Romanulu, mai 1879 (Anul 23)

1879-05-05

ANULU DOIJE­P­ECI ȘI TREI V­OIES-JJi iui YK1 lt tea. —:gwr— A­N DÎC IDEI, Lini? de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , » » pagina III. 2 lel — A «e adresa: IN ROMANIA, la administrați unea diarulul. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Plaut de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No 81-A Fleet Street, London E. C. LA V1ENA, la d-nil Haasentein și Vogler , Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANIESEMPLAHÜLÜ Redactiunua și Adi Ministrați impa strarta Remnel 14 întrunire publics­ electorală. A­lí 4 Milie, la 8 și­ jumătate ore sara precisa, se va ține ultima întrunire electorala a partidei na­ționale liberale di­n Bucuresci. 1). Emil Costinescu va vorbi despre cestiunea Evreil orii și despre deslegarea iei. Asemene vom­ lua cuvântulü și d-nil Pană, Buescu și Aristid Pascal. Com­itetulu electoralii din Bu­­curesci alț partidei naționale liberale. • In ședința sea de la 2­7 Aprile, comitetulü a decisit următorele : La colegiul Ii II de deputați propune și susține candidatura D-LUI PROCOPIE DIMITRESCU La colegiulu 1 de senatori , comitetulu partidei naționale libe­rale nu combate candidatura D-LUI DIMITRIE GHIKA și nu va propune una candidată în contra­ I. La colegiulu II de senatori, propune și susține candidatura D-LUI DOCTORU SEVERIN Candidații pentru colegiul I III și IV de deputați se vor­ publica mai în urmă. SEÎIVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 15 Mai a. — D. Northcote a de­clarată în Camera Comunelor, că guver­­nulü englesü ară fi îngagiatu de mai multe ori pe Portă a esecuta articolul­ 23 al­ tratatului din Berlin în privința Bosniei și Erxegovinei, case mai ales­ în privința san­­giacului Novibazar. Chiară și zilele trecute , Lavard­a fostă însărcinată a reinoui observațiunile cabinetului în astă privință. St. Petersburg, 15 Maiă.—Gazeta Oficiale publică testul­ proclamațiunii împăratului Husiei către Bulgari și un­ uriaș prin care puterile guvernatorilor­ generali provisorii se întindă peste totă teritoriulă guvernă­­mintelor, care facă parte din circumscrip­­țiunea loră militară. De­ore­ce să aă numită guvernatori pro­ SAMBATA, 5 MAIU 1879. LUMINEZA­TE ȘI VEI FI. A­B­O­N­A­M­ENTE. In Capitală și districte, unii anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARU LU Bucuresci, Florarii. Alegerile colegiului I pentru de­putați se sfîrșescă astăzi. La 5 ore sera, se va cunosce pretutindeni nu­mele represintanțilorm proprietății mari în viitorele Camere de revi­­z­uire. După informațiunile particulare ce avemu, partida liberală va eși din acesta luptă cu una adevărată tri­umfă; ea va ave nu numai majori­­tatea între aleșii colegiului I, ci pu­te ch­iar­ două treimi, ceia ce nu se spera în col. I. • Acesta resultatii este însemnații din tóte puntele de vedere. Intr’adeverü, nici uă dată alegă­­torii n’au scrutit mai bine pentru ce voteză, n’au cunoscută mai bine si­­tuațiunea și împrejurările, pentru că nici uă dată nu s’a scrutit cu mai multu j do­uă ju­măta­te de ani înainte că ■ vom­ ave alegeri; nici ua data, o­­posițiunea n’a fostă mai multă res­pectată, presa și întrunirile mai li­bere. Cândă dorit, în asemenea împre­jurări, colegiulü proprietarilor­ mari dă uă atâtă de însemnată majori­­tate partidei liberale, îndoaielă nu mai pote fi și nici cea mai încăpățînată rea