Romanulu, noiembrie 1877 (Anul 21)

1877-11-26

ANÜLÜ DOUE-pECI-ȘI-PNO Bedacținnea și Administraținnea strada Dórnneí 14 YOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 banT. Deto „ * „ paginea III, 2 lei — A_ se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluT. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasäe 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARÜLÜ. Bucuresci, 25 BRUMARU. 7 UNDREA. — „Cruțați sângele și resursele Ro­mâniei, ascultați clamarea ce se ră­dică din tóte părțile și curmați reulü ce se ’ntinde ’ngrozitoră peste tota țera„. *) — „Bravii continuă a lupta vite­­jesce, deri cabinet­ului Brătianu nu se gândesce a pune capătă acestei drame sângerose. Elü storce țera din tóte părțile , tóte resursele iei sunt­ încercate și continue a voi să jert­­fescă pe cele din urmă soldată, se chieltuiescá celă din urmă bană ală țării. “ *) Din ce se cruțe ministerulă „sân­gele și resursele“ României? Negreșită că din resbelă. Care e drama sângerasă, căreia mi­­nisterulă „nu se gândesce să’s pună capătă“? Negreșită că resbelulă. Unde zice reacțiunea că elă „con­tinue a voi să jertfescă pe celă­­ar urmă soldată“ ? Negreșită că în resbelă. Cum ănsă să se cruțe de resbelă sângele și resursele României? Cum să se pună capătă acestei drame sân­­gerase ? Impuindă noi pacea ? Dară acesta nu stă nici chiară în puterea marelor­ state europene, ne­cum Intra cabinetului actuală. Totă ce putemă noi face e să ne retragemă armata de pe acelă câmpă de onore, pe care a „aruncat-o, pe neașteptate “ minister­ul­ de față. Ce ară însemna însă acastă pur­tare ? Nici mai multă, nici mai puțină de câtă uă nealitate din parte-ne, față cu putrnicii noștril aliați. Ș’apoi ad­ă de ’nțelepciune ară fi ca, toc­mai cândă se speră pacea, noi să părâsimă câmpul­ de onore, sancti­ficată prin sângele nostru ? Nu este pre ’nvederată că, proce­­dăndă ast­felă, în loc­ d’a ne pute com­pleta opera jii’ncepută, în locă d’a trage din acestă luptă avantagiele ce suntemă în­dreptă a spera, pe d’uă parte amă perde totulă, îne­­cându-ne tocmai la masă, cum se zice, eră că pe d’alta ne­ amă atrage nu sprijinulă, simpatia și respectulă aceloră aliați, ci ală loră dispreță ? Aacă ceva. Noi amă luptată și luptămă pen­tru apărarea și mărirea țării. Sun­temă noi enșine beligeranți. Deci, unde s’a mai văzută ca uă nați­une să răspundă prin resbelă ce­lui care s-a declarată resbelă, ș’a­poi să se retragă și să­­ fieă altora:— faceți voi ori­ce ’nvoire veți vroi și veți pute pentru mine! Voră conservatorii noștril s’ajun­­gemă la asemenea resultate? Și da și nu, căci acestă grupă po­sedă ’ntr’u­ă așia grabă însușirile ca­meleonului, în­câtă, mai multă de câtă retorii vechiei Atene, dă la ’n­­demână, scrise de mai nainte, frase și pentru și contra. In Septembre bună-oră, el cerură cu stăruință „a se cruța sângele și resur­sele“ țării, a se „pune capătă sângero­­sei drame“ a resbelului, a nu se mai jertfi soldații, ci a fi reî ntorși la că­mine, ca se apere numai hotarele. 1 2 1 2 Mai în urmă însă, totulă se schimbă; căci, la 19 cuvinte, ne spuseră că „ni­meni nu consilieza pe cabinetu a întorce spatele aliațiloru noștril“, eră mai la vale, revenindă, repetată că „nu e vorba a întorce spatele aliațiloru nos­tril“. Insemnândă că, chiară asta, vor­­bescă numai de Rusia, eră nici­de­­cum de noi, că numai Rusia este, după dănșii, beligerantă, eră nu și România, și, puindu-ne chiară pe tă­­râmulă loră, întrebămă : Ce va să­­ fică „a nu le ’ntorce spatele“? Anule ’ntorce spatele va"să<fică a­sta ’mpreună cu dănșii în fața inamicu­lui împărțind suferințele, vărsându-ne împreună sângele, deja luândă parte și la ori­ce avantagie, și la ori­ce gloriă. Așia doră,­seă scriitorii Pressel din Septembre să se ’ntrunescă cu scrii­torii Pressel din Noembre, ca unii p’alții să se convingă câtă suntă de patrioți, de logici și de ’nvățați; seă ș’unii ș’alții