Romanulu, noiembrie 1878 (Anul 22)
1878-11-26
ANULÜ DQUE-PECI ȘI DOül YOIESCE SI YEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea dianului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULU Relacțiunea și Administrațiim»a stradă Damiel 14 RlIPIiPQPÎ ^ BRUMARU Dublu GbU, 7 UNDREA Este adevărații că ministerului s’a descompletată ; e nu mai puținii adevărațü, pe de altă parte, că acestă descompletare s’a prelungită prea multă și trebuie să înceteze. Cum se va completa ministerul ? Nu ne batemă capul ă de a afla Înainte de timpă, căci ceia ce ne preocupă este principiulü , ére nicidecum personele. Din acestă punctă de vedere lasândă cu totul ă lasă parte orice personalitate, voimă a arunca uă răpede privire asupra descompletarii momentane a ministerului , și mai cu samă asupra atitudinii, pe care am luată-o în acesta privință organele partidului (fisă conservatoră și chiară să fară d’uă nuanță liberală. De ce ministerulă nu s’a completată în cursă de atâtea zile? E că întrebarea, pe care și-o pună mulți și la care nu va fi greă de a răspunde, dindată ce-și va da cineva sema de diferitele elemente și antecedente ale situațiunii nóstre actuale. Revisiunea pactului nostru fundamentală este o condițiune necesară și urgentă a nouei rase, în care a intrată națiunea română; o ceră interesele nóstre proprie și o cere întrega Europă; ori ce întârziare ară fi votomatóre pentru noi în întru și în afară, am recunoscut’o însăși Corpurile Legiuitóre și a recunoscut’o discursul tronului. Dară revisiunea unei Constituțiuni, remânuirea temeliei pe care stâ așeziată esistența formală a unui stată, este oă operațiune atâtă de delicată, atâtă de periculosă, încâtă se cutremură ori ce minte seriosa, ori ce animă sinceră, cândă cugetă numai r»[ laooio orii fiorilnif neufrii nafÎAnil.lil VUII MUOJU JUI w WJ »* J — — s’ară pute sgudui de nesce mâni profane, de nesce cugete rea-voitóre, sau chiară, într’ună casă mai bună, că ea ară pute fi îndreptată într’ună modă nesuficiinte, din causa lipsei concursului generală ală tuturorăapacităților liberale ale țărei. Cu alte cuvinte, grija cea mare a partitei de la putere era și trebuia să fia de uă natură duplă: 1. A nu permite ca revisiunea Constituțiunii să se facă într’ună sensă reacționară; 2. A face posibile înțelegerea și conlucrarea tuturoră grupurilor liberale în vederea operei Camerelor de revizuire. Mai pe scurtă, cabinetul ă actuală nu trebuia să se retragă, căci ară fi înlesnită reacțiunii realisarea vechiului resmisă de a preface Constituțiunea română după cupă și asemănare, dară totă-do uă-dată era datoră să caute a pune de acordă între dânsele și a se pune elă ănsuși de acordă cu tote celelalte grupuri liberale. F."Privite din acestă înaltă puntă de vedere, descompletarea momentană a ministerului, fără totuși a se retrage, și negocierile urmate între nuanțele liberale pentru completarea lui, suntă ună actă de patriotismă, pe care foile reacționare îl combată, îl represintă ca ună efectă ală slăbiciunii, tocmai pentru că ele s’au vo^urit dejucate, desorientate, amăgite în speranțele loră de a pune mâna pe putere. Dĕrit în cursul negocieriloră o’nă ivită unele dificultăți de uă natură secundară, care nu puteaă se intre mai d’inainte într’ună calculă basată numai pe principie. Trebuiaă întrunite în sînulă ministerului tóte grupurile liberale, tote nuanțele aceluiași partită ale progresului. Pentru ca uă asemenea întrunire să reușescă, se cere urmatorele două lucruri: 1. Ca tóte acele grupuri se aibă încredere în partita de la putere. 2. Ca tate acele grupuri să aibe încredere unulă într’altulă. Cestiunea este acuma: care din aceste două puncturi ia dus’a întârziarea în recompletarea ministerului ? Să citescă cineva România liberă de la 24 Noembre. Ne mărginimă a resuma numai sensulă generală ală revelațiunilor, eramă se (shemă ală recriminațiuniloră acestui bară ide uă nuanță liberală propriă. El constată că ministerul actuală voia sinceramente să se reîntregescă cu alte trei grupuri; deră atunci ce s’a întâmplată? Fiecare din ..acele trei grupuri primia să participe la guvernă, arătându, prin urmare, că are încredere în partita de la putere , în ecelași timpăense cele trei grupuri escludeau cu învierșunare pe unele dintre dânsele, ceia ce Avrea se jică — în