Romanulu, martie 1879 (Anul 23)
1879-03-26
ANULU DOUAZECI ȘI TREI VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London K. C. LA VEENA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. ’ LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Rin'iipopi 25 martișoru. Dubii I GbLI, 6 pRIARU. Scotemti acesta numera , astazii Duminecă,, numai spre a pute satisface legitima nerăbdare a publicului de a cunosce cele petrecute în ultimele ședințe ale Corpuriloru Legiuitare, și mai cu osebire spre a’i comunica de ’ndată mesagiulii, din tote puntele de vedere însemnații, prin care Măria Sea Regală Domnitorului a închis, în persană, ultima ședință a acestora Corpuri, care au avut fericirea de a represinta națiunea în cea mai gloriosă epocă a istoriei nóstre contimporane. N’avem astăzi intențiunea de a da semă despreședința solemnă de închidere a Corpuriloră Legiuitore, vom spune numai că nici vă dată Domnulă țărei n’a fostă salutată cu atâtă de sinceră și intusiastă iubire și nici vă dată cuvintele Sale n’au mersă atâtă de bine la inima celoră către care se adresaă. După terminarea ședinței solemne a urmată, într’ună modă cu totulă particulară, între aceia ce abia încetaseră de a fi senatori și deputați, și președinții lor, precum și între guvernă, represintată de președintele consiliului și aceia cari cu câteva minute mai înainte ferau represintanții națiunii, uă ședință particulară, plină de celă mai viă interesă. Vomă da semn pe scurtă, în numerală viitoră, despre discursurile rostite în acesta Adunare particulară. PROGRAMA pentru Solemnitatea disolvării Corpurilor Legiuitore Indina de Duminecă 25 Martie 1879. I. La 1 oră, d-nii senatori și d-nii deputați se voră întruni în sala ședințeloră Adunării deputațiloră. II. Vor fi prestați la acestă oră . D-nii miniștri. Curtea de casațiune. Curtea de corupturi. Curțile și tribunalele, corpul profesorală, autoritățile administrative și militare și consiliul comunală. III. D-nii senatori vor ocupa anterele bănci ale Adunării din drepta Tronului; eră d-nn deputați, băncile din stânga Tronului și centrală. Curtea de compturi, a doua tribună din drepta Tronului. Curțile, tribunalele, corpul profesorală și autoritățile administrative și comunale, tribuna oficială în fada Tronului. IV. Pornirea cortegiului Domnescă de la Paiață se va anuncia prin 101 tunuri. V. La 1 (jumătate) ore, Măria Sea Regală Domnitorulă va intra în sala Adunării precedată de casa Sea civilă și militară, și va fi primită la scară de birourile Adunărilor și de miniștri, de către cari înconjurată, va lua locă pe Tronă și va da citire mesagiului de disolvare. VI. D. Ministru al afacerilor străine va face invitațiune domniloră re fracțiunea și Administrațiumea strada Romnel 14 presintanți ai Puterilor străine spre a asista la acestă solemnitate. Mesagiul pentru dizolvarea corpurilor legiuitare. Domnitorii senatori, Domnitorii deputați, Legislatura care se curmă astăzi a avută se preîntâmpine una din situațiunile cele mai grele prin care póte trece unit Stătui. Cu tote acestea, pe lângă îndestularea trebuințelor urgente ale momentului, ea a găsită timpii de a se ocupa și de interesele viitorului, de a vota unu mare numero din legile cele mai importante reclamate de progresele ce face, pe fiecare Zd Patria nostră și de necesitățile noilei sale posițiuni. Decă, cu totă activitatea și buna-voință a representațiunei naționale, ea nu a putut realisa tote reformele așteptate de la dânsa, causa este, fără îndouială, că împrejurările nu ’i au permisű să sosască la espirarea termenului legalit, care ’i ară fi fostă de ajunsă pentru completarea operei sale. Scurtăndă d-vensi-vă acestă termenă, spre a da locă fără întârziere Camerelor, care să se procedă la revizuirea art. 7 din Constituțiune, ați primită, în interesul păcei europene, ca România sĕ se conforme, câtă mai