să renunțe mai bine la meseria de publiciști, de­câtă se dea țării spectacolul­ d’a se contra­zice fără curmare, d’a dovedi că nu suntă uă­partită cu principii bine stabilite, că scopul ă le e numai d’a arunca încurcătura ’n spirite și ca­lomnia asupra guvernului. Trupele române ocupă Nicopoli, Vădenii, Rahova,­­^ibru-Palanka și Lom-Palanka. Poporațiunea bulgară le-a primită cu stâlpări de triumfă și cu urări de bucurie. Micele popore din peninsula bal­canică, și chiar­ Serbia, privescă în noi­uă națiune preponderantă, și cu simpatie caută la stindard­ul­ Româ­niei, la stindardul­ unei națiuni mo­deste ’n victorie, precum a fostă răb­­dătore ’n suferințe, ală unei națiuni care nu­dinieru erea fala creștinătății și care n^I se luptă pentru drepturile cele mai sfinte, pentru ideiele cele mai generose și mai civilisatóre. Tricolorul­ nostru fâlfîie cu fală pe cetățile inamice, pe crescetură a­­celoră cuiburi, din care ne venia ja­­fulă și neomenia, pe acele insolinte fortărețe, pe care de la Mihai Vite­­zulă nu le mai aduseseră la supu­nere. Străinii ne salută cu aclamări de admirare, numele nostru e buciumată pretutindeni, țara românescă e as­tăzi pe deplină, de toți și bine cu­noscută. Națiunea și-a formată cea mai ne­­î mlădiosă convingere despre vitalita­tea și calitățile sale. Ea soie a prețui drepturile pentru care se luptă, ea ’și va sei dară apăra libertățile ce iu­­besce, le va sei apăra’n contra ori­cui va mai voi să le sugrume. |jf Rusia, care, ca și Europa, nu ne văzuse de multă la lucru, va con­tinua d’a fi mândră de alianța iei, și ne va susține, și ne va lăuda, și ne va da totă ajutorul, ce pe bună teme să sperămă de la densa. In fine, independința absolută a României nu mai e și nici că mai póte fi pusă ’n discnsiune. Ast­felă suntă, pe scurtă schițare, folosesc ce amă dobândită și vomă mai dobândi din resbelulă de față. Amă pute vorbi asemenea și des­pre avantagjele materiale, ce statură română va urma să dobândescă trep­tată, în timpulă și după ’ncetarea luptei. In acestă privință însă, ne referimă la cele publicate după fo­­iele din străinătate, în numerile nós­­tre din urmă, și la cele ce publi­­cămă mai la vale, care răspundă victoriosă la tóte șiovăirile și la tote atacurile protivniciloră noștril. Să citimă, să cugetămă și să ur­­mămă d’a ne face datoria, fără pre­getă, cu voioșiă și cu credință, și­cum­ că binele vine totă-de-una a­­colo, unde datoria este bine ’ndepli­­nită. Schlessische Zeitung de la 21 No­embre (4 Decembre) scrie următo­­rele : „Rusia va ’nchiăia pace cu Tur­cia fără vr’uă mijlocire, însă ’n în­țelegerile cu Germania și Austria. Resultatul­ păcii va fi luă dobân­dire de țări în Asia, eră în Europa va urma imediată a se forma state independinte din țările chreștine de la Dunărea de jos­. „Dorimă deră ca­ căderea Plevne care Zilnică s’acceptă, să pună capătă resbelului, însă, numai după ună res­belă purtată pănă la sfîrșită, pare să urmeze uă pace temeică. „Resbelele numai pe jumătate ter­minate, ca acela ală Crimeiei ș’ală Italiei de la 181­9,­totă-de-una ducă la uă pace putredă care­­ conține în sînulă săă sîmburile unoră nouă con­flicte. „Prin urmare, e mai bine să țină tota ierna ostilitățile, de­câtă să ur­meze, după căderea Plevnei, una ar­­mistițiu care n’ară avă altă resul­­tată, decât ca diplomația—în decur­sul­­ iernei—să se ocupe t cu tratări care vor­ amenința cu multă mai tare pacea Europei de­câtă resbelulă localisată. „ Weserische Zeitung, totă de la 21 Noembre (4 Decembre), află de la corespondintele său din Viena urmă­­torele amănunte, privintore la atitu­dinea comitelui Andrassy: „Cabinetul” din Viena nu doresce să se amestece între beligeranți, și cu atâtă mai puțină se gândesce ca, în cestiunea mijlocirii, să se despartă de cabinetul­ din Berlin. „ Cândă va sosi momentulă o­­portună pentru uă mijlocire—ceia ce astăzi e încă departe, —atunci Aus­tria va participa