credință nu pote tăgădui că po­litica partidei naționale liberale are aprobarea țezei, că principiile iei sunt­ pr­incipiile ch­iar­ ale mari­­lor­ proprietari, în ale cărora vo­turi numai reacțiunea mai avea ore­­care speranță. Acestă alegere este cu atâtă mai semnificativă cu câtă se scie că co­legiulu­i, fiind­ compusă din cei mai mari proprietari, e cele mai inde­­pendinte și cele mai liberii de ori­ce bănuială de înrîurire administra­tivă. însemnătatea iei nu se póte tă­gădui; resultatul­ este uă resbunare pentru partida liberală în contra adversarilorü­iei, în contra acuzări­­lorü ce i s’au aruncată cu profu­siune în cursa de trei ani, în numele majorității țărei și mai cu sem­ă în numele majorității proprietarilor­ mari. Ori­ce îngrijire de­asupra majori­­tății țârii este acum înlăturată; deci proprietarii mari nu s’au lasatü a se face unealtă a reacțiunii, e mai mult­ de­câtă probabile, e chiar si­­cura, că cele­l­alte colegie, compuse din elemente mai democratice, vor o da­tă imensă majoritate partidei li­berale. Promulgarea legii de respundere ministerială dă regimului nostru con­stituțională completarea neapărată trebuinciosü, pentru ca ele se potá da rodele în vederea cărora a fost­ adoptată. Intr’adevéru , f­ără respunderea miniștriloru, regimulu parlamentară este uă minciună. Se scie că acesta regimu este uă combinare, unii termenii de mijlocit între regimulu­i autocratică și între acela alü suveranității naționale. Menită in mintea cugetatorilor­ ce l’au închipuită și a națiunilor­ ce l’au adoptabü de-a produce bunurile celui din urmă fără relele celui­l­altu, regimulu parlamentară — fără res­punderea penală a miniștrilor­ și a celoră­l­alți agenți ai forței publice— póte aduce tote relele unui regim a autocraticii, și nici umilii din bunu­rile regimului suveranității națio­nale. La noi, acesta adeverit a trec­­ut în stare de axiomă, prin lungi> du­­rera sa și pagubitarea este­­ 1*11^ fă­cută în cursă de șepte ani cu Su­­vernul­ conservator care se cre­dea la adapostit de ori-ce respu­ndere. Astăzi, pate­­ fice cu dreptă cu­vântă că s’a pusă ultima petră te­meliei edificiului constituțională ră­dicată la 1866, după uă muncă de două­z­eci de ani a partidei liberale și mai cu osebire a capilor­­iei ac­tuali. Astăzi, națiunea se găsesce ar­mată în contra arbitrajului puterii. Și—lucru curiosă, forte semnifica­tivă și pute­re­mai văzută—tocmai cei cari dețină puterea să luată măsuri în contra abuzurilor­ pute­rii, nă propusă, votată și făcută să se sancționeze acesta lege, menită a fi scutilă drepturilor­ națiunii în contra celor­ învestiți cu vre­uă porțiune din suveranitatea iei. Acestă lege este ună nou titlu de onore al­ partidei liberale, ună noă titlu la recunoscința și încrederea țârii, pentru că dă ânca­nă dovada viuă și pipăită că partida liberală —singura partidă constituțională în țara nostră, pentru că e singura care a susținută totă­dea­una suve­ranitatea naționale și libertățile pu­blice, înscrise în pactură fundamen­tală—se încătușază ea însăși numai spre a pune temelia regimului re­­presintativă. Partida liberală a vertată și vede în acestă regiun­ă singurulă miijlocă ca națiunea se pute progresa , con­­ducându-se după voința iei, și să alungă marele-i destinate și, pentru a asigura acelei voințe ună eserci­­stă liberă, a propusă chiar la 1868, și a votată în 1879, cândă a reve­nită