Romanulu, iulie 1878 (Anul 22)
1878-07-24
ANULU DQUEBECI ȘI DOtJI VOIESCE SI TEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de .HO litere petit, pagina IV. — 40 bani Deto , >n pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea dianului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiumea si raflul Minnei 14 LUNI, MARȚI 24, 25 IULIE, 1878. LUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: una anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrulölel. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de Ia Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleickmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMSPARDLU Bimrpțp, 24 cuPTORU. DUDUI CbM, 5 AUGUSTU. Discusiunile urmate în presa română după publicarea tratatului de la Berlin pară a se fi"oprită la ideia că forța lucrurilor ne obligă a ne supune nedreptelor hotărîri ale Europei. Puterile cele mari doriau și dorescă pacea cu orice preță; ele au închisă ochii, și su constimțită oă mulțime de nedreptăți spre a ajunge la realisarea acestei artica de dorințe chiară pentru ună dira pă câtă de scurtă. Tratatul ieșită din concilia bululă de la Berlin amintesce oricui fabula despre tovărășia dintre bi și celelalte animale. Acestă tratată e menită, în gândul puterilor semnatare, a satisface dorința de pace a Europei. El lasă însă viitorului calea deschisă mai multă decâtă alte tratate, căci nici nu e învestită măcară ca altele, și mai cu osebire ca celă din 1856, cu garanția colectivă formală a puterilor Europei. E dâră prudinte de a ține sema de dorința Europei, exprimată prin tratatul de la Berlin, cu totá durerea ce ne sfâșiă inima. Asupra acestui pantă partidele din țeră pară a fi de acordă. Aceia care a propagată supunerea Orbă la cererile Rusiei, nedrepte și călcătorre de tratate, partida care a făcută guvernului, Camerelor și țării acusarea capitală că și-a fi înstrăinată pe Rusia, nesupunându-se la acele cereri, nu s’a contrazisă de astă-dată; ea voiesce sĕ ne supunemă și acasă de trădare pe acei care cutâză a se pronuncia într’altă modă. In partida liberală a fostă orecare eșuare, efectă naturală și legitimă ală așteptării generale înșelată, dară în sfirșită resemnarea a câștigată tărâmă și astăzi ea pare a fi aprópe generală. Cestiunea care preocupă acum multă spiritele e d’a se sei deca, după legile nóstre actuale, e trebuință d’ua Constituantă, care să se rostescă asupra otărîrilor Congresului și care să decidă despre atitudinea țărei, săă décá Camerele ordinare dă competința de a face acesta. Opiniunea nóstrá e cunoscută, totuși nu crede că de prisosă a reveni, pentru că s’aă adusă în desbatere argumente noui, care ceră uă întâmpinare. Acum, ca totă d’auna, ideiele și atitudinea nóstra vor fi inspirate de dorința nestrămutată de a respecta legile în ființă și interesele naționale. De aceia, declarămă de la începută că, decáotărîrile Congresului vor modifica ceva din pactur nostru fundamentale, numai [uă Constituantă își va putea da cuventului asupra lor, și în specială asupra acelora care ar cuprinde asemenea modificări. Otărîrile Europei se reducă la următorele : 1) . Retrocedarea Basarabiei; 2) . Anexarea Dobrogei; 3) . Acordarea de drepturi politice și civile israelițiloră. Atingă aceste otărîri pactură nostru fundamentală ? Puntulă ală treilea modifică Constituțiunea, căci elă ne obligă a recunosce principiulă ce fusese înscrisă la 1866 în alin. 2 ală art. 6 din proiectul de Constituțiune, alineată care a fostă ștersă în urma unor manifestări, a căroră origine și nenorocite efecte sunt astăzi tuturoră cunoscute. Câtă despre cele două d’ântâiă punte, ele nu modifică absolută nimică în Constituțiune:otărîrile Europei d’a deslipi Basarabia de la fînulă mamei patrie și d’a ne alipi Dobrogea nu atingă întru nimică pactură nostru fundamentale. Constituțiunea nu prevede în nici ună articolă granițele României. Singurul articolă ce privește acestă materiă este art. 2, care sună astăfelă: „Teritoriul României este nealienabilă. „Limitele statului nu pot fi schimbate sau rectificate decâtă în virtutea unei legi.