la uă ast­felă de campania diplomatică, acesta însă nu­mai fiindă sigura că va pute merge mână în mână cu Germania. „Cornițele Andrassy ține fără șio­­văire la alianța ce­lor­ trei împărați, și că mijlocire fără Germania o consi­deră ca uă violare a credinței sale pentru tratate. „Doresce deră Porta uă mijlocire, și poftesce ca, în răndulă mijlocito­­rilor­, se vede și pe Austro-Ungaria ? In acestă casă, ea trebuie să ’și în­drepte apelulă săă d’uă potrivă a­­tâtă la Viena câtă și la Berlin“. particulari. România se póte în a­­devără felicita, împreună cu Mine, de acestă succesă importantă, atâtă din puntură de vedere politică ca și din celă militară. Armatei se cuvine onorea acestui faptă. Densa, prin vitejia iei, a de­­sceptată mândria neamului nostru, a reînsuflețită vechile amintiri de glorie și a îndreptată eră și sborulă Vulturului românescă asupra giamii­­loră Rahovei, unde Mă înălțase, suntă a­­cum trei secole, Eroulă Domnă Ro­mână. Armatei deră, în capulă că­rei sim­ță uă deosebită mândrie a Mă afla, se cuvine recunoștința țărei. Arătă, te rogă, la toți mulțămi­­rile mele pentru urările ce ’Mî­nă trămisă, și primesce, scumpură Meă președinte ală consiliului, simțimin­­tele de afecțiune ce ’ți păstreză. Marele meu­ cu artieră generală, Poradim, 10 Noembre, 1877. (Monitorulü). CAROL. Aflămă cu uă­ină plăcere că d. colonelă Lecca, rechemată în armată, a fost­ numită comandantă ală di­­visiunei I active, care operesă pe ma­­lură dreptă ală Dunării. D. colonelă Lecca se află deja de câte­va zile la Rahova. I .P. -iii 1) Pressa da la 10 Septembre. 2) Pressa de la 17 Septembre. Epistola M. S. Domnitorului către d. președinte al­ consiliului. Scumpula Meu președinte al­ consiliului,. Cu ocasiunea luare! Rahovei de că­tre virtuosa nóstra este, amă pri­mită m­ă mare numără de felicitări, atâtă din partea diferitelor­ auto­rități din țară, câtă și de la mulți SAMBATA, 26 NOEMBRE, 1877. LUMINEZA­TE și vei fi. —1 ABONAMENTE. In capitală, un5 anu 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună 4 lei In districte, unu anu 54 lei; șese luni 27 lei trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țările Europei trimestrulu 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-IIallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. I­opovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. că ună vasă de resbelă italiană străbate marea la castele Albaniei, dară numai în scopul­ d’a protege vieța și bunurile su­­pușilor­ italiani. Paris,16 Decembre.— De ieri s’aă înce­pută tratări cu d. Dufaure pentru formarea unui cabinetă parlamentară. Se spera că vor­ reuși. Domnesce acum uă mare li­niștire. Paris, 6 Decembre. — Se crede că no­­u­ă cabinetă va fi compusă din centrală stângă. Centrul dreptă refusă d’a face parte dintr’insulă, deră­elă va susține. Am înce­pută tratări pentru a’i asigura majoritatea Camerii. Comitetulă diriginte­ală stânge­­loră a esprimată dorința d’a se ’nțelege d’a dreptulă cu d. Dufaure. Constantinopole, 6 Decembre. — Mehe­­met în­ telegrafieză că de amândouă păr­țile canonada continuă, și că timpul ă u­­râtă întârziiazâ operațiunile. SERVICIUL TELEGRAFIC AL­ AGENȚIEI HAVAS – Bogoz, 4 Decembre.—La 2 Decembre de­tașamentul­­ generalului Gurko a avută două lupte strălucite: 1. colona generalului Rownakoff a coborîtă defileulă de la Sla­­titza și a ocupată satele Klisokivi și Gelo­­pecene, silindă pe Turci­a se retrage în tabăra întărită de la Zlatitza. In același timp, colonelul­ Romanowski mergea asu­pra Zlatizei, în partea despre vestă de Te­­revene. Cele două detașamente trebuie să fie acuma în contactă. 