curândü și întru tote, tratatului de la Berlin, și ați dovedită astăfelă uă resemnare, ună curagiă și uă abnegațiune care nu potă decâtă se ne rădice în opiniunea publică a lumei întregi. In facia unoră acte atît de convingătore, în facia atitudinei demne, înțelepte și patriotice a poporului română, speră că prejudicățile și bănuelile, ce mai există în afară, voră dispărea, că tote uneltirile, ori de unde ară veni, voră fi dejucate și că în scurtă timpă, uă apreciare mai justă și mai echitabilă în privința nostră va lua locul unoră prevențiuni cu totul nejustificate. Independința României, pe care dv. cei d’anteiă ați proclamat’o, și pe care Națiunea a dobândit’o prin energia iei și prin vitejia armatei sale, dacă nu ’și a primită încă deplina consacrațiune din partea unora din marile puteri, acesta nu provine decâtă din nișce cause trecătore și cu totul circumstanțiale. Amă nestrămutată convingere că, din puntură de vedere superioră ale intereselor generale și permanente ale Europei, țara nostră va dobândi în curândă dreptate. Atunci când peninsula Balcanică întregă era în flăcări și când perspective noi și atrage care ne puteau seduce, România a resistată la orice tentațiuni și s’a ferită d’a fi pentru Europa să caută de tulburări și de complicațiuni. Ea n’a intrată în luptă de câtă în acelă momenta gravă cândă inacțiunea iei ară fi putută să’i devie funestă și cândă estensiunea și dăinuirea resbelului ară fi fostă prejudiciabilă, nu numai ei însăși, ci chiar întregei Europe. După resbelă, atunci când ea are dreptul de-a se aștepta nu la sacrificiile durerose ce se impună națiunilor învinse, ci la folosele la cari aă dreptă a pretinde acei cari se întorcă încununați de succesă, ea a avută forța, totă în interesulă păcei generalej a’și îneca durerea și s’a resemnată a primi stipulațiunile tratatului de la Berlin. Ea a dovedită astăfelă, în modulă celă mai neîndoiasă, că nu este ună elementă de prisosă în sistema Statelor Europene, chiemate a constitui nișce temelii solide pentru pacea generală. Prin urmare, o repetă, Europa ii datoresce dreptate și suntă convinsă că ea nu va întârzia a i-o da. Domniloră senatori, Domniseră deputați, Amă trecută, în timpul acestei legislaturi, prin împrejurări din cele mai grele, prin peripeții din cele mai periculose și, cu tóte acestea—suntă datoră a o constata cu fericire,—regimulă nostru constituțională n’a încetată ună singură momentă d’a funcționa în totă vigorea lui. Libertatea individuală, a presei, a întrunirilor și și a tribunei, într’ună cuvântă, tóte libertățile publice s’au esercitată în deplinătatea loră, fără a fi vre uădată atinse, fără ca utilitatea loră să fia măcară pusă în îndouială. Națiunea, ca și puterea executivă, aprobată prin acesta că credința lor în acestă regiună era întemeiata, și că instituțiunile liberale, de cari ne bucurămă, suntă fundamentele cele mai sigure ale unui Stată, scutulă să celă mai puternică în ori ce circumstanță. Forte în convingerile Mele intime în acestă privință, întărită și mai multă prin acestă strălucite experiență, încredințată că numai de la sincera și reala aplicare a legilor și a Constituțiuniei atârnă liniștea Patriei și viitorul ăi ei. Me veți găsi totădeauna nestrămutată pe calea care ne-a dusă deja la resultate așa de satisfacetóre, cale pe care, suntă sigură, că toți Românii Mé vor urma. Deși sistuațiunea Orientului nu este încă asigurată și orizontele pane încă turbure în afară, deși în întru chiar avemă a resolve una din cestiunile cele mai arZetare, și care, cu dreptă curentă, ne îngrijesce pe toți; totuși, suntă convinsă că putemă privi viitorul, de nu fără seriose preocupări, celă puțină fără temă. Patriotismulă D-vestre va înțelege că, pentru a învinge tote aceste dificultăți, trebue acum, ca și în trecută, se remâne că cu toții uniți în cestiunile cele mari, în acele