“ Alineatulăântâiă pune principiul generale că pământul României nu se pate înstrăina. Al douilea alineată prevede două cozuri speciale, adică două escepțiuni la acestă regulă generală : rectificarea de granițe și schimbarea de granițe, care cuu au multe cu din feră de înstrăinare, ce se pote săvârși prin legi ordinare, emanate de la Camerele obicinuite. Prin rectificare se înțelege regularea contestărilor dintre state vecine în privința granițelor, sau cu alte cuvinte îndreptarea lor. Ce póte fi însă că „schimbare“ de granițe ? Negreșită este ceva mai multă decâtă uă rectificare; căci altă feră întrebuințarea acestoră două espresiuni în acelașă articolă și una după alta nu s’ară putea explica într’ună modă logică. Deci, după alin. 2 ală art. 2 din Constituțiune, uă legislatură ordinară e competițte d’a aproba nu numai uă rectificare, ci chiară uă schimbare de granițe. In speciă, credemă că cestiunea primirii Dobrogei șiotărîrea d’a nu ne împotrivi cu puterea la luarea Basarabiei, adică uă acțiune ca să zicemă așa negativă, — intră cu totulă în competința corpurilor legiuitare obicinuite. Dară să mergemă mai departe. Acum câte-va luni, cândă ni se făcu propunere de a ceda Basarabia ș’a primi Dobrogea, nici uă voce nu se râdica spre a tăgădui competința corpurilor legiuitóre d’a se pronuncia asupra acestei cereri și toți în unire—guvernul, oposițiunea și partida liberală—respinseră propunerea. Corpurile legiuitore au fostă dâtă recunoscute de toți ca competinte de a lua h hotărîre privitore la Dobrogea și Basarabia și nu vedemă cum, de la Aprile pân’acum, ară fi putută perde acesta competință. In sfîrșită vomă pune uă întrebare, la care vomă răspunde cu tratatul de la Paris în mână. Supt ce titlu a alipită acelă tratată la Moldova Basarabia de meza-Zi ? Art. 20 respunde în următorii termeni: „In schimbă .... și spre a asigura mai bine libertatea Dunării, M. S. Impăratulă tutoră Rusielor consimte a se rectifica fruntaria sea în Basarabia.“ Basarabia ni s’a dată deră ca uă rectificare de fruntariă. Și Constituțiunea nóstra prevede în art. 2 că rectificarea și schimbarea de granițe se potă face prin legi ordinare. Intr’ună cuventul, Camera și Senatulă sunt competinți de a se rosti asupraotărîrilor Congresului în privința Basarabiei și a Dobrogei. Ș’apoi să reducemă lucrură la adevăratele lui proporțiuni. Ni-se ié Basarabia. Este are aci uă cestiune de legiferare? Poporulă română are are putința de a regula acestă cestiune așa cum ară dorinlă și după cumă ceră interesele lui ? Din nenorocire nu. Credemă dură că în acesta cestiune nu este nici ună cuvântă de a se face vre uă lege. Din momentulă ce ni se răpesce Basarabia în contra voinței nóstre, nouă nu ne rămâne decâtă saă a ne împotrivi cu puterea, saă a ne supune înaintea uneiotărîri luată de tóte puterile Europei. In ambele cozuri nici să lege nu ’și póte avea loculă. Afară de acesta, nu trebuie să scăpămă din vedere dacá nu putemă apăra și mănține întregimea pământului nostru, suntemă datori celă puțină se nu înstrăinămă singuri, nici să slăbimă suveranitatea nóstru națională, ceia ce s’ară întâmpla déce s’ară convocată Constituantă, după cererea străiniloră, cerere nedreptá în principiă și jignitóre în faptă. Un asemenea procedere ară fi primejdioasă din tóte puntele de vedere; ea ară deschide calea influențelor din afară, care încuragiate de acestă primă succesă ară putea să țintască în urmă din ce în ce mai departe. Cum însă, se