2-lea; colona gene­ralului Ellis a luată cu asaltă înălțimile care domină posițiunea turcă de la Arab- Konak, la vestul­ soselei Sofiei. E că cum s’a săvârșită lupta: Când­ trupele nostre de ante-gardă se răpediră ca să urce acele înălțimi, fură a­­tacate de 12 tabere turcesc!. Lupta urma cu înverșunare de la 10 jun. până la 3 ore; asalturile repetate ale celor­ 12 ta­bere au fost­ respinse de 4 batalione ale nostre, adică două din regimentul­ de gardă din Moscva, două din tiraliorii gar­dei, 2 companii din tiraliorii M. S. împă­ratului și 2 companii din tiraliorii familiei imperiale. Fuse­ară momentă cândă posi­țiunea acestor­ trupe era forte critică, oferă dibăcia noului comandante ală regimentu­lui de Moscua, colonelul­ Grippenberg, pre­cum și stăruința și bravura soldaților­ no­ștri, triumfală. După al­ treilea atacă, Turcii au fostă definitivă respinși cu un perdere forte mare și înălțimile dominante fură tare întărite. Ajutorele însemnate a­­duse mai târziiu de cornițele Șuvalov p­r­­miseră a se întări și mai bine posițiunea cucerită. In aceiași zn­ a ’ncepută bombardarea posițiunii Arabkonak și Sandonik. La 3 Decembre amă avură 150 de o­­meni scoși din rânduri. Două omeni din a'l 2-lea batalionă ală regimentului ală 2-lea de Moscua au fostă uciși, locotenen­­tulă Tipold, din brigada artileriei, și supt­­oficiarulă Metinejan, din regimentul ă de Moscua, răniți aă fostă căpitanulă Delaval Welk, din regimentul ă de Moscua, locote­­nentulă Dimitriev și supt-locotenentulă Val­ni­tzki. După deslușirile date de prisoniarî, Me­llemet-All se află în personă la Arabkonak. (Agenția generale rusă). Londra, 6 Decembre. — Standard cre­de că represintanții Angliei au îndatorirea de a lua parte la desbaterea tratatului de pace ce se va ’nch­eia între Imperatură Rusiei și Sultanulă. Times publică o­ telegramă din Roma cu data de 5 Decembre, în care se spune: Francia.—Satisfacerea ce simția opiniunea publică cândă afla despre primirea președinților­ Camerei și Senatului de către mareșalul­ de Mac-Mahon pare că nu va dura multă. Independința belgică zice că, după ce a ascultată pe d-nii d’Audiffret Pas­­quier și Giévy, președintele Republi­cei s’a întorsă către reacțiune și bo­­napartismă, care ’să ține depărtată de totă lumea și surdă la suferin­țele țărei sale. Pănă acum situațiu­­nea nu s’a modificată întru nimică. La spreședinție, văntulă bate mai multă de câtă teta-de-una spre re­­sistență. Scrutinulă pentru numirea comi­­siunii de anchetă, la Senată, n’a dată ună resultată completă. Numai 14 membrii din 18 au fost­ aleși. Drep­­tu a reușită a face să trecu 11 din cei 12 candidați cari se aflau înscriși pe lista sea. In Camera deputațiloră s’a ur­mată verificarea titlurilor, t fără nici ună incidinte. Uă depeșă a agenției Havas, pe care amă reprodusă-o și noi, anun­­d­ă că a fostă vorba între membrii stângei d’a cere revizuirea articolu­lui Constituțiunei privitoră la drep­tul­ de disolvare acordată Senatu­lui. Acestă punză a fostă în ade­­vără examinată de către stânga, și nu este cu neputință ca elă să figu­reze printre garanțiile ce s’ară pute formula la ună momentă dată, pen­tru a le preveni întorcerea unor­ lovituri parlamentare ca cea de la 16 Mai­. Dară acastă sorie a agen­ției Havas este cu totulă grăbită, cu atâtă mai multă că vă întrunire a ambeloră Camere într’uă Adunare națională este indispensabile pentru revizuirea unui articolă ori­care din Constituțiune și că mareșalul­, care singură pate convoca uă asemenea adunare, refusă de a o face. Comisiunea alesă de Cameră ca să esamineze proiectul­ depusă da d. Bardoux este unanimă pentru a cere ca în nici ună casă starea de asediu să nu potă fi pronunțată de­câtă cu învoiela Camerelor­. Comisiunea care esamineza legea asupra colportagiului, cere liberta­tea absolută a colportagiului. Italia — Camera deputaților, a începută discuțiunea bugetului. Cu acesta ocasiune, ministrulă de in­terne, d. Nicotera, a făcută cunoscută sterpirea brigandagiului în provin­­ciele meridionale și mai cu semn în Sicilia, ministrulă a adausă că acestă resultată fericită a fostă obținută mulțămită concursului devotată ale funcționarilor­ și ală poporațiuni­­lor ă.

Next