Romanulu, octombrie 1878 (Anul 22)

1878-10-18

ATITULU DQUE-ț­ECI ȘT DOAI VOI ESTE SI VEI PETE A. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrați­unea­­ ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Place­ de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 2­0 BANI ESEMPLARULU Refracțiunea și Administrafnnif la strada Pumnei 14 Bucuresci, H Brumarelu 1> iar­ulu Timpuli, în numărul­ său de la 17 Octobre, presintă ce­va fe­nomenală, asupra căruia atragemu toată atențiunea, nu a publicului în genere, ci mai alesă a oposițiunii. Intr’uă țară constituțională oposi­­țiunea este ună elementă necesară. Guvernul­ celă mai bună pate să facă greșeli, sau celă puțină pate să nu fiă destulă de energică în unele împregiurări, póte să scape din ve­dere vre­oă cestiune importantă. Prin criticele sale, oposițiunea îlă îndrep­­teză s­ă îlă deșteptă. Chiară când­ ea nu are dreptate, totuși provdcă discuți­unea, elă prin discuți­une se face lumină. Oposițiunea derű, chiară pre se­veră, chiară nedreptă, este uă feri­cire pentru ună guvernă sinceramente constituțională. Decă oposițiunea n’ar fi, ună asemenea guvernă ară tre­bui s’o creeze, căci pericolul­ celă mai mare pentru ună regimă consti­tuțională este cândă cei de la pu­tere începu a se crede infailibili, și ei voră începe neapărată a se crede astă-felă, decă nimeni nu-i va con­trazice, deca nimeni nu-i va com­bate. Oposițiunea de la noi trebuie sĕ recunosca, cu mâna pe consciință, că guvernulă actuală n’a împedecat’o nici-uă­ dată, directă sau indirectă, de a-și manifesta opiniunile, de ori­ce natură și supt ori­ce formă. In fașa critică prin care amă tre­cută și din care—fiă Z‘să în paran­­tesă—n’amă eșită încă cu ’desăvâr­șire, oposițiunea a mersă pró depar­te. Ca să potă [resturna guvernulă, ea nu s'a sfiită d’a­­ arunca in fa­­cia penă și acusațiunile cele mai im­posibile. Ori­ce altă guvernă s’ară fi crezută datoră de a lua unele mă­suri restrictive, profitândă de starea de resbelă în care se afla țara. Gru­vernal­ actuală n’a făcută-o. Eră a lăsată să i­ se dea­ epitetulă de soci­alista și cine mai­­ solo câte altele, dară nu s’a atinsă de libertatea dis­­cuțiunii, chiară atunci cândă ea de­generase într’uă absolută licență. Avemă dreptul ă dorit de a zine că guvernul­ actuală iubesce oposi­­țiunea, considerând’o ca ună resortă indispensabilă ală regimului consti­tuțională; și, Zicendă „guvernă ac­tuală“, noi înțelegemă aci întregulă partită liberală, astăzi la putere. Iubindă oposițiunea, care ’i aduce mari serviție tocmai atunci cândă îi­ combate, partitulă de la putere ară dori, prin, ea sâșî acesta, ca ea să nu se discrediteze, să nu per­ Ză ori­ce autoritate, ori­ce prestigiu în opiniunea publică, să nu ajungă la oă treptă atâtă de josă în­câtă să nu mai fiă cu putință de a se pu­ne cine­va cu ea pe ună terenă de discuțiune. Ori­care ar­ fi părerile, principiile, teoriile oposițiunii, ele trebuie să se îmbrace într’u­ formă cuviinciosá. Că oposițiune rău crescută, cu care nimeni nu va voi să stea la vorbă, nu mai este oposițiune. Prin buna cuviință cine­va se respectă pe sine ănsuși și merită considerațiunea al­tora, chiară atunci când­ aceștia de­­saprobă în fondă opiniunile sale. Prin lipsa­] de bună cuviință arătă cine­va că nu se respectă pe sine ănsuși, deri atunci alții potă ore să’lă mai respecte ? In România, celă puțină în ca­pitală, oposițiunea este representată prin două organe quotidiane: Fresia și Timpul­. Ambele pretindă a represinta așa numitulu partită conservatoră, îm­părțită, se zic0» bi două nuanțe: uă nuanță moderată sau „centru“ și uă nuanță nemoderată sau „estrema dreptă“. Cată să mărturisimă că Pressa, or­­ganulă nuanței moderate, a respec­tată mai totă-d’a­una buna-cuviință, punăndu-se astă-fidă în formă pe te­­renul­ unei adevărate oposițiuni, cu­­ care pate cine­va să discute. Regretămă sinceramente d’a nu putea Zici acesta și ’n privința Tim­pului. S’a constatată că acestă organă ală „estremei drepte“ represintă pe „unulă singură“. Acesta totuși nu­­ i­ară răpi încă ună grabă ore­care de autoritate, de vreme ce și „unulă­­ singură“ pare să fiă uă individuali­tate marcantă, ună contingență de l­a lumină în opiniunea publică. S’a mai constatată că acelă unulă , singură „lucreză cum se pricepe“.­­ Nici chiară acesta n’ară fi încă uă­­ pede că absolută de-a discuta cu Timpul­, celă puțină din cândă în­­ cândă, de vreme ce, „lucrândă, cum i se pricepe“, elu pOte se nemerăsca I câte uă-dată, să dea [[câte uă-dată ] peste ună momenta lucidă, peste uă­­ ideiă luminosă. Totă ce se cere într’ună modă imperiosă de la ună adversară, de la uă oposițiune seridsă, este de-a­­ nu se depărta de la preceptele bu­­­­nei cresceri, adică de-a se respecta pe sine ănsuși pentru a putea fi con­­­­siderată de către cei­l­alți. Și cum are buna preset­ie să îip­­sescă tocmai unui organă ală „es­­tremei drepte“, care se crede de-a fi în România ceia ce fusese altă­dată în aristocratica Francia elegan­­tulă Saint- Germain ? Ei bine, ceé cum se începe pri­­mulă Bucuresci ală Ziarului Tim­­pulu de la 17 Octobre : „Reputațiunea Românului de 1­11- „font­ apocaliptică este așa de bi­­­ne întemeiată, în­câtă de multă „ne­amă impusă ca liniă de purtare „a nu ne mai îngriji de pantalo­­„nadele sóle, nici a ne mai da os­­­tenela de-a le combate. Nu scimă „a mânui armele CaraginioSG cu „care se luptă Românulu și ne-amă „face ânși­ne ridiculi decă în facia „săbiei de lemnă a lui Arlfequin „amă scote din tocu să spadă se­­„miósa.“ Apoi mai urmeză în fle­care ali­niată câte ună bufonii, caraghioșii, etc. Acesta să fiă are limba giulă de la Saint- Germain ? Amă spusă mai susă, și mai repe­­tâm­ă âncă vă­ dată, că dorimă din totă sufletulă ca oposițiiunea de la noi să nu se discrediteze. In evenimentele grave prin care trece România, cândă fie­care pasă trebuie să fie bine cumpătată, cândă ori­ce greșală, ori­ce măsură pripită, nediscutată, nelămurită printr’u­ des­­batere prealabilă , ară putea să ne fie fatală, oposițiunea este forte ne­cesară guvernului actuală, fără a mai Z100 că ea este forte necesară chiară în timpii normali ori­cărui guvernă constituțională. Amă fi desperați dacă în Româ­nia, astăzi mai multă ca ori și cândă, n’ară fi ună partită de oposițiune, și vedemă de ace­a cu uă adevărată grijă acestă partită perZându-se prin discredită. E că de ce, aneî­tă dată, atra­­gemă cea mai seriosa atențiune a resturiloră acestui partită de oposi­țiune asupra fenomenalului numără, de la 17 Octobre, ală ziarului Tim­pulu. SEN­VIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS Paris 28 Octobre.