Romanulu, mai 1878 (Anul 22)

1878-05-05

Redacțlimea și Adminietrat­imea, strada Bemnei, 14 ANULU COVE­PECI ȘI S­OUI VINERI, 5 MAIU. 1878, VOIESCE ȘI TEI PUTEA. _______ — LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 banS Deta » » » paginea III, 8 lei — .4 se adresa: !N »»MANIA, la administrațiunea Ziarului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­iio, 8. Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA YIENA, la d-nií Haasenstein și Vogler, Walfisch gasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tóta Germania. Articolele nepublicaie se ardü. 20 BANI ESEMPLAEULU ABONAMENT E.'J In capitală și districte: unu ani 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, m­inistru 15 le­i se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului LA PARIS, la d-usî Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comedie și Havas: Laffite et C-nne, 8 Place de la Bourse. LA VIENAIla de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU București, 16 Florarii. Denunțarămă ieri publicului și d-lui ministru de interne nepăsarea unor­ prefecți și supt­ prefecți, în privința pământurilor, sătenilor chse­­rnați supt arme. Pe cândă aceștia își espunu viața pentru ca produ­cerile întregului pământă românescă să nu fie prădate, unicele loră locuri rămână nelucrate, și familiele lorü osândite astü­felű la cea mai deplină sărăcie. Acestă cestiune fiind și de mare în­semnătate, face mii din nou­ apelă la toți proprietarii, d’a îndemna pe pri­mar­, pe supt-prefecți și pe prefecți, spre a face să se lucreze locurile celoră chiemați supt arme ș’a denunța mi­nistrului sed (Jiareloră p’acei din a­­ceștia care nu’și împlinescă acestă sântă datorie. Culpa este cu atâtă mai mare, cu câtă lucrulă se póte face cu multă înlesnire. Avemă, din nenorocire, a­­tâtea sărbători și sărbatorele, în­câtă ele nimicescă vă mare parte de­­ zile de lucru. Déca­deră locuitorii flă­cărui sată se voră uni și voră lu­cra împreună pământurile osteniloră, în unele din filele de sărbători, sed într’uă duminecă sed două, locurile tote voră fi lucrate și dreptatea va fi pentru toți. Astăzi facemă guvernului, prefec­­țiloră, supt-prefecțiloră, primariloră, proprietariloră și arendașiloră uă altă denunțare. Suntemă informați că prin mai multe sate se face uă propagandă activă de către unii aginți ai ar­­matelor­ rusesc!. Acești aginți spună săteniloră că în curendă armata rusă va lua gu­­vernulă țărei în mână; că ea va de­trona pe Domnul­ Româniloră, pre­cum o făcu în trecutele invasion­, ș’­apoi va ierta pe săteni de plata pământului, îi va scădea­scă ierta cu totulă de plata contribuțiunilor­, și le va da și pâmântă mai multă și mai bună, din averea proprieta­­riloru ș’a statului. Ni­ se scrie c’acesta propagandă se face mai pe faclă, că unii din ofi­­cialii ruși, care suntă prin sate, îndeplinescă funcțiunile de primari și de judecători de pace, că con­ducă cu paradă și cu tobe pe cei morți la cimitiră, și că se silescă prin tóte mijjlocele [d’a provoca pe săteni în contra guvernului națio­nală. Scrmă bine că nu pentru prima oră se facă sătenilor­ români ase­menea propagande.’ Scimă bine că ei aă văzută prin faptă, la 1848, că armatele străine și cu unii din înstrăinații boiari sau ciocoi, cum se­­ zicea­u atunci, aă trămisă în temnițe și [în esiliă pe cei care lucraă pentru a li­ se da pământurile loră, și că cei care au luată guvernulă în mână le-au dată numai bicie și jafuri. Cu tote aces­tea, ce facă d-nii primari, sunt­ pre­fecți, prefecți, proprietari, și aren­dași ? Denunță ei guvernului aceste pro­pagande ? Prins’aă ei pe propagandist! asupra faptului, și denunțatu-i-aă în­­tregei opiniuni publice ai țerei ș’ai Europei ? Nu schmă, deră ne ’mplinimă da­toria d’a face apelă la guvernă ș’a’să ruga să cerceteze bine, și, daca voră fi adevărate cele ce ni­ s’aă scrisă, să aresteze p’acești criminali propa­gandiști