Romanulu, mai 1879 (Anul 23)
1879-05-05
ANULU DOIJEPECI ȘI TREI VOIES-JJi iui YK1 lt tea. —:gwr— AN DÎC IDEI, Lini? de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , » » pagina III. 2 lel — A «e adresa: IN ROMANIA, la administrați unea diarulul. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Plaut de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No 81-A Fleet Street, London E. C. LA V1ENA, la d-nil Haasentein și Vogler , Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANIESEMPLAHÜLÜ Redactiunua și Adi Ministrați impa strarta Remnel 14 întrunire publics electorală. Alí 4 Milie, la 8 și jumătate ore sara precisa, se va ține ultima întrunire electorala a partidei naționale liberale din Bucuresci. 1). Emil Costinescu va vorbi despre cestiunea Evreil orii și despre deslegarea iei. Asemene vom lua cuvântulü și d-nil Pană, Buescu și Aristid Pascal. Comitetulu electoralii din Bucuresci alț partidei naționale liberale. • In ședința sea de la 27 Aprile, comitetulü a decisit următorele : La colegiul Ii II de deputați propune și susține candidatura D-LUI PROCOPIE DIMITRESCU La colegiulu 1 de senatori , comitetulu partidei naționale liberale nu combate candidatura D-LUI DIMITRIE GHIKA și nu va propune una candidată în contra I. La colegiulu II de senatori, propune și susține candidatura D-LUI DOCTORU SEVERIN Candidații pentru colegiul I III și IV de deputați se vor publica mai în urmă. SEÎIVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 15 Mai a. — D. Northcote a declarată în Camera Comunelor, că guvernulü englesü ară fi îngagiatu de mai multe ori pe Portă a esecuta articolul 23 al tratatului din Berlin în privința Bosniei și Erxegovinei, case mai ales în privința sangiacului Novibazar. Chiară și zilele trecute , Lavarda fostă însărcinată a reinoui observațiunile cabinetului în astă privință. St. Petersburg, 15 Maiă.—Gazeta Oficiale publică testul proclamațiunii împăratului Husiei către Bulgari și un uriaș prin care puterile guvernatorilor generali provisorii se întindă peste totă teritoriulă guvernămintelor, care facă parte din circumscripțiunea loră militară. Deorece să aă numită guvernatori pro SAMBATA, 5 MAIU 1879. LUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte, unii anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARU LU Bucuresci, Florarii. Alegerile colegiului I pentru deputați se sfîrșescă astăzi. La 5 ore sera, se va cunosce pretutindeni numele represintanțilorm proprietății mari în viitorele Camere de revizuire. După informațiunile particulare ce avemu, partida liberală va eși din acesta luptă cu una adevărată triumfă; ea va ave nu numai majoritatea între aleșii colegiului I, ci pute chiar două treimi, ceia ce nu se spera în col. I. • Acesta resultatii este însemnații din tóte puntele de vedere. Intr’adeverü, nici uă dată alegătorii n’au scrutit mai bine pentru ce voteză, n’au cunoscută mai bine situațiunea și împrejurările, pentru că nici uă dată nu s’a scrutit cu mai multu j două jumătate de ani înainte că ■ vom ave alegeri; nici ua data, oposițiunea n’a fostă mai multă respectată, presa și întrunirile mai libere. Cândă dorit, în asemenea împrejurări, colegiulü proprietarilor mari dă uă atâtă de însemnată majoritate partidei liberale, îndoaielă nu mai pote fi și nici cea mai încăpățînată rea credință nu pote tăgădui că politica partidei naționale liberale are aprobarea țezei, că principiile iei sunt principiile chiar ale marilor proprietari, în ale cărora voturi numai reacțiunea mai avea orecare speranță. Acestă alegere este cu atâtă mai semnificativă cu câtă se scie că colegiului, fiind compusă din cei mai mari proprietari, e cele mai independinte și cele mai liberii de orice bănuială de înrîurire administrativă. însemnătatea iei nu se póte tăgădui; resultatul este uă resbunare pentru partida liberală în contra adversarilorüiei, în contra acuzărilorü ce i s’au aruncată cu profusiune în cursa de trei ani, în numele majorității țărei și mai cu semă în numele majorității proprietarilor mari. Orice îngrijire deasupra majorității țârii este acum înlăturată; deci proprietarii mari nu s’au