—Senatul­ și Camera deputaților­ au ïnceputü astăzi sesiunea loră. Ședința Camerei? a fost­ neînsemnată. Camera și-a amânatii ședința pe Luni, orő Senatulü pe Joul. Constantinopole 27 Octobre.—Insurgenții bulgari din Macedonia sunt­ evaluați la 12,000. Ei ar­ fi întăriți cu 18,000 mili­țieni. Se asigură că esaregulă bulgară e favorabilă insurecțiunii. Raporturile consu­­mi­oră mai multoră putemi ară fi constatândă că rescula a fostă plămădită cu concursură Rusiloră. Viena 28 Octobre. — Wiener Abendpost­­lice : „Scirile despre rescula din Macedonia sunt­ îngrijitore. Insurgenții înainteză spre Seres. Scopulu l oră e d’a da Bulgariei în­tinderea stipulată de tratatul­ de la San-Riofiurin, in era uo del inauroățiim^î­n a­n11SGII1"­nătate europeană.“ Borna 28 Octobre. —„In discursulfi ce­a pronunciată către alegătorii sei din Le­­gnano, d. Minghetti a z­isă: „Vă lege isto­rică împinge pe Turci în Asia și tradițiu­­nile italiane îndreptăză pe Austria spre Oriunte. Trebuie a ușa d’uă moderațiune loială faciă c’uă putere amică și vecină. Dorința nostră d’a ne rectifica fruntariile e legitimă, înse numai pentru poporele în­țelepte se nască­­ tensiunile oportune.“ Starea lucrurilorű în Dobrogea. Monitorulű de adî publică următorul­ comunicată : „Unele diare aă pretinsă că guvernato­­rulu Dobrogei ară fi pusă în vérijare mo­­biliarulă cancelariiloră publice și că ară fi dată ordine d’a nu se face nici să primire armatei și autorităților­ române la intra­rea loră în acesta provincie. „Informațiunile ce guvernul’ a primită din sorginte oficiale ’să pună în posițiune d’a declara că aceste sciri suntă eronate. „D. Belotzerrovitz, guvernatorul­ Do­brogei, nu numai n’a pusă în vendare mo­­biliarulă despre care este vorba, ci, din contra, a dată ordine șefiloră districtelor, pentru a face inventarie de deosebitele mobile aparținendu cancelariilor­, spre a se preveni asta­fe lu ori­ ce deturnări, și a­­poi a se remite autorităților­ române. „In ceia ce privesce piedicele ce s’ară fi adusă bunei primiri proiectate, resultă asemenea, din informațiunile ce are guver­nulă, căjd. Belotzervovitz nu numai n’a a­­dusă nici uă piedică pregătiriloru proiec­tate, din contra, le-a încuragiatu, deschi­­zendă chiară uă suptscripțiune pentru a se acoperi cheltuielile unei primiri­ gata și invitândă pe impiegații administrațiunii și municipalității a se asocia cu densulă pen­tru buna primire a autorităților­ române în Dobrogea.“ Presa francesă și discursului m­a­­reșalului-președinte. ț­iarele francese nu se ocupă de cota de măreța ceremonie a împărțirii I recompenselor­ și de discursur­ pro­­­­nunciată cu acesta ocasiune de pre­­­­ședintele Republicei. Să constatămă mai ântâiă cu tate ziarele republicane, fără­ deosebire, se arătă pe deplinü satisfăcute de cuvintele mareșalului de Mac-Mah­on: „Precum amă anunciată, duce­le Rappel, președintele Republicei a deschisă prin­­tr’ună discursă împărțirea recompenselor­. Acestă discursă a fost­ aplaudată de asis­­tenți și va fi aplaudată de țara întregă.“ „Pentru prima oră, observă le Voltaire, mareșalul­ de Mac-Mahon formuleză în pu­blică dă adesiune așa de lămurită și de puternică în favorea Republicei. Serbarea de la 21 Octobre și discursul­ mareșalului­­președinte vor­ fi cea mai bună pregătire pentru numirea delegaților­ și pentru ale­gerile senatoriale de la 5 Ianuarie.