și să facă îndată faptulă cunoscută Camerelor­ și Europei în­tregi. A vede că industria lipsesce mai cu totul­ din țară, că nici guver­nul­ n’are mirifice s’o încurajeze ast­felă, în­câtă să prindă ore­ care temelia, nici particularii nu se a­­socieză spre a o [face să ’și iea a­­ventură de care are nevoie; a ne ve­de ast­felă reduși, pe tărâmur ă eco­nomică, la starea de tributari către puterile vecine, cu neasemănare îna­intate în ramura industriei, a vede că n’avemă de unde să neprocurămă cele trebuinciuse în casuță unoră complicări eventuale, e ună tristă spectacolă și vădurerosă cugetare pen­tru ori­cine doresce­ră adevărată și completă independință pentru nați­unea română. Ș’acâsta cu atâtă [mai multă, cu câtă România abundă în materii prime și ’n totă felulă de producte naturale, care n’ascepta de câtă uă inițiativă, capitaluri și bună-voință, spre a da însutite folose și însutite bogății pentru cei ce ară întreprin­de anomon.on­iv»rl nn4»,­n­ Să luămă câte-va coșuri, spre a face și mai pipăită posițiunea strim­­torătore la care suntemă și putemă fi reduși. Lipsindu-ne uă fabrică de h­ârtiă, e destulă ca Austro-Ungaria să se afle ’n resbelă cu vr’uă putere și ca esportulă sĕ i-se oprescá, pentru ca toți să suferință de lipsa acestui ar­­ticolă, care, în cea mai mare parte, ne vine de peste Carpați. Chiară în­treruperea comunicărilor­ de intem­­­periile iernei ne causază adesea cele mai mari neajunsuri: ce va fi diorit în casulă unui resbelă între mai multe din puterile occidentale? Pieile, lânurile și seurile nóstre se esportă, în stare brută, în can­tități colosale, pe cândă nouă totă încălțămintea, tóte postavurile și lu­minările ce consumă să ne vină din străinătate pe prețuri destul­ de sporite. Vie­mă complicare de na­tură a face să ’nceteze importulă în țară, și de sigură c’amă suferi de lipsa tutoră acestoră articole. Și ceia­ ce constatămă pentru par­ticulari e îndoită de gravă cândă e vorba despre guvernă, care e silită a’și procura cele trebuinciose în can­tități mari, une­ori în pripă și prin licitațiune, adică prin întreprinzători străini. Aci putemă­­ fice cu totă, dâră ab­solută totă vine din străinătate : cisme, ranițe, mantale, tunice, sape, căciuli, totulă în fine, de la co­cardă până la celă mai mică glontă, de la cămașiă până la celă mai ne­însemnată materială de resbelă. I­­vescă-se țnă casă de nevoiă, de e­­xemplu uă complicațiune europenă, ș’atuncî, ori câți bani amă arè, n’amă găsi de unde să ni­ le procu­­rămă, fiă chiară și cu prețuri în­trei­ă mai mari de­câtă în stare normală. Scandaloșele furnituri de uă­dini- oră, cândă s’aducea de la Paris și fasolea ce se consuma de soldați, și țărușii de corturi, și cișmele cu to­curi de cartonă, ca mai anii trecuți, ne-am făcută pe toți să cunoscemd câtă costă pe țară procederea prin furnituri și întreprinderi străine, plăcute celoră ce[ voră să specule cu averea publică. Guvernul­ actuală, voi­ndă să rupă cu acestă sistemă, a avută uă no­rocită ideiă: aceia d’a începe se a­­provisioneze armata, pe câtă se pate, cu materiale fabricate ’n România, de Români și prin capitaluri ro­mâne. Ce norocă ară fi, cândă totulă s’ară pute propune ’n țară. D’uă­ eam-dată ânsă, singurulă obiectă pentru care ne putemă dispensa d’aTă mai im­porta din străinătate, e pănura­saă postavulă trebuitoră pentru confec­ționarea mantaleloră, tuniceloră și pantaloniloru armatei. In scopul ă acesta, ministerulă de resbelă a închiriată cu d-lă E. Ab­­­ază, proprietarulă fabricei din ju­­dețul­ Neamțu, ună contractă prin care d-sea se obligă a da guvernu­lui totă materialulă necesară pen­tru îmbrăcămintea contingentului­ fie­cărui ană, cu prețura de 8 lei metrulă de postavă seină și casta­nia, de 8 lei 60 bani celă de postavă albă și civilă. Proiectulă de lege și condițiunile *■ l" "1 ’n Cameră, eră ieri se votară și n totală. Cu a­cesta ocasiune, d-lă președinte