lasatü a se face unealtă a reacțiunii, e mai mult decâtă probabile, e chiar sicura, că celelalte colegie, compuse din elemente mai democratice, vor o dată imensă majoritate partidei liberale. Promulgarea legii de respundere ministerială dă regimului nostru constituțională completarea neapărată trebuinciosü, pentru ca ele se potá da rodele în vederea cărora a fost adoptată. Intr’adevéru , fără respunderea miniștriloru, regimulu parlamentară este uă minciună. Se scie că acesta regimu este uă combinare, unii termenii de mijlocit între regimului autocratică și între acela alü suveranității naționale. Menită in mintea cugetatorilor ce l’au închipuită și a națiunilor ce l’au adoptabü de-a produce bunurile celui din urmă fără relele celuilaltu, regimulu parlamentară — fără respunderea penală a miniștrilor și a celorălalți agenți ai forței publice— póte aduce tote relele unui regim a autocraticii, și nici umilii din bunurile regimului suveranității naționale. La noi, acesta adeverit a trecut în stare de axiomă, prin lungi> durera sa și pagubitarea este 1*11^ făcută în cursă de șepte ani cu Suvernul conservator care se credea la adapostit de ori-ce respundere. Astăzi, pate fice cu dreptă cuvântă că s’a pusă ultima petră temeliei edificiului constituțională rădicată la 1866, după uă muncă de douăzeci de ani a partidei liberale și mai cu osebire a capiloriei actuali. Astăzi, națiunea se găsesce armată în contra arbitrajului puterii. Și—lucru curiosă, forte semnificativă și puteremai văzută—tocmai cei cari dețină puterea să luată măsuri în contra abuzurilor puterii, nă propusă, votată și făcută să se sancționeze acesta lege, menită a fi scutilă drepturilor națiunii în contra celor învestiți cu vreuă porțiune din suveranitatea iei. Acestă lege este ună nou titlu de onore al partidei liberale, ună noă titlu la recunoscința și încrederea țârii, pentru că dă âncană dovada viuă și pipăită că partida liberală —singura partidă constituțională în țara nostră, pentru că e singura care a susținută totădeauna suveranitatea naționale și libertățile publice, înscrise în pactură fundamentală—se încătușază ea însăși numai spre a pune temelia regimului represintativă. Partida liberală a vertată și vede în acestă regiună singurulă miijlocă ca națiunea se pute progresa , conducându-se după voința iei, și să alungă marele-i destinate și, pentru a asigura acelei voințe ună esercistă liberă, a propusă chiar la 1868, și a votată în 1879, cândă a revenită la putere, legea pentru respunderea miniștrilorü. țiscemă că acestă lege este ună titlu de onore pentru partida liberală, fiindăcă multe lupte a avută să susție ea pene ce proiectul ă a căpătată consacrarea Senatului, unde membrii oposițiunii l’au combătută cu uă ardere, inspirată pare-se nu de respectă și iubire către Constituțiune, care impune a se face uă asemenea lege, nici de dorința întăririi regimului represintativă. A trebuită totă autoritatea d-lui președinte ală Consiliului și ună căldurosă apelă alți sea la respectarea Constituțiunii pentru ca proiectulă se pute trece și să devie lege. A stârji, cândă publicămă legea în cestiune , credemă că e bine a pune supt ochii națiunii câteva din cuvintele (zise în Senată de d. Brătianu , și care suntű cele mai elociate ală iei comentariu. Ecole : „D. Dim. Ghica adisă, și cu dreptă cuvântă, că simtă oă mulțime de state constituționale care nu aă vă lege de responsabilitate ministerială; prin urmare, surprinderea d-sele este legitimată în acestă privință. Démün a ținută d-sea socotită și de Constituțiunea României, care cere categorică uă asemenea lege. „Noi amă trecută prin nesce fase atâtă de nenorocite, încâtă, cândă a venită adevăratulu regiune parlamentară, nu erau tradițiuni create, nu erau moravuri parlamentare, constituționale; noi pene mai deunăzi ne guvernamă după regimuli mai multă sau mai puțină, cum l’a numită d. M. Kostaî .