ultima analiză — că nu aveau încredere unulă într’altulă. Afară de acesta, diferitele grupuri nevrondid să fusioneze și să aibă astăferă represintanți comuni în ministeră, fie care pretindea să introducă în parte câte unulă seă doui represintanți în cabinet«, cu nnst rom s’uă însemnătate moarie. ---- t L Aceste grupuri, spre a fi pe deplină satisfăcute, aveau deră trebuință de atâte locuri în ministeră, și d’uă înrîurire atâtă de preponderantă, încâtă partita de la putere ară fi fostă cu desăvârșire anihilată, deși ea chiema pe celelalte grupuri la conducerea în comună a afacerilor, deși ea are marea majoritate în Corpurile legiuitore. De acia resultată, negreșită, imposibilitatea de a se recompleta ministerală în sensură rigurosă, în care ară fi dorită elă însuși, deră mai resultă în același timpă și altă ceva, forte importantă, forte caracteristică. Uă partită, care posede încrederea tuturora grupurilor isolate de aceiași colóre politică, nu represintă are ecipse pe tote aceste grupuri? Nu le unesce ore în ceia ce elenă comună, în ideia principală, în tendința generală a liberalismului? Vădată stabilită și bine înțelesă acestă puntă capitală, recompletarea ministerului credemă că va fi chiară astăzi ună faptă împlinită. D. Eugeniă Stătescu, ministru al justiției. D. Ion Câmpineau, ministru de externe. D. Mihail Ferechide, ministru al lucrărilor publice. D. George Cantilli, ministru al instrucțiunii publice și cultelor. Se asigură că portofoliul ministeriului de resbelă va fi luată peste câteva mile de d. colonelă Dabija. Biuioulă Senatului s’a formată astăzi în modulă următoră ; P. S. S. Mitropolitulă Primară președinte, d. D. Bozianu și d. Dimitrie Ghika vice-președinți; secretarii și cestorii suntă aprópe totă cei din anulă trecută. ä 1 Aflama ca astăzi s’a completată ministerială prin intrarea în sînală sau a d-loră Dimitrie Sturdza, Mihailă Ferechide și G. Cantilli. Ministerulă, astă-feră completată, este constituită în modulă următoră: D. Ion Bratianu , președinte al consiliului și ministru de interne. D. Dimitrie Sturdza, ministru de financie. SENȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS Londra, 6 Decembre. — Luni se voră depune în ambele Camere moțiuni care tindă a blama politica guvernului. ~---------------«s.».— -------— Ocuparea Dobrogei. Citimii în Monitorulű de arci: D. prefecții de Constanța (Kiustenge) a trimisu d-lui ministru de interne urmatorea telegramă: „ Astăzi la 10 ore, cu ocasiunea luărei în posesiune a districtului Constanța, a avută locu în biserica greească unu Te-Deum, la care au asistată tote autoritățile locale Tusell-Ilii reprrz intenți ai puterilor străine, notabilii orașului și una însemnată numără de cetățeni din tote clasele; în același timpă, în templele diferitelor naționalități, s’aă înălțată rugi către celă ATotă-Putinte pentru prosperitatea României și pentru îndelunga, pacinica și gloriósa domnire a A. S. R. Domnului Carol I și a ilustrei Regală Domnă Elisabeta. „Intusiasmulă era forte mare și bucuria se vedea pe tóte fețele. „Totu orașul era în piciore; stindarde tricolore, ghirlande de flori și diferite ornamente împodobină casele. După terminarea serviciului divină, amăn------r- ----------- o fostă însoțită de poporă, în strigăte de urări intusiaste, pene la localul conacului, unde trebuia să procedeză la primirea autorităților. Aci comisiuni din partea diferitelor naționalități m’aă însărcinată se depună, la piciorele tronului augustului nostru Domnitoru, încredințarea despre devotamentul și fidelitatea nouilor săi supuși, pe cândă, chiară în salonul de recepțiune, preoții mahometani, după ritulă loră, aă înălțată rugi către celă A-Totă- Putinte, cerendă înalta Lui protecțiune pentru România și guvernul ei. „In fine, cuua de astăzî va rămânea înscrisă pentru viitoră, în cartea istoriei, ca vădi de fericire, pentru acésta nouă Românie; atâtă de mare era intusiasmulă. „Prefectă de Constanța, R. Opran.