ală consiliului arătă la ce pagube se află espusă statulă prin sistema de până acum, când­ diferiții între­prinzători, siliți a’și procura acestă fabricată de pe ori­unde, îlă aducă nu numai de calități puțină solide, dâră și de culori deosebite și c’ună preță destulă de însemnată. Din contra , procurându-mi’lă din țară, realisămă în același timpă mai multe folose d’uă dată. Mai ântâiă de tóte, încuragiămă, fiă și puțină d’uă-cam-dată, uă in­dustria născândă, de care avemă cea mai imperiasă necesitate, mai cu sema ’n situa­țiunea de a­zi. La noi în țară, unde dobânda e mare, forte mare, capitalurile n’au nevoie să fiă întrebuințate în întreprinderi indus­triale, ca în alte țări. Cu chipulă a­­cesta, ară trebui sacrificie enorme pentru întemeiarea unei industrii naționale. Cândă casă se găsesce una avută, ca d-lă Alcază, care a ’ntre­­prinsă deja cu succesă lăudabilă fa­bricarea postavului, ună omu care face sacrificie și ’ntemeiază că in­dustria pentru propășirea nostru e­­conomică, eră nu pentru câștiguri personale, nară fi óre culpabilă gu­vernulă care ară sta indiferinte ș’ară alerga totă la samsari spre a ne pune, printr’enșii, ierăși la discreți­­unea străiniloră? Deră acestă folosă nu e singură. Postavurile din județul­ Neamțu s’au constatată cu multă mai trainice și mai bine lucrate, de­câtă cele de până acum, care, de­și se daă sol­datului pentru 2 — 3 ani, nu puteam dura de câtă celă multă 10 seă 14 luni. Pe lângă aceste avantagie, mai e m­ulă totă atâtă de însemnată, du­pă noi. In casă de vr’aă complica­țiune, nu mai suntemă espuși a de­pinde de la bunulă placă ală fabri­canților­ din străinătate soci­ală samsarilor­ întreprinzători. Stofele pentru îmbrăcămintea trupelor­ suntă aci ’n țară și, spre a se transporta în salele de lucru, nu e de­câtă uă afacere două Zi-două. Cu chipulă a­­cesta, nu se va mai vede pe viitoră ceia­ ce se văzu acum câte­va luni: soldații siliți sé porte mantale sdren­­țuite, pentru că cele comandate în­­târziaseră d’a sosi din causa greu­­tăților­ de transportă séd din alte împrejurări. Ast­fel­, din tote punctele de ve­dere, noi nu esitămă d’a felicita pe guvernă pentru românescă sea ini­țiativă, pe atâtă de profitabilă ar­matei și tesaurului, pe câtă și de protectare născândei nóstre industrii. Și’să felicitămă iarăși, pentru c’a su­pusă acestă contractă desbateriloră Camerei, consacrându’lă printr’uă lege, ca ast­felă pe d’uă parte fabrican­­tulă română să se scie asigurată și cu ânim­ă să se puie pe lucru, crc pe d’alta să nu“mai fiă supusă ca­­pricieloră cutărui sed cutărui mi­nistru. D-lă Baloni, care avea asemenea uă bună fabrică de postavă dincole de Milcovă, își puse tótă averea în machine și’n material­uri pentru con­fecționarea îmbrăcămintei armatei la 1867-68. Veni­ensă guvernală con­servatoră, cu sistema furnituriloru din strametane, nesum^d­­e s­oclu aut­tractă netrecută prin camere, și a­­vutură Bálény își văzu fabrica isbită de inacțiune, averea sea răsipită, in­dustria năbușită ’n leagănă, de­și postavurile ce producea afirmămă în cunoștință de causă că erau din cele mai trainice și mai alese. D-lă primă-ministru își aminti și cita la timpă oportună acestă faptă elocinte. Ei bine, aibă’lă tot­ de-una înaintea ochiloră și’n ceia­ ce privesce cele­l­alte ramuri de industriă. E­­mancipeze societatea română încă de ună tributu către străini, acela ală c­ârtiei, contractândă aprovisio­­narea iei pentru stată de la uă fa­brică ce s’ară înființa d’uă societate seu de vr’ună capitalistă română, și siă convinsă că națiunea ’I va fi recunoscătare pentru asemenea bine­faceri, pentru uă asemenea îngrijire de interesele iei economice. Constantinopole, 15 Maiă. — Generarele Totleben ar­ fi declarată că, dacă misiu­nea însărcinată cu potolirea tulburărilor­ de la muntele Rodop nu va isbuti, el­ va lua măsuri pentru a pune capătă insurec­­țiunii. Posițiunile ruse din giurulă Batu­­mului sunt­ amenințate prin rescularea Laziloru. 