• patriarhală, adică mai multă sau mai puțină arbitrară, după voința șefului Statului și după el, cine era mai puternică. Prin urmare, d-loră, ceia ce într’altă parte constituie ună corectivă în vieța politică, adică moravurile parlamentare și tradițiunile, la noi acelă corectivă, acele moravuri nu esistaă, fiindăcă moravurile nu se creeză în doar trei ani de iile, nici în dece, nici chiară într’uă generație. Și ece de ce în România s’a simțită mai multă trebuința de uă lege de responsabilitate ministerială, decâtă în alte țâri, și dovadă este, d-lotă, că Constituanta, care era președită chiară de onor. d. Manolaki, ș guvernulă, din care făceau parte l. Dim. Ghica și d. Lascară Catargiu, aăpusă în acestă Constituțiune, într’ună modă forte categorică și pecisă, că „în cea d’ânteia legislatură é se facă uă asemenea lege“. Veieți dorit că acestă simțimentă nu este numai ală Camerei de astăzi,area făcută proiectulă de faciă, ci era uă trebuință a societății române așa cum ne aflamă, și acestă tebuință a simțită-o chiară d-lori“ Ne oprimă aci, arăgendă atențiunea cititoriloră aspra legii, pe care o publicămă mai 1 vale. Alegerile aă înceată și astăzi se și sfîrșesce alegerea colegiului I. N’amü fi óre timp ca și parchetul se curme, c’un momentă mai ’nainte, propaganda electorală cea voită a face d. Moiovenu cu amicii săi? Actele făcute de ătre ministrulă de interne și de d.Mihălescu suntă tote în dosarulă cea dată parchetului și în dosare lautoră prefectureloră. Acele acte probe, că ministrulă de interne și d. S.ihălescu au respinsă cererile ce se acuseră de către compania Warșoski, prin ministerul din afară, scenă pusă, pentru carele ce se cedă, prețuri care au fostă cu totulăeplăcute și vătămătore celoră cai voiau să specule pe săteanulă mână în paguba țerei și pentru astigurî personale. țile multe au trecută de cândă parchetulă are tóte actele în mânele sale și................................................ onorabilii străini cu onorabilul. d. Moldovenii suntă și până acum acuzatori patrioți și servitori neinteresați ai moralității publice, eră d. Simeon Mihălescu stă acusată că ară fi lipsită de ori-ce simțimentă de patriă, de onore, și chiară de onestitate. Cu tóte aceste, îndată ce s’a făcută acusarea noiamă cerută ca justiția să interviă. D. Simeon Mihălescu a chiematu-o însuși și jile multe noi nu jise-r ramă ună singură cuvântă pentru apărarea amicului nostru, acuzată de către d. Moldovenii. Avem o însă acum dreptulă și datoria se nu mai lăsămă fără protestare ca parchetulă sĕ se repauseze în liniște pe acusările d-lui Moldovenii, ori câtă de mare ară fi încrederea ce vorü să arete unii că aă înțele zise de acestă cetățeană, care a luată, se vede, că parte activă în speculele companiei rusesc! pentru aprovisionarea armatei ruse. Aflămă că parchetulă chiemă pe foștii prefecți pentru a’i întreba ce suă în acesta afacere. Fiă! Dem în insorința nostră dispre sântele taine ale parchetului, ne permitemă a spune că nu prea înțelegemă ce trebuință are parchetul de a vorbi lungă timpă cu prefecții, când are în mâni tate actele oficiale de la ministeră și de la prefecturi. Și apoi, dacă parchetulă crede că trebuie să iscodescă pe prefecți, iscodesce are și pe acusatură ? Cunosce astăzi parchetulă viața și lucrările acusatorelui, precum cunoscete ale acusatului ? Descoperită-a bine parchetulă tate relațiunile ce a avută și are acusatorulă, și din care multe lucruri ar fi aflată, pate forte folositóre pentru descoperirea adevărului ce o să intereseză și pe elă și societatea ? După câte scimă—și dorimă să ne înșelămă —parchetul nu se ocupă nici de cum despre cele ce a făcută acusatorele și despre relațiunile sale intime și publice; ceia ce credemă că este și nedreptă și vătămătoră pentru nesce bărbați cari de sicură caută cu căldură adevărală și numai adevărulă, fără nici uă altă preocupare. In orice casă, bărbații cari compună parchetul, sunt datori să descopere, câtă mai curendă, cu cine a fostă și este în relațiuni intime și publice ”. Moldovenii, ce valore are acuzarea sea, ceia ce o póte lesne afla, de va bine-voi a cerceta și a cere ca și poliția să lă ajute în cercetările sale, și ce cuprindă dosarele ministerului de interne și ale prefecturelor, cea ordonată să se facă d. Mihălescu și ce s’a făcută. rle Așteptămă cu încredere cercetăparchetului, dérui