cestiuni în cari, nu este vorba de interese seă de opiniuni de partidă, ci de însăși siguranța Statului Română. In timpă de atâtea secole, printre furtunile cele mai violente cari au distrusă întregulă sistemă ală Statelor orientale și aă sguduită chiară monarhiile europene cari, mai în urmă, trebuiaă să devie espresiunea cea mai înaltă a civilisațiunei, poporală Română, deși copleșită sunt invasiuni cari păreau că să se stârgă chiară urmele esistenței sale, asclută să resiste și să păstreze intactă naționalitatea sa, totă asemenea elă va lupta, de astăzi înainte, și va învinge greutățile la cari suntemă să mai putemă fi espuși, decă și în viitoră vomă fi inspirați d’ună singură simțimentă : iubirea Patriei, vomă fi mișcați d’uă singură voință: aceea de a ne consacra binelui iei. Despre Mine, Domnilor, Senatori și Domniloră Deputați, amă cea mai deplină încredere în înțelepciunea și patriotismul. Națiune!, și ea pote fi sigură că, în orice împrejurare, Me va găsi totă-d’auna în fruntea iei, înainte de a ne despărți, amă ținută a veni în personă în mijlocul D-vóstre pentru a ve mulțumi încă uă dată pentru puterniculă concursă ce au dată întărirea edificiului națională, urând, împreună cu D-vóstre, să trăiască România, iubita nostră Patrie. Conformă art. 129 ală Constituțiunei, Adunările Legiuitore sunt disolvate. CAROL (Urmeda semnăturele miniștrilor). SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Calcula, 5 Aprile.—Regele Birmaniloră a cerută pace vice-regelui Indielor. Una trimisă ală Englesiloră a plecată la Cabală, negocierile cu lacub Khan, se urmeza , astăzi, pară a fi mai mari sorții de a încheia pace cu densulă. Londra, 5 Aprile.—După un telegramă a diarului Times, generalul Totleben a sosită la St. Petersburg ; densulă asistă la desbaterile asupra ocupării mixte a Rumeliei orientale. Salonică, 5 Aprile.—Guvernulu turcescă procede cu rigore în Albania în contra uneltitorilor mișcării separatiste ; cinci-deci din cei mai însemnați capi ai munteniloră au fost arestați; locuitorii din satele Zimbani și Gurisci sunt deja desarmați. Roma, 5 Aprile. — Cavalerulă Durando consulă la Ragusa, e numită însărcinată de afaceri ală Italiei pe lângă guvernul Muntenegrului. Tîrnova, 5 Aprile— In cele două din urmă ședințe ce a ținută Adunarea constituantă ieri și astăzi, deputații bulgari au adoptată pene la art. 62 inclusivă dîn statutulă organică. Modificarea urmatore a fost ă Introdusă în art. 38. Se va înființa ună sântă sinodă învestită cu puterea eclesiastică superioră în Principată. Afară de acesta, ună adausă la art. 56 dispune că titlurile și decorațiunile sunt interzise civililor. Un memorandum către puteri a fostă suptsemnată afară din adunare de către deputații Bulgari; elă a fostă îmânată toții delegațiloră marelor puteri, care fac primită toți. Deputații au mari asigurărî că revendicațiunile loră voră fi ascultate și studiate. Constantinopole, 5 Aprile.— Au fostă esilați mai multe ulemale, bănuiți că aă urdită intrige în contra Sultanului. Porta studieza uă nouă linie pentru fruntariele grecescî. Roma, 5 Aprile. — Generarele Garibaldi a sosită la Roma, densulă a fostă salutată de oă mulțime numerosă. Generarele e forte suferindă; a fostă purtată pe mă pată de la gară până la casa fiului seu Menotti. SENATULU Ședința de Sâmbătă, 24 Martie 1879. Ședința se deschide la ora 2 d. a., supt președința d-lui D. Ghika vice-președinte, fiind prestați 53 d-ne senatori. Sumarulă ședinței precedinte se citesce și se adoptă. Se comunică programa pentru solemnitatea disolvării corpurilor legiuitore. D. R. Șeicaru dă citire raportului d-sele și proiectului de lege pentru confecționarea LUNI, 26 MARTIU, 1879 LUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. n Capitală și districte, undi anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî. LA PARIS, la