la putere, legea pentru respun­­derea miniștrilorü. țiscemă că acestă lege este ună titlu de onore pentru partida libe­rală, fiindă­că multe lupte a avută să susție ea pene ce proiectul ă a căpătată consacrarea Senatului, unde membrii oposițiunii l’au combătută cu uă ardere, inspirată pare-se nu de respectă și iubire către Consti­­tuțiune, care impune a se face uă asemenea lege, nici de dorința întă­ririi regimului represintativă. A trebuită totă autoritatea d-lui președinte ală Consiliului și ună căl­­durosă apelă alți sea la respectarea Constituțiunii pentru ca proiectulă se pute trece și să devie lege. A­ stârji, cândă publicămă legea în ce­­stiune , credemă că e bine a pune supt och­ii națiunii câte­va din cu­vintele (zise în Senată de d. Bră­­tianu , și care suntű cele mai elo­­ciate ală iei comentariu. Eco­le : „D. Dim. Gh­i­ca a­d­isă, și cu dreptă cuvântă, că simtă oă mulți­me de state constituționale care nu aă vă lege de responsabilitate mi­nisterială; prin urmare, surprinderea d-sele este legitimată în acestă pri­vință. Démü­n­ a ținută d-sea soco­­t­ită și de Constituțiunea României, care cere categorică uă asemenea lege. „Noi amă trecută prin nesce fase atâtă de nenorocite, în­câtă, cândă a venită adevăratulu regiune parla­mentară, nu erau tradițiuni create, nu erau moravuri parlamentare, con­stituționale; noi pene mai deunăzi ne guvernamă după regimuli mai multă sau mai puțină, cum l’a nu­mită d. M. Kostaî .• patriarhală, a­­­dică mai multă sau mai puțină ar­bitrară, după voința șefului Statu­lui și după el, cine era mai puter­nică. Prin urmare, d-loră, ceia ce într’altă parte constituie ună co­­rectivă în vieța politică, adică mo­ravurile parlamentare și tradițiunile, la noi acelă corectivă, acele mora­vuri nu esistaă, fiindă­că moravu­rile nu se creeză în doar trei ani de i­ile, nici în dece, nici chiară în­­tr’uă generație. Și ece de ce în Ro­mânia s’a simțită mai multă tre­buința de uă lege de responsabilita­te ministerială, de­câtă în alte țâri, și dovadă este, d-lotă, că Constituan­ta, care era președită chiară de o­­nor. d. Manolaki, ș guvernulă, din care făceau parte l. Dim. Ghica și d. Lascară Catargiu, aă­pusă în a­­cestă Constituțiune, într’ună modă forte categorică și pecisă, că „în cea d’ânteia legislatură é se facă uă a­­semenea lege“. Veieți dorit că a­­cestă simțimentă nu este numai ală Camerei de astăzi,­­are­a făcută pro­iectulă de faciă, ci era uă trebuință a societății române așa cum ne a­­­flamă, și acestă tebuință a sim­țită-o chiară d-lori“ Ne oprimă aci, arăgendă atenți­unea cititoriloră aspra legii, pe care o publicămă mai 1 vale. Alegerile aă înceată și astăzi se și sfîrșesce alegerea colegiului I. N’amü fi óre timp ca și parche­­tul­ se curme, c’un momentă mai ’nainte, propaganda electorală ce­a voită a face d. Moiovenu cu ami­cii săi? Actele făcute de ătre ministrulă de interne și de d.Mihălescu suntă tote în dosarulă ce­a dată parche­tului și în dosare lautoră prefectu­­reloră. Acele acte probe, că ministrulă de interne și d. S.