suntemă datoria aminti că, gravă fiindă acusarea, interesul publică cere imperiosă ca grabnică să fie și descoperirea adevărului. viscriî la Petersburg, Kiev și Odesa și s’aă dată aceleași puteri și guvernatorilor din Varșovia, Karkow și Moskva, resultă din acestă noă urias că starea de asediu e proclamată în totă Rusia europeană, afară de guvernămintele de la fruntarii Finlanda, Vilna, Kasan, Caucas și Orenburg. Ieri și alaltă ieri aă isbucnită nout§IP^T^ncendii în Orenburg și Irbit. Berlin, 15 Maiă. — Gazeta Coloniei publică respunsul principelui de Battenberg la adresa ce i-au trimisă Bulgarii. Principiele dice că, dedicându-se sarcinei pe care i-o încredințeze nobila națiune bulgară, nu va urmări de câtă ună singură scopă : fericirea și prosperitatea țerei, care va fi de-acum înainte patria sea. Elă termină direndă, că în urma dorinței exprimate de împeratură Rusiei, a plecată la Livadia și că de acolo se va pute pune în comunicațiune cu poporul ăseă, primindă deputațiunea Adunării care l’a alesă. LEGE asupra responsabilității ministeriale. CARITOLULUI. Responsabilitatea. Art. 1. Tóte disposițiunile legilor penale ordinare, relative la infracțiunile comise, atâtă de funcționarii publici, în exercițială funcțiunilor-loră, câtă și de particulari, se aplică și miniștrilorü. Art. 2. Afară de coșurile care intră în prevederile art. 1, se va pedepsi cu detențiunea prevădută de codicele penală și cu interdicțiunea, de la trei ani pene la maximum totă viața, de a ocupa funcțiuni publice, ministrulă : a) . Care va fi semnată sau contrasemnată decrete sau va fi luată disposițiune care violeza ună textă espresă ală Constituțiunii; b) . Care, prin violență sau fraudă, ară împedeca seu ară încerca să împedece liberulă și sincerulă esercislă ală dreptului electorală ală cetățenilor, chiară și în casulă cândă în asemenea fapte ară fi obținută aprobarea ulterioră a Corpurilor Legiuitóre. Art. 3. Se va pedepsi cu interdicțiunea, de la trei ani pénă la maximum totă viața, de a mai ocupa funcțiuni publice, ministrulă : a) . Care va fi semnată sau contra-semnată decretescă va fi luată disposițiune care violeza ună textă espresă ală unei legi esistente; b) . Care, cu rea credință și în prejudicială intereseloră țerei, amăgesce represintațiunea națională asupra situațiunii afacerilor statului. Art. 4. Ministrul, care, cu rea credință, va fi causată că daună statului, sénală va fi espusă la daune către particulari, va fi respundătora civilă către stată și se va judeca conformă dreptului comună, fiindă în acestă casă autoritarea Corpuriloră Legiuitare necesară. Art. 5. Miniștrii sunt responsabili, pentru cazurile prevedute în articolil de mai sus, de la depunerea jurământului până la încetarea lor de faptă din funcțiune. Art. 6. Membrii unui cabinetă sunt solidari respundători înaintea disposițiunilor penale ale acestei legi, atâtă pentru faptele săvârșite în comună, câtă și pentru acelea cărora le-aă dată uă susținere intenționată. Art. 7. Este complice ală ministrului dată în judecată, și se pedepseșee conformă principielor statornicite pentru complicitate în condicele penală, funcționarulă care va fi esecutată ordinele sau orice disposițiune ală căroră obiectă nu era de resortul ministrului sau a căroră ilegalitate era evidentă. At. 8. Judecătorii pot aplica în acestă materia beneficială circumstanțelor atenuante conformă dreptului comună. CAPITOLULUII. Procedura. Art. 9. Crimele și delictele, comise de un ministru afară din exercițial funcțiunilor sele, se trimită la instanțele ordinare. Art. 10. Nici instrucțiunea, nici urmărirea nu se potă începe fără autorizarea Camerei sau a Senatului, după cum ministrul, a cărui urmărire se cere, face parte din unula séu celolalta din aceste Corpuri. in casă de a nu fi nici deputată nici senatoră, partea care pornesce urmărirea adresătă, după alegerea sea, cererea de autorizare Camerei séu Senatului. Art. 11. Camera séu Senatulă potă totădeauna se ordone de oficiu urmărirea pentru crimele séu delictele comise de un ministru afară din esercițială funcțiunilor sele, trimițându’lă totă la instanțele ordinare. I