Romanulu, mai 1878 (Anul 22)
1878-05-05
Redacțlimea și Adminietratimea, strada Bemnei, 14 ANULU COVEPECI ȘI SOUI VINERI, 5 MAIU. 1878, VOIESCE ȘI TEI PUTEA. _______ — LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 banS Deta » » » paginea III, 8 lei — .4 se adresa: !N »»MANIA, la administrațiunea Ziarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Ciio, 8. Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA YIENA, la d-nií Haasenstein și Vogler, Walfisch gasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tóta Germania. Articolele nepublicaie se ardü. 20 BANI ESEMPLAEULU ABONAMENT E.'J In capitală și districte: unu ani 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, ministru 15 lei se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului LA PARIS, la d-usî Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comedie și Havas: Laffite et C-nne, 8 Place de la Bourse. LA VIENAIla de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU București, 16 Florarii. Denunțarămă ieri publicului și d-lui ministru de interne nepăsarea unor prefecți și supt prefecți, în privința pământurilor, sătenilor chsernați supt arme. Pe cândă aceștia își espunu viața pentru ca producerile întregului pământă românescă să nu fie prădate, unicele loră locuri rămână nelucrate, și familiele lorü osândite astüfelű la cea mai deplină sărăcie. Acestă cestiune fiind și de mare însemnătate, face mii din nou apelă la toți proprietarii, d’a îndemna pe primar, pe supt-prefecți și pe prefecți, spre a face să se lucreze locurile celoră chiemați supt arme ș’a denunța ministrului sed (Jiareloră p’acei din aceștia care nu’și împlinescă acestă sântă datorie. Culpa este cu atâtă mai mare, cu câtă lucrulă se póte face cu multă înlesnire. Avemă, din nenorocire, atâtea sărbători și sărbatorele, încâtă ele nimicescă vă mare parte de zile de lucru. Décaderă locuitorii flăcărui sată se voră uni și voră lucra împreună pământurile osteniloră, în unele din filele de sărbători, sed într’uă duminecă sed două, locurile tote voră fi lucrate și dreptatea va fi pentru toți. Astăzi facemă guvernului, prefecțiloră, supt-prefecțiloră, primariloră, proprietariloră și arendașiloră uă altă denunțare. Suntemă informați că prin mai multe sate se face uă propagandă activă de către unii aginți ai armatelor rusesc!. Acești aginți spună săteniloră că în curendă armata rusă va lua guvernulă țărei în mână; că ea va detrona pe Domnul Româniloră, precum o făcu în trecutele invasion, ș’apoi va ierta pe săteni de plata pământului, îi va scădească ierta cu totulă de plata contribuțiunilor, și le va da și pâmântă mai multă și mai bună, din averea proprietariloru ș’a statului. Ni se scrie c’acesta propagandă se face mai pe faclă, că unii din oficialii ruși, care suntă prin sate, îndeplinescă funcțiunile de primari și de judecători de pace, că conducă cu paradă și cu tobe pe cei morți la cimitiră, și că se silescă prin tóte mijjlocele [d’a provoca pe săteni în contra guvernului națională. Scrmă bine că nu pentru prima oră se facă sătenilor români asemenea propagande.’ Scimă bine că ei aă văzută prin faptă, la 1848, că armatele străine și cu unii din înstrăinații boiari sau ciocoi, cum se ziceau atunci, aă trămisă în temnițe și [în esiliă pe cei care lucraă pentru a li se da pământurile loră, și că cei care au luată guvernulă în mână le-au dată numai bicie și jafuri. Cu tote acestea, ce facă d-nii primari, sunt prefecți, prefecți, proprietari, și arendași ? Denunță ei guvernului aceste propagande ? Prins’aă ei pe propagandist! asupra faptului, și denunțatu-i-aă întregei opiniuni publice ai țerei ș’ai Europei ? Nu schmă, deră ne ’mplinimă datoria d’a face apelă la guvernă ș’a’să ruga să cerceteze bine, și, daca voră fi adevărate cele ce ni s’aă scrisă, să aresteze p’acești