“ „Trebuie să mulțămimă d-lui președinte ală Republicei, dice­le XIX-e­litere, aces­tui președinte care este mareșalul­ de Mac- Mahon, fiindă că a adusă în sine ună o­­magiă publică „liniștei poporațiuniloră, pă­­cii“ cetățiloră, fiindă cea proclamată mai alesă ferma sea credință în durata și în­rodirea organisării nóstre.“ „Discursulă deră, scrie La Marseillaise, are celă puțină meritulă d’a fi pe deplină constituțională. Și acesta feste destulă, ca Francia să fiă mulțămită.“ „Discursul ă, ce președintele Republicei a pronunciază la acestă măsuță ceremonia, duce la République Frangaise, în facia demnita­­riloră și laureaților, artei și industriei din tote națiunile glumei civilisate, va atrage atențiunea­ publică și impresiunea, ce va pro­duce, nu pote fi de­câtă favorabila pacifi­cărei spiritelor­ și securităței muncei. Pen­tru prima oră, de la 24 Mai­ 1873, se aude primulă magistrată ală Republicei nóstre, tineriță, spontanea și fără o bănuială de siluire, limba giulă ce convine totă­ d’uă­­­lată postului ce ocupă și stării opiniuni în Francia." Le Journal des Débats constată că dis­cursul­ mareșalului a produsă impresiunea cea mai satisfăcătore și că a fostă între­ruptă de mai multe ori prin repetite stri­ate de „ Trăiască Republica“ ! Organul­ centrului dreptă, le Soleil, face următorele refresiuni:“ Acestă discursă jus­tifică prevederile nóstre. Nu conține nici un frasa care se aibă ună caracteră poli­tică și care pate fi controversată. Preșe­dintele Republicei face apele la spiritul­ de concordia, la respectură absolută către legile și instituțiunile țării, la iubire și la desinteresare către patriă. Acestă apelă va fi audită de Francia întregă. Va fi audită de tóte partitele estreme, care vor­ înțe­lege că, înainte de tote, trebuie să se su­­puie instituțiunilor­ stabilite și legilor r­e­­sistenți." le „Ori­cum, orice organilă bonapartistă Gaulois, discursul­ mareșalului-preșe­­dinte, forte măsurată, scrisă cu eleganță, a fostă forte bine primită.“ MERC­URI, 18 OCTOMBRE, 1878. LUMINEZA­TE ȘI VEI FI. A­B­O­N­AUTE­N­T­E. In Capitală și districte: um­­ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Lafiite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITATJA la d. doctorii Gustavo Croce. V San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLÂRULU GRIS A IN AUSTRIA. Cabinetul­ Pretis, care e în formațiune, începe deja a se clătina. Se scie că baro­nul­ de Pretis a făcută uă programă și a comunicat-o parlamentului.­­Diferitele par­tide consultându-se aă respinsă ministrului președinte, unele acceptândă programa­rea în totală, altele numai în parte, eri altele respingândă-o. Centrală stângă a respinsă că v­a es­te ca ocupațiunea să rămână în sta­rea loi actuală, adică să nu se mai întin­dă și asupra districtului Novi­ Bazar — te­­mându-se negreșită că ocuparea acestui dis­­trictă ară costa nouă jertfe atâtă bănesci, câtă și de viețe. Afară de acesta a cerută reducerea armatei și reformarea contribu­­țiunilor­. Acesta ar­ însemna acceptarea programei baronului de Pretis fără nici uă condițiune. Stânga însă, după cum spună diarele, nu va primi fără condițiune pro­grama d-lui de Pretis, și nici partida pro­gresistă. Se pare ca stânga să se diviseze, tre­­cândă uă parte forte neînsemnată la pro­grama noului prim-ministru. Cu tote astea, după Neue Prese Presse, programa d-lui de Pretis va fi acceptată în casuță celă mai bună de către clubul­ proprietarilor­ mari, de către noul ei clubu progresistă care e forte slabă și de către oă fracțiune a stân­gei. Club­ulă progresistă și cea­l­altă ju­mătate a stângei n’ară sprijini­t programa: „ Acesta ensă n’ară fi oă majoritate cu care baronulă de Pretis se potă susține ună ca­­binetă. Zice diarulă numită, chiară decă ară face încercarea se’să formeze.