Romanulu, noiembrie 1879 (Anul 23)
1879-11-25
Semenska Alexandra, de 35 ani. Lewenson, de 27 ani. Lângă acuzați ședeau cinci preoți : unilă ortodoxă, una catolică, ună luterană, ună rabină și ună mollahă. Deorece Mirsky a mărturisită atentatulă comisă în contra generalului Drenteln, martorii chemați au fost înlăturați. Intre martori figurauă letă cu numele Kestelmann, care era amanta lui Mirsky. Acestă acusată numai cu ocasiunea depunerii lui Setinin și-a perdută presența de spirită. Președintele énsé l-a chiemată la ordine și Mirsky și-a cerută iertare pentru cuvintele esprimate. La publicarea sentinței, abia pronuncia președintele cuvintele că Mirsky e condamnată la morte și se auci una țipetă durerosă. Kestelmann, amanta lui Mirsky a fostă care a dată acestă țipătă și apoi a cădută leșinată, încâtă a trebuită se fă transportată afară din sala ședinței. Astăfelă, Mirsky a fost condamnată la morte și Tarchoff la 13 ani și 4 luni de muncă silnică; era ceilalțî acuzați au fostă achitați. Mirsky mulțămește judecâtoriloră pentru achitarea sociloră sei cărora le exprimă bucuria sea pentru achitare. Cununia regescti din Madrid. In privința celebrarii cununiei regelui Spaniei Alfonso XII cu arhiducesa Maria Christina de Austria, fiarele străine publică următorele depeși oficiale : Madrid, 29 Noembre; Sera. — Timpul ă s’a îndreptată. Serbarea de astăzi a începută cu ună mare revelion musicală de minune esecutată. Tóte balcanele și tote casele sunt împodobite cu catifea roșie și cu stindarde spaniole și austriace. U imensă mulțime de poporă a străbătută de dimineță pene sera stradele, în care trupele din tóte armele formau aleie. Alaiură de nuntași îlă începeaă echipaiele înalț,iloră demnitari în mare gală, era caii aveau hamuri minunate și erau împodobiți cu pene scumpe. După acestea urmau echipagiele diplomației și ale grandilor Spaniei. Biserica Atocha, care e lungă deja nu pre spațiosă, era îmbrăcată în catifea roșie. Pentru demnele înaltei aristocrații, pentru ambasadori și femeile loră, cardinali și episcopi, miniștri și grancjii Spaniei, pentru generalități și pentru înalții demnitari invitați erau aședate estrade. Domnele cu mantiile loră cele albe și cu bogatele loră podobe de diamante și de mărgăritare, domnii cu strălucitele loră uniforme decorate cu ordine și cu cruci mari, presintaă că priveliște neasemănată. Pentru diariștii spanioli și străini, erau construite două estrade. La amicii sosiră infantele și regina Isabella; ele fură primite la porta bisericei, ca și regele care veni însoțită de arhiducele Rainer de Austria, de către arhiepiscopul de Toledo. Câteva minute după aceia păși pragul bisericei și miresa regescă cu mama iei arhiducesa Elisabeta, cu arhiducesa Maria, domnele de onore austriace și spaniole și suita. Miresa făcută impresiune forte simpatică și fu primită la intrarea ei cu ună murmură de admirațiune. Ceremonia celebrată de patriarhală din Madrid și servițiulă divină care urma după acesta ținu de la orele 12/2 penă la 2. După sfirșirea ceremoniei regele și regina se așeziară pe tronurile pregătite pentru denșii și primiră acolo felicitările celor de faciă Apoi părăsiră biserica în aceiași ordine ca la sosire, regele cu facia strălucitore , regina adâncă mișcată. Mărețulă cortegiă consta din 20 echipaie cu câte șase cai și alte 20 cu câte doui cai. Regele era într’uă trăsură de sticlă trasă de opt cai albi. In totă percursulă loră până la Castel, Maiestățile Loră fură salutate cu mare intusiasmă de mulțimea poporului de care stradele erau pline îndesate. Madrid, 29 Noembre. — Principele de Asturia, infantele și înalții demnitari merseră înaintea regelui pene la biserică. Trupele formau alese în tote stradele parcurse de cortegială de nuntași. Miresa regescu, după ce -și completă toaleta la ministerul de marină, se duse cu mama sea și cu suita la biserica Atocha pe altă cale de câtă regele. Aci așteptaă corpură diplomatică și înalții demnitari. După ceremonia Maiestățile Loră străbătură în echipagiulă regescă stradele orașului. La intrarea în paiață trupele defilară pe dinaintea Maiestăților care fură salutate de mulțime cu strigăte intusiaste. Regele și Regina primiră numerose felicitări. Luptele cu taurii vară are locă Luni și Marți. Madrid, 30 Noembre. — Iluminațiunea, care s’a făcută ieri, a fostă forte strălucită. La cenlulă dată în palatulă președențies aă luată parte arhiducele Rainer și arhiducesa Maria, precum și infantele spaniole. La paiață va fi astădî la amiédí visită, cu care ocasiune părechea regésca va primi felicitările și regele va presinta reginei pe capii autorităților și pe diplomați. Madrid, 1 Decembre.