“ Vămile în Dobrogea. Monitorul de ieri publică următorulă ordină circulară către vămile înființate din nou în Dobrogea : „Domnule șefă: „Prin regulamentulu de administrațiă publică, promulgată la 14 Noembre 1878 și înserată în Monitorulu oficială din 17 Noembre, supt No. 286, tóte legile, convențiunile și tarifele vamale actualmente în vigore în România sunt aplicabile și Dobrogei, din momentul instituirea serviciului vamală în acestă parte a țărei. „Veți avea prin urmare, d-le șefă, a opera percepțiunile drepturilor vamale la importă, conformă tarifelor convențională sau generală , după locul de provenință, ținendă semă de tóte instrucțiunile date prin circulările ministerului, de pe care vi se înaintă să câte vă copia. „Vă sngură deosebire există între regimulu vamală în vigore în România și celă aplicabilă Dobrogei. Acestă diferință este relativă la importațiunea tutunurilor, tabacurilor și țigărilor de origină străină. „Prin art. 5 ală regulamentului susă citată, tutunurile de provenință străină sunt impuse la un taxă de importațiune de 500 lei suta de kilograme; acestă taxă este numai de lei 75, în ce priveșce tutunurile ce ară proveni din România. „Dovada despre provenință tutunurilor române nu pote resulta decâtă din certificate eliberate de autoritățile locului unde tutunulă a fostă cultivată, legalisate de judecătoriile de pace saă de supt prefecturile respective. „Aceste certificate, indicândă cantitatea tutunurilor ce se importă, se voră alătura ca acte justificative pe lângă declarațiunile introductorilor”. „Afară de acesta, vă atragă seriosa atențiune asupra reguleloru de păzită în privința următorelor două cozuri: „1) După usură urmată de servițiulă vamală otomană, în casă de contestațiune între comerciantul, introductoru și prețuitorul fiscului, se percepă drepturile vamale în natură. Este bine înțelesă că acestă usagră nu pate fi urmată de dv. „Eu se veți lua tóte măsurile ca se se facă cunoscută importatorilor regulele de armată în casă de neînțelegere. Astăfelă se voră afișa în tote locurile apariții atâtă disposițiunile art. 89 din legea generală a vămilor, câtă și art. 14 și 15 din convențiunea de comerciă cu Austro- Ungaria, care determină procedura de urmată în acestă privință. „Mai multă ancă, vi se pune imperiosa îndatorire, d-v. și întregului] personală ală acelui chiurcă, d’a deștepta pe comercianți asupra tuturoru formelor de părzru, pentru ca nu ignoranța nnouei legislațiuni să potă avea consecințe păgubitore pentru importatori. „2) In privința transporturilor de mărfuri și efecte de la ună portă ale României pa altulă, veți urma a păzi formalitățile prescrise de art. 156 din legea generală a vămilor. „In fine, veți semnala ministerului dificultățile ce veți întâmpina la punerea în aplicațiune a legislațiunei vamale, spre a vi se da la timpă tóte instrucțiunile necesarii. n Ministru. Cl Cantacuzino. Tr . ------------, „1878, Noembre 16.“ Vă măsură favorabile comerciului. Atragemă seriosa atențiune a cabinetului asupra cestiunii ce trateza articolul ce publicămă aci. Ni se pare că măsurile propuse de onora autoră ală articolului sunt nemerite; de aceia rugămă pe guvernă a le studia grabnică și cu seriositate și a asigura comerciului nostru condițiuni de întindere și prosperitate. E co articolul de care vorbimă. Interesându-me, ca ori ce Română, de binele țerei mele, iéa, îndrăsnela da a ve adresa următorele rânduri, pentru a fi înserate în organulu d-vestre de publicitate, cunoscută pentru ospitalitatea sea și pentru spiritul de inițiativă de care se bucură în opiniunea publică. De voră fi bune seă greșite părerile mele, ce sunt adresate cu respectă, pentru a fi considerate de către cei competinți pe câtă valorăză. Prin anexarea Dobrogei, dându-ni-se malură măreț cu porturi și căi de comunicațiune, ni se crează, deca potă să me esprimă așa, uă vecinătate mai intimă cu Bulgaria. Din acesta voră decurge mai multe avantagje comerciale pentru noi, daca vomă se ia regula legislațiunea nostră în conformitate cu nouele nóstre interese. Este ună faptă constantă că, atunci jândă ună puntă ore care, una orașă spre exemplu, devine îndeposită de mărfuri și pantă de distribuțiune pentru țările dimprejură, acestă orașă creșce și se îmbogățeșee în proporțiune cu comercială ce face. Acesta este adevărată pentru uă țără întrăgă, ca și pentru una orașă, prin urmare tendințele legislațiuneî nóstre trebuie se fiă d’a încuragia, a facilita transitură de mărfuri și a face din Romania întrepositură unui comerciă câtă se póte de întinsă. DUMINECA, 26 NOEMBRE, 1878. LUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. n Capitală și