Romanulu, septembrie 1877 (Anul 21)
1877-09-11
ANULU DOUE-țECI-ȘI-UNU VOIE8CE ȘI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bani Deto » » » paginea III, 2 lei — A se adresa:. LA ROMANIA, la administrațiunea dianului LA PaRIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bmrea, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. IN VIENA, Ia d-niî Haasensțein și Vogler, Walfisch gasse 10. Redacțiunea și Administrații me» strada Domnei 14 DUMINECA, 11 SEPTEMBRE, 1877. LUMINIZATE ȘI VEI FI. Articolele nepublicate se ardă.ROMANULU 20 BANI ESEMPLAKULÜ. ABONAMENTE. In capitalai, unii anii 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; uă, lună 4 lei In districte, unii anii 54 lei; șese luni 27 lei trei luni 14 lei; uă lună 5 lei Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. La PARIS, la d-nul Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie și Havas; Laffite et Cune, 8 Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Administrațiunea Românului, rogă pe abonații alți cărora abonamentu a espiratu la 1 Augustă, să binevoiasca alți prenoi. Prenoirea se póte face prin mandate de postă sau trămițândă costulft prin gropari. Peste 5 zile se va curma speciuirea jiarului la cei cari nu voru binevoi ,a face prenoirea abonamentului. Lotăria pentru spitalului Independinței de la Măgurele sa trasă Mercuri sera la Teatru, conformă.* programei publicate. In numărulă viitoră vomă publica lista celor 500 de numere cari aă câștigată. După aceia personele cari aă câștigată, voră bine-voi a trimite la Redacția nea Românului, spre a lua obiectele câștigate. SERVICIULU TELEGRAFIC ALA AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 21 Septembre.—Ambasadorele Austriei a fost astăzi primită de Sultanulă în audiență privată. Luptele urmează la Plevna și la pasul Șipka. Chefket-pașa merge de la Orhanie asupra Loftcei. Ună corpu de armată alu lui Mehemet- Ali ar fi ajunsă la uă o mică distanță de Biela, deru nici că solie oficiale n’a venită încă se confirme acestă faptă că luptă este semnalată în Asia la Walfgi lângă tabăra rusă de la Igdir. Paris, 21 Septembre.—Camerele voră fi convocate pentru 6 Noembre. Limba giulădiareloru republicane urmeză d’a fi forte viă contra manifestului Mareșalului Mac-Mahon. D. Rameau, primară la Versailles, ș’a dată demisiunea. Atena, 21 Septembre. — Rege'ea adresată astăzi miniștrilor u uă epistolă prin care se cere d’a oțărî în privința președinției consiliului. Gravele împrejurări în cari ne aflămă, adauge regele, ceru menținerea ministerului actuală. 200 de bașîbuzuci s’aă încercată s’atace consulatulu elenă de la Larisa; ei au fostă respinși. Consululă a protestată. Atena, 21 Septembre.—Conformă epistolei regale, miniștrii auotărîtă s’amâne numirea președintelui. Fiecare ministru va ave facultatea d’a convoca pe colegii săi spre a le comunica afacerile privitore la departamentul său. Viena, 21 Septembre.— Se zice că nici uă învoire nu s’a făcută în conferința din Salzbourg, derűa decursă din discuțiuni că deplină înțelegere între principele de Bismark și cornitele Andrassy în tote cestiunile relative la politica în Orainte. Berlin, 21 Septembre.—Germania pregăteșce nouă încercări energice pe lângă Portă: întrevederea de la Salzbourg n’ar fi străină acestei determinări, îndată ce principele de Bismark va sosi la Berlin, se va decide dacă scadra germană trebuie să nu se rămâie în apele turce. Austria și Enghitera aru participa la acestă încercare. București, la 2 Răpciune. De la Mihai Vitezula, de la finele secolului alii XVI-lea, de aprope trei sute de ani. Românii nu mai văduseră stindarde smulse trufiei musulmane și purtate ca trofeie de vitejia și de redesceptare. In jiua de 6 Septembre, anul 1877, ne fu datü se lumin din nou parte la sărbătoriri atâta de mărețe, căci din nou redobândirăm semnele