și asigura cäminulii, pentru a ave uă țeră liniștită, prosperă, liberă, independinte și respectată, și d’aceia și armata luptă cu bărbății, siguru că astfel va dobândi în curânda pacea „cea demnă“ și de toți dorită. Totu ce aflămii din afară, și totu ce vedemu, ne dă dreptulu să speramü că vomă dobândi în curendu pacea. Se scie asemene că Plevna trebuie să cadă in curendu. După nonele măsuri sciințifice ce toți vedemfi că s’au luată, după generării cei mai renumiți ai Rusiei, pe cari îi vedemű că aă intrată în acțiune, totulü ne dă dreptu se credemü că triumfalii va fi nu numai grabnicii, dérii și cu puține perderi. Scrma apoi că iarna sosesce și că dânsa impune celü mai puțină încetarea resbelului. Lupta încetându, și mai cu sema după unii triumfă alii armateloru ruseșcĭ, totulü asemenea ne face sĕ credemu [că puterile cele mari voru interveni în fine și voru face pacea. Totulü asemenea ne dă dreptulü se credemu cu tăriă că armata nóstră va reveni în curênda încununată de gloriă în cuartierele iei de iernă. Camerele, la rêndulu lora, se vor întruni în curênda, și națiunea, prin represintanții iei, va face ceia ce va găsi că este bine să facă. La luptă dorit, frați Români, la luptă în unire, cu credință și cu virtute românéscá, și ’n curêndu vomă avè fericirea d’a serba pacea cu toții în România liberă, respectată și independinte. Monitorulü oficiale de Duminecă publică decretulü prin care d. Câmpineau, ministru de justiția și ad-interim la finance, e numită definitivă ministru de finance, și d. Eugeniă Stătescu e numita ministru la departamentală justiției. Intre oficialii morți în luptele ce s’au succedată în facia Plevnei suntă și căpitanul Măcărescu Nicolae, din regimentul 7 de linie, și supt locotenentele Florescu Alesandru, din regimentul 7 de dorobanți. SOIRI MAI NOUI. Plevna 4 Octobre. La 3 Octobre, interpretul marelui duce Nicolae fu trimisü ca parlamentară, însoțită de drapeluli albü, la prima posițiune a Turcilor, în facia Plevnei. Ceea ce dă uă adevărată însemnătate acestei afaceri este că s’a fostu prealabile regulată ca acesta parlamentară nu numai să fiă primită de mâncă să fiă primită de către însuși Osman-pașa. S’a făcută pentru acesta ș’unii cortü, unde a primită pe parlamentară. Se crede că cestiunea era pentru suspendarea ostilităților, pentru ca să se ’ngrope cadavrele cari infectă aerul și causază bóle în ambele armate. In orice casă faptului că comandantele turcei a primită pe trămisula rasă, și l’a primită în personă, dă uă mare însemnătate acestei întrevederi. Resultatul acestei întrevederi este necunoscută. Atașiatulii militara englesă la Viena, maiorulü Holm, a sosită aci eri și a avută o lungă conversațiune cu principele Carol, care în urmă parea forte satisfăcută de acea conversațiune. Ni se comunică următorele din Rîu-Vadului (lingă Orșova): Agitațiunea este mare printre Maghiari. Se asigură că ieri și alaltăieri arü fi fostu uciși ca la 50 amen! Intr’unu conflict!! între poporu și armată. hi flecare Z* se descoperă arme munițiuni și fesuri turcesc!.