d-nii Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene Comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU a 2,000 serii table de intuițiune cu testul ă sară explicatoră pentru cl. I și II ale scalelor primare urbane și rurale, v*"’"""— Neluândă nimeni curentulă în disensiune generală, luarea în considerare se declară admisă. Art. se primescă asemenea fără desbatere. Proiectul în totală se primeșce cu 34 bile albe pentru și 3 negre contra din 37 votanți. D. G. Orleanu citesce proiectulă prin care se acordă oă pensiune de lei 160 pe lună minoritară d-nei Alexandrina Nițescu, fostă institutore. D. dr. Severin și D. Ministru de externe susțină proiectulă. Discnsiunea se închide și proiectulă se încuviințeză cu 38 bile albe pentru și 2 negre contra din 40 votanți. Se citesc o proiectulă prin care se acordă suma de lei 100 pe lună d-lui Ieronimă Tesio, care s’a bolnăvită de uă bolă nervosă în exercițial funcțiunii sale, după ună servină de 16 ani. D. Voinov zice că fondurile ministerului de culte sé se de la asemenea persóne, ord nu la persóne cu moșii, care n’au nici ună drept. Afară de acésta, déci se va admite cererea, se va crea ună precedentă perniciosii și reula de carea voită a scăpa legiuitorulă pensiuniloră se va crea din noă pe cale indirectă; bugetul statului se va încărca cu u altă ordă de pensionari. D. Orescu susține proiectul, pentru că de la ministerul culteloră nu ’i se pute da nimică, de vreme ce fondul acelui ministeră nu ajunge nici pentru văduvele sărace. D. Zisu susține proiectul, pe motivul că, orî de unde s’ar plăti acești bani, totă statulă îi plăteșce. Discusiunea se închide și proiectulă se primesce cu 39 bile albe pentru și 5 negre contra din 44 votanți. D. G. Orleanu dă citire raportului și proiectului de lege pentru autorizarea comunei Bucurescu de a contracta ună împrumută de 15 mii. la Casa de depuneri, pentru diferitele lucrări mari, canalizarea Dâmboviței, aducere de apă, nivelare și pavagini, necesare în capitală. După desbaterea unei cestiuni de regulamentă, Senatulăotărasce a trece în secțiuni spre a studia noulă proiectă cu modificarea ce i s’a făcută de Cameră. La 4 ore, ședința se redeschide. Se dă citirre raportului comisiunii verificatóre a socoteleloră Senatului pe 1876 Senatulă încuviințeză acele socoteli. D. Orleanu spune că delegații s’aă întrunită din nou și aă luată în studii proiectulă de lege pentru împrumutul comunei Bucuresci. Comitetul delegaților a modificată cu totală proiectulă, fisândă cuantumul împrumutului la suma de 3 milione. D. N. Voinov combate modificarea delegaților. Consiliul comunală, compusă de omeni cari cunoscă împrejurările, a studiată cestiunea cu maturitate, Camera asemenea și apoi secțiunile Senatului, care admisese primul proiect. Cum astăzi aceiași delegați reducă suma la 3 milione ? Pe ce lasă a făcută acesta reducere, ajunge comunei acesta sumă? D-sea nu pricepe transfigurarea comitetului; cândă comitetulă cerea 15 mii, avea să basă. Senatul scia pentru ce se ceră, căci are uă espunere de motive dâră de reducere nu scie nimică. Rogă dură a se da esplicațiuni în acesta privință. D. A. Zissu zice că comitetul a fostă de la începută în contra proiectului și l’a admisă numai cu condițiunea ca în urmă să se puie uă moțiune care se mărginescă împrumutură. Cândă comitetulă s’a întrunită din nou, a căzută de acordă asupra sumei de 3 mil., fiindăcă anulă acesta nu se potă face lucrări mai multă de 3 mil., și pentru că primăria se găsesce în posițiune de a plăti chiar anulă acesta anuitatea la cele 3 milióne ce i s’ară împrumuta de Casa de depuneri. D. D. Ghica zice că nu făcură nic uă transfigurare, comitetulă, și în specială d-sea, e favorabile lucărilor, pentru care i se cere împrumutulă; dară voiesce ca ele să i se facă în condițiunile legii din 1878, de la care legea presintată de guvernă se de-