vad^e, vomă putea înlătura convocarea unei Constituante în cestiunea Evreiloră, pe care nu ’i putemă pune pe aceiași liniă cu ceilalți străini, făr’a călca într’ună modă vădită Constituțiunea ? Déce amă aruncară privire asusupra instituțiunilor, țărei care e mama parlamentarismului, déc’ama voi să admitemă procedarea urmată de ea, ară fi pute găsită mijlocul de a da Europei uă primă satisfacere, până când țara va simți trebuință de a modifica pactulă săă fundamentală. Engliteza a abrogată prin simpla nepracticare principiile de alte vocuri ce se aflaă înscrise în diferitele acte ale căroră totală constituiescă legislațiunea sa, și a realizată astăfelă tóte progresele posibile, a dată satisfacere tutoră ideilor moderne. Dară decă un asemenea procedere n’ar fi posibilă în sistem a nóstru de legislațiune, atunci neapărată va fi trebuința, mai curândă să fi mai târziu, de convocarea unei Constituante, pentru regularea singurului puntă dinotărîrile Congresului care modifică articolulă7 ală Constituțiunii nóstre. Unele din foțele reacțiunii răspândescă, despre sănătatea președintelui Consiliului, d. Ion Brătianu, risce sciri ală căroră neadevără cutezătură și perfidă nici nu merită să fie relevată. D. Ion Brătianu, încă înainte de accidentală de la Cotroceni, obosită de doui ani de cea mai mare și necontenită activitate, în mijlocul,evenimenteloră celor mai grave, avea neapărată trebuință de puțină repausă. Cândă tota lumea se dă sună de congediă pe ană pentru căutarea sănătății, când miniștrii din tote statele găsescă pe rândă mijloculă d’a se repausa puțină, într’ună centru mai liniștită, de oboselele afacerilor publice, nu credemă ca numai d-lui Ion Brătianu să’i fiu vnter’zisă țină momentă de repausă, după uă muncă neîntreruptă ca aceia ce a trebuită să’șl impuse de doui ani. D. Brătianu, pe deplină vindecată de consecințele accidentului de la Cotroceni, sufere ânsă de acea debilitate pe care oricine ’să văzuse o observase la d-sea de câtă va timpă. Amicii d-sele l’aă silită dară a profita de momentul de stagnațiune în care suntă astăzi afacerile, și a merge să ’și îngrijască sănătatea, ceva mai departe de ocupațiunile pe care fiindă în țară nu póte înceta de a le îngriji, și mai la a QcipUSbU Ut5 SUICID viduv asedieza chiară la viie lângă Piteșci. După țină repausă de câteva săptămâni, într’u localitate liniștită, d. Brătianu va relua tóte ocupațiunile sale publice, și națiunea să va revede neobosită și ageră ca totă-d’auna, pentru marea consternare a inamicilor, partidei liberale și naționale. SERVIȚIULU TELEGRAFICI! ALA AGENȚIEI HAVAS. View. 3 Augustü. — Gazeta Vienei 4ice: Colonele corpului al 13-lea de armată au continuată ieri mersulă soră înainte. A 13-a divisiune a ocupată ieri la ameni, Ljubusky, pe drumul de la Mostară, fără a întâmpina nici uă împotrivire din partea poporațiunii musulmane. Catolicii gă eșită înaintea armatei pentru a face cunoscută supunerea lor. Imperatură și arhiducele Albert au visitată pe fosta împărătesa Eugenia. Fosta împărătesă Eugenia a primită astădiuă visită lungă a ambasadorelui Germaniei, principele de Reuss. Londra. 3 Augustă. Camera comunelor a adoptată ună amendamentă prin care exprimă încrederea sa în guvernă. Astăzi au fostă remise cu solemnitate lordului Beaconsfield și marchizului de Salisbury mai multe patente de dreptă de burgesiă. La banchetul dată de lordură primară, Cornitele Beaconsfield a declarată că credea în durata păcii, pentru că puterile erau mulțumite și pentru că echilibrul stabilită în Mediterana ară consolida relațiunile lor amicale. Constantinopole, 3 Augustă.