criminali propagandiști și să facă îndată faptulă cunoscută Camerelor și Europei întregi. A vede că industria lipsesce mai cu totul din țară, că nici guvernul n’are mirifice s’o încurajeze astfelă, încâtă să prindă ore care temelia, nici particularii nu se asocieză spre a o [face să ’și iea aventură de care are nevoie; a ne vede astfelă reduși, pe tărâmur ă economică, la starea de tributari către puterile vecine, cu neasemănare înaintate în ramura industriei, a vede că n’avemă de unde să neprocurămă cele trebuinciuse în casuță unoră complicări eventuale, e ună tristă spectacolă și vădurerosă cugetare pentru oricine doresceră adevărată și completă independință pentru națiunea română. Ș’acâsta cu atâtă [mai multă, cu câtă România abundă în materii prime și ’n totă felulă de producte naturale, care n’ascepta de câtă uă inițiativă, capitaluri și bună-voință, spre a da însutite folose și însutite bogății pentru cei ce ară întreprinde anomon.oniv»rl nn4»,n Să luămă câte-va coșuri, spre a face și mai pipăită posițiunea strimtorătore la care suntemă și putemă fi reduși. Lipsindu-ne uă fabrică de hârtiă, e destulă ca Austro-Ungaria să se afle ’n resbelă cu vr’uă putere și ca esportulă sĕ i-se oprescá, pentru ca toți să suferință de lipsa acestui articolă, care, în cea mai mare parte, ne vine de peste Carpați. Chiară întreruperea comunicărilor de intemperiile iernei ne causază adesea cele mai mari neajunsuri: ce va fi diorit în casulă unui resbelă între mai multe din puterile occidentale? Pieile, lânurile și seurile nóstre se esportă, în stare brută, în cantități colosale, pe cândă nouă totă încălțămintea, tóte postavurile și luminările ce consumă să ne vină din străinătate pe prețuri destul de sporite. Viemă complicare de natură a face să ’nceteze importulă în țară, și de sigură c’amă suferi de lipsa tutoră acestoră articole. Și ceia ce constatămă pentru particulari e îndoită de gravă cândă e vorba despre guvernă, care e silită a’și procura cele trebuinciose în cantități mari, uneori în pripă și prin licitațiune, adică prin întreprinzători străini. Aci putemă fice cu totă, dâră absolută totă vine din străinătate : cisme, ranițe, mantale, tunice, sape, căciuli, totulă în fine, de la cocardă până la celă mai mică glontă, de la cămașiă până la celă mai neînsemnată materială de resbelă. Ivescă-se țnă casă de nevoiă, de exemplu uă complicațiune europenă, ș’atuncî, ori câți bani amă arè, n’amă găsi de unde să ni le procurămă, fiă chiară și cu prețuri întreiă mai mari decâtă în stare normală. Scandaloșele furnituri de uădini- oră, cândă s’aducea de la Paris și fasolea ce se consuma de soldați, și țărușii de corturi, și cișmele cu tocuri de cartonă, ca mai anii trecuți, ne-am făcută pe toți să cunoscemd câtă costă pe țară procederea prin furnituri și întreprinderi străine, plăcute celoră ce[ voră să specule cu averea publică. Guvernul actuală, voindă să rupă cu acestă sistemă, a avută uă norocită ideiă: aceia d’a începe se aprovisioneze armata, pe câtă se pate, cu materiale fabricate ’n România, de Români și prin capitaluri române. Ce norocă ară fi, cândă totulă s’ară pute propune ’n țară. D’uă eam-dată ânsă, singurulă obiectă pentru care ne putemă dispensa d’aTă mai importa din străinătate, e pănurasaă postavulă trebuitoră pentru confecționarea mantaleloră, tuniceloră și pantaloniloru armatei. In scopul ă acesta, ministerulă de resbelă a închiriată cu d-lă E. Abază, proprietarulă fabricei din județul Neamțu, ună contractă prin care d-sea se obligă a da guvernului totă materialulă necesară pentru îmbrăcămintea contingentului fiecărui ană, cu prețura de 8 lei metrulă de postavă seină și castania, de 8 lei 60 bani celă de postavă albă și civilă. Proiectulă de lege și condițiunile *■ l" "1 ’n Cameră, eră ieri se votară și n totală. Cu acesta