­ihălescu au res­pinsă cererile ce se acuseră de că­tre compania Warșoski, prin mini­­sterul­ din afară, scenă pusă, pen­tru carele ce se cedă, prețuri care au fostă cu totulă­eplăcute și vă­­tămătore celoră cai voiau să spe­cule pe săteanulă mână în pagu­ba țerei și pentru astigurî perso­nale. ț­ile multe au trecută de cândă parchetulă are tóte actele în mâ­nele sale și................................................ onorabilii străini cu onorabilul. d. Moldovenii suntă și până acum acu­­zatori patrioți și servitori neintere­sați ai moralității publice, eră d. Simeon Mihălescu stă acusată că ară fi lipsită de ori-ce simțimentă de pa­­triă, de onore, și chiară de onesti­tate. Cu tóte aceste, îndată ce s’a fă­cută acusarea noi­amă cerută ca justiția să interviă. D. Simeon Mihălescu a chiematu-o însuși și­­ jile multe noi nu­­ jise-r ramă ună singură cuvântă pentru apărarea amicului nostru, acuzată de către d. Moldovenii. Avem o însă acum dreptulă și da­toria se nu mai lăsămă fără pro­testare ca parchetulă sĕ se repau­­seze în liniște pe acusările d-lui Mol­dovenii, ori câtă de mare ară fi în­crederea ce vorü să arete unii că aă în­țele­­ zise de acestă cetățeană, care a luată, se vede, că parte ac­tivă în speculele companiei rusesc! pentru aprovisionarea armatei ruse. Aflămă că parchetulă ch­iem­ă pe foștii prefecți pentru a’i întreba ce su­ă în acesta afacere. Fiă! Dem­ în insorința nostră dispre sântele taine ale parchetului, ne permitemă a spu­ne că nu prea înțelegemă ce tre­buință are parchetul­ de a vorbi lungă timpă cu prefecții, când­ are în mâni tate actele oficiale de la mi­­nisteră și de la prefecturi. Și apoi, dacă parchetulă crede că trebuie să iscodescă pe prefecți, is­­codesce are și pe acusatură ? Cunosce astăzi parchetulă viața și lucrările acusatorelui, precum cu­­nosce­te ale acusatului ? Descoperită-a bine parchetulă tate relațiunile ce a avută și are acusato­­rulă, și din care multe lucruri ar­ fi aflată, pate forte folositóre pentru descoperirea adevărului ce o să inte­­reseză și pe elă și societatea ? După câte scimă—și dorimă să ne înșelămă —parchetul­ nu se ocupă nici de cum despre cele ce a făcută acusatorele și despre relațiunile sale intime și publice; ceia ce credemă că este și nedreptă și vătămătoră pentru nesce bărbați cari de sicură caută cu căldură adevărală și nu­mai adevărulă, fără nici uă altă preocupare. In ori­ce casă, bărbații cari com­pună parchetul, sunt­ datori să des­copere, câtă mai curendă, cu cine a fostă și este în relațiuni intime și publice ”. Moldovenii, ce valore are acuzarea sea, ceia ce o póte lesne afla, de va bine-voi a cerceta și a cere ca și poliția să­ lă ajute în cercetările sale, și ce cuprindă dosarele ministerului de interne și ale prefecturelor­, ce­a ordonată să se facă d. Mihălescu și ce s’a făcută. r­le Așteptămă cu încredere cercetă­parchetului, dérui suntemă da­tori­a aminti că, gravă fiindă acu­sarea, interesul­ publică cere impe­­riosă ca grabnică să fie și descope­rirea adevărului. viscriî la Petersburg, Kiev și Odesa și s’aă dată aceleași puteri și guvernatorilor­ din Varșovia, Karkow și Moskva, resultă din acestă noă urias că starea de asediu e proclamată în totă Rusia europeană, afară de guvernămintele de la fruntarii Finlanda, Vilna, Kasan, Caucas și Orenburg. Ieri și alaltă­ ieri aă isbucnită nout§IP^T^­n­cendii în Orenburg și Irbit. Berlin, 15 Maiă. — Gazeta Coloniei pu­blică respunsul­ principelui de Battenberg la adresa ce i-au trimisă Bulgarii. Princi­­piele dice că, dedicându-se sarcinei pe care i-o încredințeze nobila națiune bulgară, nu va urmări de câtă ună singură scopă : fericirea și prosperitatea țerei, care va fi de-acum înainte patria sea. Elă termină