biruinței și sfinta flacără a devotării pentru patriă. In ziua de 6 Septembre, verdele steagă alu Osmanlâiloru, semiluna și tuiurile mahometane se ’nchinară din nou Inaintea statuiei acelui erou Domnii. La acestă serbare de fală și debucuriă amu fi doriții s’asiste toți bătrânii, ca să potă muri ușturați d’amarură a două veacuri de ’mpilare, toți tinerii țârii, cari aii sĕ sporescă faptele ce li se dau drepții esemplu. Déru, în mujlocul ă acestoriî emoțiunî, care ’nalță moralulu, se cuvine sĕ ne păstrămii totă liniștea ce ne impunii evenimintele. Departe d’a ne crede pe deplinii victorioși, trebuie să ne gândimă că multe sunt suferințele ce causezá resbelulu și că adânci îi sunt h ranele. *~~Am fi spus-o și vomiî repeți neîncetații că miniștriloru — fia dânșii cei mai patrioți și mai neobosiți, fiă chiar sângeri nesupuși condițiunilorü omenesci — le e cu neputință se cumpenesca, se judece și se facă totulii numai prin ei singuri. Lorii le e păstrată numai impulsiunea, numai direcțiunea, româindü ca restulii să fiă pușii în lucrare de corpurile constituite, prin instituțiuni, și de către autoritățile subalterne, d’a cărort condițiune trebuie se ținemű semă cu toții, în urma împrejurărilor și prin care amu trecuții cu mai mulți ani înainte de ivirea ostilitățiloru. Ba chiară acea inițiativă, ce se recunosce miniștriloru fără nici uă contestare, trebuie ’mpărtășită cu toți cetățenii, ca ’n orice statt constituționalii și mai cu deosebire ’n timpuri ca cele de astăzi. Guvernului nu doresce mai bine decâtă ca acestă inițiativă să se iea de câta se póte mai mulți, pentru lucruri câtă se póte mai folositóre. Din parte’i, e și va fi fericiții s’ajute, pe tóte căile legale și prin tóte chipurile permise, realisarea ideielorü ce se emiti pentru binele țării. Astfel, subscrierea ’ncepută cu scopil d’a se cumpăra arme, ații cândiî armele suntu neapărații trebuinciose pentru menținerea onorii și demnității țării, pentru siguranța teritoriului și comunelor nóstre, euă ’ntreprindere adevărată patriotică, la realizarea căreia conjurămii pe toți să contribuia cât și mai multă și câtă mai în grabă. Că asemenea inițiativă, atâtai de bine și la timpa venită, va da cele mai bine-facétóre resultate și va fi de celü mai mare ajutoră tesaurului, scursă de chiăltuielile resbelului, și chiar și armatei care -și versă sângele pentru Românime. Maiorü Handoca (alü 9-lea de dorobanți; Căpitanii Veropulo Negoe (1 de infanteriă), Davidescu și Mihăiescu (alü 7-lea de infanteriă), Ionescu Panu, Andronescu Grigore, Haeik, Rusui Ioachim (din alți 9-lea, 13-lea și alți 15 de dorobanți); Locotenenți : Rădulescu Ionui, Macri Ianü, Georgescu Ștefanui, (l-al 2-lea și 7-lea de infanterie); Supt locotenenți : Rădescu Dumitru, Nicolae vici Ionii, Nicolescu George, Valentinenu (9 lea și alți 15-lea de dorobanți). Lista soldațilortt morți și răniți n’a venită încă. Nimicii în lume nu este mai barbarii, mai sălbaticii ca resbelulii. Elu este uă sălbăticiă care degradeză pe ornă, în seră sălbatică. Ce suntüinsé acei cari nu se mulțumesc ș cu lupta după câmpului de resbelü care este celă puținii onorabile, care are órecum scuzele iei, ci comită, în urma luptei, cele mai spăimentătore sălbăticii? Ce sunt acei carii, după luptă, mergă pe câmpului de resbelü, și cadă ca șacalii pe cei răniți. Lumea întregă să afle, prin guvernele Rusiei și României, crazimele de șacali ale Turciloră, că doră astfelă, simțulă omenescă se va deșcepta în tóte poporele și voră sili pe guvernele lor, se interviă și sé facă să înceteze resbelulu muc omieni și acești șacali. Maiorulă Nicolae Ion și căpitanulă Năstase, nă cădută, răniți pe câmpuru de resbelu în lupta de la 6—18 Septembre. Turcii, bașii buznicii loru șacali aă năpădită asupră-le și. . . . i-aă neisit. Infama loru crimă s’a véijutü, s’a constatată. Péne