“ DIETA UNGARA. Se telegrafieză din Pesta cu data de la 26 Octobre : Silințele de fusiune ale diferitelor­ frac­țiuni ale oposițiunii n’aă avută în confe­rința de ieri nici ună resultată. Pesti Napló zice că stânga extremă nu va intra de astă dată în delegațiuni; opo­­sițiunii unite se vor­ lăsa șase locuri. Pester Correspondentz află că deputații croați sunt h­otărîți a nu vota pentru ună proiectă de adresă, ale cărei pasagie pri­­vitore la ocupațiune nu vor­ fi în sensul­ adresei croate. Într’uă conferință a partitei liberale, co­­mitetul­ de candidațiune a împărțită liste cu numele tuturor­ acelora care să fie aleși în comisiunile permanente. Propunerile au fost­ primite. In conferința de ieri, Luni, s’a făcută candidarea pentru comitetul­ de adresă. Englitera și Afganistan­ulti. In Engliteza se urmeză discuțiunea pen­tru și contra ocupării Afghanistanului. A­­cum e lordul­ Lawrence care pledeză în contra unei asemenea întreprinderi. Argu­mentele sale se pot­ resuma în următo­rea frasă: „Dăcă vomă intra în Afghanis­tan, atunci în prima liniă vomă resturna guvernulă actuală, în loculă căruia nu ne vomă pute pune nici vă­dată — m­ă gu­vernă care, cu tóte greșălele sale, se po­­trivesce pentru poporă și-i este de ajunsă. Atunci vomă trebui se stăpâni mă țera cu tóte elementele sale de împotrivire și de trădare.“ Mai la vale lordulă Lawrence dice : „Ași adauge că politica amicală de mai ’nainte a Englitezii fac­ă cu Emirulă a adusă rudele cele mai bune. In acele vremuri n’aveamă nici intrigi între Emiră și Rusia, nici raporte despre pasionatele m­ln­ioKm­nii­ î în m­ufro m­etro oi­n.i OUIV­UOVUOUil J *iu vvuvxu uwuuJL m­­ Mt UU miamu nici scrii despre încercările lui d’a începe ună resbelă religiosă în contra ne­­credincioșiloră." Times se declară cu totulă pentru a­­ceste considerațiuni; dérü cere se i [se a­­rate ună mijlocă, cum s’ară putè împe­­deca Rusia, fără a ocupa Afghanistanulu, d’a’șî însuși ea ânsășî acelă teritoriu ală Indiei. Aici zace totă înțelepciunea. Discursulü d-lui Northcote. Citima în Independința Belgică: „Testulu discuursului d-lui Stafford Northcote la Wolverhampton nu dis­truge impresiunea ce a produs­ a­­naliza telegrafică. „Cuvintele care,ne au părută de natură a alarma opiniunea publică erau lite­­ralminte reproduse în analiză ; totă ce se pote spune, ca atenuațiune, este că ele pară a fi zis0 mai cu semă ca să demonstreze fărei nece­sitatea d’a spriji cabinetul­, , fără nici uă reservă, dăcă voiesce să a­­sigure că tratatul­ din Berlin va fi esecutată și că pacea va fi menți­­nută; este că conjură pe organele oposițiunei de a înceta atacurile lor­ în contra Rusiei și că ceia ce este mai urgentă în privința esecutării tratatului privesce mai cu semn pe Porta, întregulă discursă nu trădă că mai puțină aceste temeri, care au impresionată cu atâtă mai multă, cu câtă suntă exprimate de unu minis­tru, care este obligată să fie cir­­conspectă și care nu provină numai de la Sublima Portă.“

Next