—Server-pașa e numită ministru al justiției. Sultanulă a ratificată Joui tratatul din Berlin. Trupele care formau garnisona Șumleină sosită aici. Demersurile făcute de către Ruși, în scopul de a obține evacuarea Varnei, faă ună caracteră de urgință. Porta a declarată ambasadorului Rusiei că ar fi gata să golască acestă cetate, septemâna viitóre, cu condițiune ca Rușii să se îngajeze a retrage, în termenă de opt, , trupele soră din prejurul Constantinopoleî. Delegatură rusă, care face parte din comisiunea de pacificare a muntelui Rodope, a părăsită acestă comisiune în urma neînțelegerilor cu ceilalți delegați Berlin, 3 Augustă. Ratificările tratatului din Berlin au fost schimbate astăzi între represintanții puterilor. La protocolă ambasadorele turcă a făcută declarațiunea ca Sultanulă a ratificată tratatulă din Berlin, a căruia validitate o recunoscea, cu începere de astăzi. Ratificarea documentelor turcesci care n’au sosită încă la timpă a fostăreservată pentru că dată ulterioră. Bonta, 3 Augustă. — S’a împărțită Cartea verde. Ea cuprinde, în privința evenimenteloră din Orientă, 467 documente, de la 3 Marte 1877 până la 6 Iunie 1878. Constantinopole, 4 Augustă (sorginte particulară). La Mostar, a isbucnit auă revoluțiune. Caimacamulu și muftiulă au fostă omorîți; mă ulema a fostă numită guvernatore. Trei batalióne turcesc! aă fraternisatu cu bisurginții; alte trei s’ară fi declarată în contra rescalei și ară fi otărîtă a se uni cu trupele austriace. Ele se îndreptă spre Metkovici, spre a fugi pe teritoriul austriacă la casă de trebuință. Berlin, 4 August.Acum sunt cunoscute 390 de alegeri, dintre care 66 balotagie. Luândă resultatele probabile ale acestoră balotagie, diarele evalueză astfelă compunerea noului Reichstag: 113 conservatori, 155 liberali și 100 ultramontani. Roma, 4 Augustă. Documentele cuprinse în Cartea verde sunt relative la trei periode. Cea d’ântâiă începe la supt semnarea protocolului de la Londra și se sfîrșesce la declarațiunea resbelului. Documentele din și împarț râfâ^a TdVfei Q't:,.npar mai initnre A doua periodă se întinde la totă durata resbelului. Aceste documente demonstră că relațiunile între cabinetele din Roma și din Bucuresci n’au încetată d’a fi cordiale în acestă periodă. Italia n’a încetată de a da consilie Serbiei. Ea a consiliată și pe Grecia să fiă prudinte. Silințele guvernului italiană, care înainte de resbelă tindeau a opri uă ruptură, în urmă aă avută de scopă d’a grăbi uă întorcere la pace. A treia periodă cuprinde negocierile ce au precedată Congresul. Din aceste documente resultă că Italia a fostă totă d’auna gata d’a lua parte la ună Congresă și că ea era liberă d’orî ce angagiamentă, fiă către Rusia, fiă către celelalte puteri. Boma, 5 Augustă. — Meetinguri provocate de Italia irredenta s’aă ținută ieri la Livorno, la Cesena și la Veletri. Nici mă incidinte! Se anundță că Turcia a trimisă ambasadorilorü sei în străinătate uă circulară care explică motivele ce au adusă convențiunea de la 4 Iunie. Regele și regina Italiei vor părăsi Milanul, Mercury, spre a se duce la Veneția. ---------------«a»--------------- Discursurile de la Carlton Club. Membrii conservatori din Camera lorZüorü și din Camera comunelor au data unu bancheta la Carlton Club lordului Beaconsfield și lordului Salisbury, represintanții Engliterii la Congresulu de la Berlin. Ducele Buccleuch ocupa fotoliulu președenției, asistau la serbare mai multă de 500 Ospeți, între care toți miniștrii. Lordul Beaconsfield a răspunsă la toastulă ce s’a rădicată în onorea sea printr’ună discursă consacrată în cea mai mare parte cestiunii Orientelui și justificării politicei Engliterii. Spațiulă nepermițându-ne d’a publica acelă însemnată discursă, ne vomă mulțămi d’a resuma părțile lui mai însemnate. Mai ântâiă cată să constatămă că limba giulă timidă ținută de împuterniciții Englizerii la Congresă îndată după întorcerea loră, a făcută locă unui limba giă energică și