iemâncă, morții, și póte cinară din răniți, staă p’uă parte a câmpului de luptă, fără ca se potă fi rădicați, căci Turcii tragă necontenită asupra oficialilor si sanitari, și nu potü astafeli să rădice pe morți și pe răniți. Rădică înțelepta și puternica tea voce, principe Gottschiakoff. Rădică și tu Milial Cogălnicene pe a tea. Este peste putință ca Engliteza, Germania, Francia, Italia și Austria, să nu tresalte de groză, la auzirea acestor atrocități descrise de către cancelarului Imperiului Rusieloră, de către Nestorele intregei diplomații, și să nu tresalte de durere animele acestoră popore la vocea vinecată in lacrimi a ministrului junei națiuni române, și să le silesca astă-felă d’a interveni tóte pentru a cere pacea. E aprópe ună ană de cândă atraseră mii atențiunea d-lui ministru ală instrucțiunii publice asupra celoră ce se petrecu, pe la universitățile din străinătate, cu înscrierile studenților români. Amu arătată, cu acea ocasiune, cum mulțime de tineri, cari n’au trecută nici chiară ultimele clase liceale, se ’nscriă în facultățile străine, de sicură prin mijloce forte puțină legale. Cutezarea fiindu pre mare, discreditulă ce s’arunca asupra scólelor și diplomelor române fiindu pre imininte, actualul d. ministru n’a putută privi lucrurile cu indiferință. De aceia și avurămă mulțămirea d’a vede că, peste câteva săptămâni, d-sea adresa aginților noștril din străinătate, și mai cu semă celui din Paris—căci acolo se află curbură neregulelră de care e vorba—uă circulară, prin care ’i ruga să intervină pe lângă autoritățile școlare respective, și să le ’nduplece : 1 ° a nu mai înscrie pe viitoră nici ună studinte română în facultățile lor, de câtă déc’arü presinta diploma originală de bacalaureată. Ne a nu considera ca regulată înscriși pe cei ce n’au îndeplinită acestă formalitate, și a’i obliga să presinte uă asemenea diplomă. Oricândă ară voi să trecă vr’ună esamenă, fiă ’n orice ramură sau specialitate. Acea circulară a sosită de multă la destinațiune. Ea a fostă comunicată celoră în dreptu, îndată după sosire, celă puțină astfelu a fostă informată guvernulu centralii. Și totuși, arji avemă părerea de rău d’a aduce la cunoșcința d-lui ministru alu instrucțiunii că răulă e departe d’a se fi curmată. Nu numai că chiară în urma acelui actă mai mulți studenți și-au trecută felurite esamene, făr’a li se cere din luna, dp, bacalaurează dării penă și ’nscrierile fraudulose — căci acesta e numele ce merită—se continuă ca și ’n trecută. Ne adresămă domü din nou d-sele, și ’să rugămă să facă noui chibsuiri, să iea măsuri și mai eficace pentru ca sculele române să nu fie discreditate ’n fața străinilor, ca garanțiele de capacitate să nu fie eludate, ca nu cumva însuși guvernele acelor țări, ca buni era Francia, să bage de semă acele necorecte procederi și să ne refuse escepționala favore d’a considera diplomele nóstre de bacalaureată echivalente cu ale stile. Gestiunea e pre ’nsemnată, pentru ca să mai sufere ’nscânjiare. Câtă despre d-lă ministru ală instrucțiunii, suntemă și cum c’o va resolve conformă dreptății și prescrierir legii, cu aceiași solicitudine de care a dată probe până aiii, mai multe lupte cu cavaleria de cerchezi turci. Turcii au fost puși pe fugă, lasândă mai mulți morți și răniți. Una stegă inamică a rămasă în manele soldaților noștri. Perderile nóstre au fost neînsemnate: una soldată și ună cală uciși. Astăzi, nimica nou; > «dfiîlsce perfectă pe totă linia. Starea sanitară și morală a trupelor este satisfăcătóre. De pe câmpuri de resbelü. Comunicăm astăzi publicului întregă lista dureroselorü nóstre perderi in lupta de la 6 (18) Septembre. Cinci oficiali morți. Maiorii Nicolae Iona (reg. alü 15 de dorobanți); Capitanii Nastase (idem); Supt-locotenintele Dănescu (idem); Căpitanii Bogdanui (alü 3-lea de vânători); Locotenintele Dimitrie Calinescu (idem); Cincispre ijiece oficiali răniți. Citim și în Monitori: Parodia , 11 Septembre. — Ieri, Marți, trupele nóstre au atacată uă redută tare turcescă in presința M. S. Domnitorului. Patru asalturi consecutive au fostă infructuose. Soldații noștri s’aft bătută vitejesce și au ajunsă până la parapetele redutei. Perderile nóstre sunt neînsemnate. Parodia Septembre.