ocasiune, d-lă președinte ală consiliului arătă la ce pagube se află espusă statulă prin sistema de până acum, când diferiții întreprinzători, siliți a’și procura acestă fabricată de pe oriunde, îlă aducă nu numai de calități puțină solide, dâră și de culori deosebite și c’ună preță destulă de însemnată. Din contra , procurându-mi’lă din țară, realisămă în același timpă mai multe folose d’uă dată. Mai ântâiă de tóte, încuragiămă, fiă și puțină d’uă-cam-dată, uă industria născândă, de care avemă cea mai imperiasă necesitate, mai cu sema ’n situațiunea de azi. La noi în țară, unde dobânda e mare, forte mare, capitalurile n’au nevoie să fiă întrebuințate în întreprinderi industriale, ca în alte țări. Cu chipulă acesta, ară trebui sacrificie enorme pentru întemeiarea unei industrii naționale. Cândă casă se găsesce una avută, ca d-lă Alcază, care a ’ntreprinsă deja cu succesă lăudabilă fabricarea postavului, ună omu care face sacrificie și ’ntemeiază că industria pentru propășirea nostru economică, eră nu pentru câștiguri personale, nară fi óre culpabilă guvernulă care ară sta indiferinte ș’ară alerga totă la samsari spre a ne pune, printr’enșii, ierăși la discrețiunea străiniloră? Deră acestă folosă nu e singură. Postavurile din județul Neamțu s’au constatată cu multă mai trainice și mai bine lucrate, decâtă cele de până acum, care, deși se daă soldatului pentru 2 — 3 ani, nu puteam dura de câtă celă multă 10 seă 14 luni. Pe lângă aceste avantagie, mai e mulă totă atâtă de însemnată, după noi. In casă de vr’aă complicațiune, nu mai suntemă espuși a depinde de la bunulă placă ală fabricanților din străinătate socială samsarilor întreprinzători. Stofele pentru îmbrăcămintea trupelor suntă aci ’n țară și, spre a se transporta în salele de lucru, nu e decâtă uă afacere două Zi-două. Cu chipulă acesta, nu se va mai vede pe viitoră ceia ce se văzu acum câteva luni: soldații siliți sé porte mantale sdrențuite, pentru că cele comandate întârziaseră d’a sosi din causa greutăților de transportă séd din alte împrejurări. Astfel, din tote punctele de vedere, noi nu esitămă d’a felicita pe guvernă pentru românescă sea inițiativă, pe atâtă de profitabilă armatei și tesaurului, pe câtă și de protectare născândei nóstre industrii. Și’să felicitămă iarăși, pentru c’a supusă acestă contractă desbateriloră Camerei, consacrându’lă printr’uă lege, ca astfelă pe d’uă parte fabricantulă română să se scie asigurată și cu ânimă să se puie pe lucru, crc pe d’alta să nu“mai fiă supusă capricieloră cutărui sed cutărui ministru. D-lă Baloni, care avea asemenea uă bună fabrică de postavă dincole de Milcovă, își puse tótă averea în machine și’n materialuri pentru confecționarea îmbrăcămintei armatei la 1867-68. Veniensă guvernală conservatoră, cu sistema furnituriloru din strametane, nesum^de soclu auttractă netrecută prin camere, și avutură Bálény își văzu fabrica isbită de inacțiune, averea sea răsipită, industria năbușită ’n leagănă, deși postavurile ce producea afirmămă în cunoștință de causă că erau din cele mai trainice și mai alese. D-lă primă-ministru își aminti și cita la timpă oportună acestă faptă elocinte. Ei bine, aibă’lă tot de-una înaintea ochiloră și’n ceia ce privesce celelalte ramuri de industriă. Emancipeze societatea română încă de ună tributu către străini, acela ală cârtiei, contractândă aprovisionarea iei pentru stată de la uă fabrică ce s’ară înființa d’uă societate seu de vr’ună capitalistă română, și siă convinsă că națiunea ’I va fi recunoscătare pentru asemenea binefaceri, pentru uă asemenea îngrijire de interesele iei economice. Constantinopole, 15 Maiă. — Generarele Totleben ar fi declarată că, dacă misiunea însărcinată cu potolirea tulburărilor de la muntele Rodop nu va isbuti, el va lua măsuri pentru a pune capătă insurecțiunii. Posițiunile ruse din giurulă Batumului sunt amenințate prin rescularea Laziloru. 