direndă, că în urma dorinței exprimate de împeratură Rusiei, a plecată la Livadia și că de­ acolo se va pute pune în comuni­­cațiune cu poporul ă­seă, primindă depu­­tațiunea Adunării care l’a alesă. LEGE asupra responsabilității ministeriale. CARITOLULU­I. Responsabilitatea. Art. 1. Tóte disposițiunile legilor­ penale ordinare, relative la infracțiunile comise, a­­tâtă de funcționarii publici, în exercițială funcțiunilor-­loră, câtă și de particulari, se aplică și miniștrilorü. Art. 2. Afară de coșurile care intră în prevederile art. 1, se va pedepsi cu deten­țiunea prevădută de codicele penală și cu interdicțiunea, de la trei ani pene la ma­ximum totă viața, de a ocupa funcțiuni pu­blice, ministrulă : a) . Care va fi semnată sau contrasem­nată decrete sau va fi luată disposițiune care violeza ună textă espresă ală Consti­­tuțiunii; b) . Care, prin violență sau fraudă, ară împedeca seu ară încerca să împedece li­­beru­lă și sincerulă esercislă ală dreptului electorală ală cetățenilor­, chiară și în ca­­sulă cândă în asemenea fapte ară fi obți­nută aprobarea ulterioră a Corpurilor­ Le­­giuitóre. Art. 3. Se va pedepsi cu interdicțiunea, de la trei ani pénă la maximum totă via­­ța, de a mai ocupa funcțiuni publice, mi­nistrulă : a) . Care va fi semnată sau contra-sem­­nată decrete­scă va fi luată disposițiune care violeza ună textă espresă ală unei legi esistente; b) . Care, cu rea credință și în prejudi­­cială intereseloră țerei, amăgesce represin­­tațiunea națională asupra situațiunii aface­­rilor­ statului. Art. 4. Ministrul, care, cu rea credință, va fi causată că daună statului, sén­ală va fi espusă la daune către particulari, va fi respundătora civilă către stată și se va judeca conformă dreptului comună, fiindă în acestă casă autoritarea Corpuriloră Le­­giuitare necesară. Art. 5. Miniștrii sunt­ responsabili, pen­tru cazurile prevedute în articolil de mai sus­, de la depunerea jurământului până la încetarea lor­ de faptă din funcțiune. Art. 6. Membrii unui cabinetă sunt­ so­lidari respundători înaintea disposițiunilor­ penale ale acestei legi, atâtă pentru fap­tele săvârșite în comună, câtă și pentru a­­celea cărora le-aă dată uă susținere inten­ționată. Art. 7. Este complice ală ministrului dată în judecată, și se pedepseșee conformă principielor­ statornicite pentru complici­tate în condicele penală, funcționarulă care va fi esecutată ordinele sau ori­ce disposi­țiune ală căroră obiectă nu era de resor­­tul­ ministrului sau a căroră ilegalitate era evidentă. A­t. 8. Judecătorii pot­ aplica în acestă materia beneficială circumstanțelor­ atenu­ante conformă dreptului comună. CAPITOLULU­II. Procedura. Art. 9. Crimele și delictele, comise de un­ ministru afară din exercițial­ funcțiu­­nilor­ sele, se trimită la instanțele ordi­nare. Art. 10. Nici instrucțiunea, nici urmări­rea nu se potă începe fără autorizarea Ca­merei sau a Senatului, după cum mini­strul­, a cărui urmărire se cere, face parte din unula séu celo­l­alta din aceste Cor­puri. in casă de a nu fi nici deputată nici senatoră, partea care pornesce urmărirea adresătă, după alegerea sea, cererea de autorizare Camerei séu Senatului. Art. 11. Camera séu Senatulă potă totă­­dea­una se ordone de oficiu urmărirea pen­tru crimele séu delictele comise de un­ ministru afară din esercițială funcțiunilor­ sele, trimițându’lă totă la instanțele ordi­nare. I

Next