districte, umană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte zérile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANIESEMPLABULU Bulgaria și Basarabia, chiară și alte provincii vecine, potă deveni atunci tributare nouă pentru mărfurile străine ce voră intra în țără la noi, atâtă pentru consumațiune locale câtă și pentru esportă. Pentru a face ca acesta se deviemă faptă, n’avemă decâtă a rădica pedecele ce se pună comerciului prin legea actuală și a o modifica așa încâtă comercianții noștri se se potă folosi de avantagjele geografice și de cultura mai înaintată ce posedămă, și anume: I. Se permite că ca mărfurile străine, de orice provenință, aduse în țară, să potă remâne în depositele vamale ună termenă desemnată de lege (umană spre exemplu), după depunerea unei garanții speciale, înainte de a se achita rasa cuvenită, deci va cere trebuința. II. De a se da facultatea pentru transportel transite a acestor mărfuri, în termenii legii, la oricare altă deposită vamală specificată anume, unde voră pute remâne supt paza vămii până la achiiaea definitivă a rasei cuvenite, decă marfa este destinată pentru consumațiune internă, seă până la exportulăiei, daci acesta se va face în termenii preventați de lege. III. A se stabili magazii vamale, pentru deposite de mărfuri, percepându-se că mică tasa de magazin agră la diferite punte, precum : Galați, Brăila, Noua-Silistră, Giurgiu, Răstenge, Cernavoda, Bucuresci și altele, bine înțelegându-se că acele mărfuri, séü uă parte din ele, care sunt destinate pentru esportă în Bulgaria, sau în orice altă țară, se pot fi espeduite transită la destinațiune și scutite de rasă vamale. Credă că, cu modulă acesta, comercial nostru va lua uină nou avântă și iubita nóstră țară va fi în câștigă. --------------------------- A. C. Constituțiunea bulgară. U întrunire de notabili, compusă de toți episcopii bulgari, de optăsprezece funcționari și de trei deci delegați ai proprietarilor fondări și au neguțătorilor, se va convoca la Sofia sau la Târnovă, spre a pregăti ună proiectă de Constituțiune pentru principatul Bulgariei. Se pare că Rușii voră se înzestreze pe Bulgari ca uă Constituțiune analogă cu a Serbiei, adică că represintațiunea naționale trebuie să cuprindă ună elemente moderatorii și mlădiosă în facia guvernului. Acestă elementă aru forma a treia parte din adunare. Camera sl ară compune de 200 deputați aleși și de alți 100 numiți de puterea esecutivă. Biuroul ă iei va fi numită de principele domnitoră. Funcționarii și advocații, care acum formeză elementulă mai instruită ală poporului bulgară, sunt declarați ineligibili; în schimbă, eclesiasticilor li s’arăta tóte drepturile electorale. Libertatea presei va fi recunoscută în principiu. Cu tote acestea, exercițiul acestei liberățți va fi forte stânjinită prin măsuri de poliție d’uă natură forte restrictivă. Administrațiunea ară fi despărțită de justiție și judecătorii ară fi totă-d’uă-dată • independinți și inamovibili. Se va decreta autonomia comunală cu orecari reserve. Acesta este proiectulă de Constituțiune pregătită de guvernul centrale și a căruia adoptarejnu pare îndouială încrederea compunerii adunării notabililor, indicată mai susă. Se va face astăfelă ca acestă proiectă să nu sufere însemnate modificări când va fi supusă la examinarea Adunării constituante, care se va întruni la 23 Aprile 1879, diua sântului George. (L’Italie.) Rusia și Afganista milu. Viarul Golos primeșce din Orenburg un corespondință din care resultă că ambasada rusă din Cahul a îndemnată pe Emira să se ’mpotrivască Englitezei și că Șir Alin’a începută lupta de câtă cu încredere în sprijinul Rusiei. Asupra marelui consiliu în care s’aotărîtu resbelulă în contra Enghterei, corespondintele ziarului rusă scrie din Orenburg următorele, cu data de la 24 Noembre: „Emirulă convocă pe capii tuturoră triburilor supuse lui în uă consiliă la Cahul. La acestă apelă aă răspunsă vr’uă 250 de capi și consiliulă s’a ținută în ună cortă înființată anume pentru acestă sfîrșită. Emirulă veni însoțită d’uă mare suită, în care se aflau miniștrii și toți generalii mai însemnați, precum și ulemalele, și fu primită cu entusiasma de capii întruniți. „Șir-Ați împărtăși vasalilor sei că Maiestatea Sea împeratulă Rusiei a trimisără legațiune la Cahul, spre a înoda mal