1) Principele Sabanos va face visită lui Saduk-pașa și lui Savfet-pașa. El va înmâna mâne Sultanului scrisorile sale de acreditare. Roma, 15 Maiu.—Papa a primit cu solemnitate pe trămisură Sultanului, Bedros-Effendi. Bedros-Effendi a făcută apoi visită cardinalului Francki. Roma, 15 Mai. — Papa, respunzândătrimisului Sultanului, i-a mulțămită pentru simțimintele cea esprimată în numele Sultanului și i-a făcută urări pentru prosperitatea sea. Asemenea l’a însărcinată d’a mulțămi Sultanului pentru protecțiunea și libertățile ce o dată catolicilor din Turcia și și-a exprimată încrederea că acestă protecțiune va fi menținută și chiară mărită spre binele imperiului. Papa a decorată pe trămisură otomană cu marea Cruce a ordinului lui Grigorie cel Mare. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 15 Maiu. — Din Petersburg se telegrafieză Zidului Daily News: „Circulă scomptulă că Engliteza a trimisă 30.000 omeni din trupele indiene la lacul Van, pentru a amenința pe Ruși de la Caucasü.“ S’anundă din San-Stefano Ziarului Times: „Tote trupele ruseșci ce se află aici se voră duc în curândă să ’și facă lagăre pe nisce pofițiuni mai înalte, la doua mile și jumătate mai aprope de Constantinopole.“ Standard află de la Hongkong că escadra engleză din mările Chinei a plecată la Sokohama, spre a supraveghia flota rusescă ce este în apele japonese. Washington, 14 Mas. — La Cuba și la Venezuela a fost bună cutremură. Ară fi peritu 600 persone. La Caracas, s’a simțită uă scuduitură violente. Paris, 15 Main. — Un incendiu înspăimântătorii s’a întâmplată pe strada Béranger, aprope de Castelul de apă. Pene acum s’aă găsită cinci cadavre supt surpături. Se crede că numerală victimelor se urcă la gr’uă cincisprezece. Citimu în Londoner Correspondents de la 8 Main: „D. Șuvaloff, văzândă trimiterea oștirilor din India la Malta și intențiunea guvernului engle3n d’a intra în acțiune, a telegrafiata Țarului, rugându’la să’i permită spre a fmerge la Petersburg ca să facă unde ja rasa„ M. S. în privința sia declarată chrămarea d-lui Șuvaloff ca nearginte. După ce principele Gorciakoff s’a bolnăvită și M. S. împărură a luată ânsuși conducerea afacerilor, cererea d-lui Șuvaloff a fost primită: „înainte d’a pleca din London, d. Șuvaloff a primită de la d. Salisbury pretensiunile Engliterei cu d’amănuntură precisate. „Astăfelă, comnitele Șuvaloff ducândă cu sine formularea pretensiunilor engleze, pantură de gravitate este astăzi la Petersburg. De la resultatul misiunii comitelui Șuvaloff’ depinde durăotărîrea finale asupra păcii seă a resbelului. “ Agenția rusă de la 12 Maiă zice că e cu neputință d’a putea iei propunerile ce le duce cornițele Șuvaloff, deorece până acum numai cabinetul din London le cunosce. Agenția rusă însă declară că aceste propuneri necesarmente nu potă să se raporteze decât numai la două moduri în privința resolvării cestiunilor actuale: Scă desmembrarea și împărțirea Turciei. Scă uă altă combinațiune care s’asigure atâtă vitalitatea Turciei câtă și deplina neatârnare, deși intr’ună modă tributară, a poporelor creștine din Turcia. Acesta soluțiune din urmă, Zice Agenția, e cea mai folositare chiară și pentru Turcia, căci e cea mai înțeleptă, moderată și singură practicabilă în împrejurările de faciă. In fine, Agenția lasă a se înțelege că, pentru perfecționarea acestei opere, congresul europenei ară trebui să încredințeze Austriei administrarea Bosniei, deorece din causa beilor tulburători în Bosnia e imposibilă uă autonomiă. Tocmai pentru că Englitera, adauge Agenția, asemenea ca și Rusia, nu póte să doresca desmembrarea Turciei, uă înțelegere cu dânsa nu numai c’aru fi de dorită, déru totă-vă dată e și posibilă. 1) Locuitorii din Lazistan. N. Red.