1) Principele Sabanos va face visită lui Saduk-pașa și lui Savfet-pașa. El­ va în­mâna mâne Sultanului scrisorile sale de a­­creditare. Roma, 15 Maiu.—Papa a primit cu solem­nitate pe trămisură Sultanului, Bedros-Ef­­fendi. Bedros-Effendi a făcută apoi visită cardinalului Francki. Roma, 15 Mai­. — Papa, respunzândă­trimisului Sultanului, i-a mulțămită pentru simțimintele ce­a esprimată în numele Sul­tanului și i-a făcută urări pentru prospe­ritatea sea. Asemenea l’a însărcinată d’a mulțămi Sultanului pentru protecțiunea și libertățile ce o dată catolicilor­ din Tur­cia și și-a exprimată încrederea că acestă protecțiune va fi menținută și chiară mă­rită spre binele imperiului. Papa a deco­rată pe trămisură otomană cu marea Cruce a ordinului lui Grigorie cel­ Mare. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 15 Maiu. — Din Petersburg se telegrafieză Zidului Daily­ News: „Circulă scomptulă că Engliteza a trimisă 30.000 omeni din trupele indiene la lacul­ Van, pentru a amenința pe Ruși de la Caucasü.“ S’anund­ă din San-Stefano Ziarului Times: „Tote trupele ruseșci ce se află aici se voră du­­c în curândă să ’și facă lagăre pe nisce pofițiuni mai înalte, la dou­a mile și jumătate mai aprope de Constantinopole.“ Standard află de la Hongkong că esca­dra engleză din mările Chinei a plecată la Sokohama, spre a supraveghia flota rusescă ce este în apele japonese. Washington, 14 Mas­. — La Cuba și la Venezuela a fost b­ună cutremură. Ară fi peritu 600 persone. La Caracas, s’a sim­țită uă scuduitură violente. Paris, 15 Main. — Un­ incendiu înspăi­mântătorii s’a întâmplată pe strada Béran­­ger, aprope de Castelul­ de apă. Pene a­­cum s’aă găsită cinci cadavre supt surpă­­turi. Se crede că numerală victimelor­ se urcă la gr’uă cinci­spre­zece. Citimu în Londoner Correspondents de la 8 Main: „D. Șuvaloff, văzândă trimiterea oștirilor­ din India la Malta și in­­tențiunea guvernului engle3n d’a in­tra în acțiune, a telegrafiata Țaru­lui, rugându’la să’i permită spre a fmerge la Petersburg ca să facă und­e ja rasa„ M.­ S. în privința si­­a declarată chrămarea d-lui Șuvaloff ca nearginte. După ce principele Gor­­ciakoff s’a bolnăvită și M. S. împă­­rură a luată ânsuși conducerea afa­­cerilor­, cererea d-lui Șuvaloff a fost­ primită: „înainte d’a pleca din London, d. Șuvaloff a primită de la d. Salis­bury pretensiuni­le Engliterei cu d’a­­mănuntură precisate. „Astă­felă, comnitele Șuvaloff du­­cândă cu sine formularea pretensiu­­nilor­ engleze, pantură de gravitate este astăzi la Petersburg. De la re­­sultatul­ misiunii comitelui Șuvaloff’ depinde dură­otărîrea finale asupra păcii seă a resbelului. “ Agenția rusă de la 12 Maiă zice că e cu neputință d’a putea iei pro­punerile ce le duce cornițele Șuva­loff, de­ore­ce până acum numai ca­­binetul­ din London le cunosce. Agenția rusă însă declară că aceste propuneri necesarmente nu potă să se raporteze de­cât­ numai la două moduri în privința resolvării cestiu­­nilor­ actuale: Scă desmembrarea și împărțirea Turciei. Scă uă altă combinațiune care s’asigure atâtă vitalitatea Turciei câtă și deplina neatârnare, de­și intr’ună modă tributară, a popore­­lor­ c­reștine din Turcia. Acesta soluțiune din urmă, Zice Agenția, e cea mai folositare chiară și pentru Turcia, căci e cea mai înțeleptă, moderată și singură prac­ticabilă în împrejurările de faciă. In fine, Agenția lasă a se înțelege că, pentru perfecționarea acestei o­­pere, congresul­ europenei ară tre­bui să încredințeze Austriei admi­nistrarea Bosniei, de­ore­ce din causa beilor­ tulburători în Bosnia e im­posibilă uă autonomiă. Tocmai pentru că Englitera, a­­dauge Agenția, asemenea ca și Ru­sia, nu póte să doresca desmembra­rea Turciei, uă înțelegere cu dânsa nu numai c’aru fi de dorită, déru totă-vă­ dată e și posibilă. 1) Locuitorii din Lazistan. N. Red.

Next