—In naptea de 5 spre 6, Turcii au făcută mai multe atacuri contra redutei și posițiunilor ocupate de Români, care au fost respinși cu mari perderi. In ziua de 6, după amiezi, Românii au cercată la rândulu lorü, unii atacu contra redutei celei mari, derii n’au putută isbuti a o ocupa. In acestă luptă Românii au avută 300 omeni morți și răniți; ei au păstrată intacte tote posițiunile lorü. Parodia, 2 § Septembre.—După raportulö trimisă cuartierului generală de către colonelul Crețianu, comandantulu brigadei de roșiori, cavaleria română a avută, la Septembre, Ciuma in Staua României. Ca răspunsă la felicitările Iașaniloru Măria Sea Domnitorului adresată Pre Sfințitului nostru Mitropolită urmatórea telegramă : înalții Pre Sf. Sale Mitropolitulu Moldovei. Amu fost o forte simțitoră la urările ce -mi au trimisă cetățenii Iașani a doua nostră Capitală. Vitejii fii ai Moldovei au fostă alăturea în bărbăție și in eroismă cu frații lorii munteni. Fiți vă rogă către toții interpretului vineloru mele mulțumiri și Dumnezscă să binecuvânteze sânta nostră causă. Carol Ordinulă circulară ală d-lui ministru de externe către d-niî prefecți, președinți de consiliuri județene, către președinții de tribunale și primarii de reședințe. Ministerulu de resbelți, primă circulară către prefecți a arătată nevoia în care ne aflămu d’a ave arme: avemă brațe, n’avemu pusei; nise oferă ocasiunea rară d’a corni\4~ rt o MV« 4 •i.Mo _ »- --— — .x— I • _ abodj, cari experiența în facia inamicului ne-a dovedită ca cele mai bune în mâna soldatului română. In numele Domnului, în numele guvernului, în numele țărei, facă apelă la patriotismului d-vostră : înțelegeți-vă tote autoritățile administrative, judiciare, județene, comunale, să organisați comitete de cetățenii cei mai râvnitori pentru mărirea și onórea națiunii române, și faceți ca în județul d-vóstra să se adune sumele trebuitore pentru cumpărarea a celă puțină două mii pusei Peabody. Corespondința veți bine-voi a o ține cu ministerială de resbelu. Cunoscemn jena finanțelor, în care se utflă țera derii sperămă, ba mai bine ficendă, credemă că patriotismul română va birui chiară sărăcia. Prefecturile simtă rugate a afișa pretutindene acestă apelă făcută către însuși națiunea. Ministru, Kogălnicenu. -----------40»--------- Corespondința particulară a Românului. Gornji-Studen, 7 (19) Septembre. Lupta de la Șipka începută de Turci și sfîrșită ieri în avantagiulu Rușiloru, după patru zile, prin reluarea întăririloră sf. Nicolae din mânele Turciloră, e considerată aici ca să doveiia temeinică despre neadevărulu sciiei, ce se răspândise, că Soleiman pașa ară fi trecută Balkanii și s’ară fi unită, după unii, cu Achmet-Ali, după alții cu Osman-pașa. Eu, fără sĕ fiă în posițiune d’a afirma, credă că proba acesta nu e atâtă de întemeiată pe câtă se crede, căci se pare ca ataculă sé fi fostă făcută nu de Soleimanpașa în personă, ci de unu locotenente ală scă și cu vr’ună corpu rămasă în urmă. Viitorulă, ș’unu viitoră nu depărtată, va lămuri acesta. Ataculă în contra posițiuniloru ruseșci de la Șipka putută avă două scopuri: săă a fostă făcută pentru că s’a credutu forțele generarelui Radețki fuseseră împuținate, trămițăndu-se parte din ele în alte posițiuni; seă pentru ca să’lu fie ’n locă, să’să oprăscă d’a alerga spre ajutoră în altă punte, deși, pe câtă aflu, pe aici nu se gândesce nimeni la retragerea din posițiunile de la Șipka. Aici găsescu avântă omenii de resbelú