— Luptele cu taurii au începută astădî la amiédí și au ținută pene la 4 ore după amiédí. Regele și regina, arhiducesa Elisabeta, regina Isabella și trei principese fură aclamate de publică la sosirea lor. Regina și principesele purtau, ca tate damele de distincțiune, mantii albe. Arena era plină îndesată; 15,000 persone se aflau într’easa. La ună semnală ală reginei lupta cu taurii începu. In arenă fură lăsați șase tauri. Publiculă urmăria spectacolulă cu uă vină încordare și cu repetite aclamațiunî. Ma mulți caii fură omorîțî de tauri. (Ce barbariă! Nota Red.) Ună taură care trecuse bariera lua în carne pe ună gendarmă și vă arunca în aeră. (Ce barbariă!) Publicul, care mergea și se întorcea și nenumăratele echipagie presintaă, ca și tabloulă generală din arenă, ună spectacolă măreță. Asta sera va fi la Operă ună concertă, pe care să va da deputațiunea provincială a Madridului. Pe mai multe piețe vor fi focuri de artificii. Timpul e zece. Madrid, 3 Decembre. — La concertulu care s’arată alaltă seri la Operă a asistată Curtea Intrega. Totă programa consta din musică clasică germană. Seria avută locă a doua luptă cu taurii. La cea din urmă luptă miă taură ataca linia helebardieriloră și fu omorîtă de aceștia. Sora fu în palatură regescă prorură de gală cu 120 cuverte, era după aceia strălucită recepțiune. La teatru s’arată Africana, pentru ospețiî invitați. Astăzi garnisona va trece în revistă la Prado pe dinaintea Maiestățiloră Soră. A sora a ninsă, éra după aceia a începută era a doua misionară; Virgiliă Iliescu, actuală suptcomisară clasa I, de pe lângă poliția din capitală, oficiată de sergenți în capitală, în loculă d-lui G. Paraschivescu, destituită ; C. Constantinescu, supt-comisară clasa I în capitală, în loculă d-lui Virgiliă Iliescu, transferată ; Alexandru Athanasiad Balașu, supt-comisară clasa I în capitală, în loculă d-lui Sc. I. Melic ; Ștefan Tomescu, suptcomisară clasa I în capitală, în locul ă d-lui Christache Dimitrescu destituită. Starea sanitară a terei. Direcțiunea serviciului sanitară face prin Monitorul de a di următorea publicațiune : — Din raporturile primite de la d-niî prefecți de județe și de la d-niî vice-președințî ai consiliilor de higienă și de salubritate publică aî orașelor, Bucurescî și Ploiescî, rezultă că de la 10—31 Octobre, a. c., a fostă variolă în Bucurescî, scarlatină în județul Prahova, în Bucurescî și în Ploiescî, disenteriă în județele Argeșu, Oltulă și Vâlcea și angină difterică în județele Dorohoiu, Neamțul, Romanațî, Suceava și în Ploescî. 1879, Noembre 20 ACTE OFICIALE. Monitorul de actă publică următorele decrete : Sunt permutați : D. Eftimie Dimitrescu, actualulă șefăperceptoră de la biuiculă vamală Drânceniî, în asemene calitate la vama Fălciă, în locul d-lui Constantin Crudu, care se destitue pentru cea ultragiată pe pamarul comunei Fălciă. D. loan Bertea, actualulă șefă-perceptoră de la biuroulă vamală Scăpoșeni, în asemene calitate la vama Drănceni, în locul d-lui Eftimie Dimitrescu. D. Anton Furduescu, actuală impiegată de cancelariă clasa I, de la biuroulă vamal Sulina, este numită în postură de verificatură-taxatură clasa I la vama Bucurescî, în locul d-lui Ioan Ghenovici, demisionată. Sunt numiți și transferați în ramura administrativă : D. D. Dimitrie Niculescu Drăghiceanu, fostă supt-prefectă și membru în consiliul județeană, directoră la prefectura județului Muscelu, la vacanța ce există ; George Sion, actualulă supt-prefectă de la plasa Braniștea, județulă Iași, în asemene calitate la plasa Cârligătura, acelașă județă, în locul decedatului Constantin Prăjescu; loan I. Buchcoi, supt-prefectă la plasa Braniștea, județulă Iași, în loculă d-lui G. Sion, transferată ; Sterie Dumitrescu , fostă casieră de plasă, supt-prefectă la plaiulă Buzeă, județulă Buzeă, în loculă vacantă ; Gheorghe Chirculescu, actualulă supt-prefectă de la plasa Câmpulă, județulă Buzeă, în asemene calitate la plasa Sărata, acelașă județă, în loculă d-lui C. Christodorescu, de ROMANOLU, 25 NOEMBRE, 1879 SCIRI TEATRALE. Vestitulă tragediană Tomasso Salvini se află de câteva zile la Viena. Dumineca trecută eră a dată în Ring-Theater de acolo prima sea represintațiune jucândă pe Corrado în raporte civile*. * Adelina Patti a dată în Berlin represintațiunea sea de adio jucândă pe Lucia într’uă represintațiune de gală dată în onorea regelui și reginei Danemarcei. Imperatul . Wilhelm se duse după sfîrșitul represintațiunii pe scenă și exprimă divei admirațiunea sa precum și speranța de a o pute saluta în curênda din nou în Berlin. »Firesce, adause monarhulă aretândă cu mâna spre pérulu scă celă albă, in vîrsta mea uă asemene speranță sémena aprópe cu uă Indrasnéla.* FELURIMI Omoră. — La otelulă Bahică din strada Berzei No. 87, locuia de mai multă tâmpăă domnă Mihalache Codreanu, funcționară la administrațiunea domeniilor Statului. Ieri, pe la orele 1 d. a., omenii otelului, mirați de neeșirea din camera sea a numitului chiriașă, se duseră se véde ce face, case nu găsiră de câtă ună cadavru. Nefericitulă Codreanu fusese înjunghiată cu ună pumnală în partea stângă a corpului. Parchetul a fostă îndată încunoșciințată despre acestă faptă, era cadavrul victimei a fostă transportată la spitalul Colțea. * Sinucidere.—Ieri, pe la orele 9/2 a. m., individulă Costache Gackca din strada Buzescu No. 55, s’a împușcată cu ună revolveră. Căușele nu sunt cunoscute. * Furta.—D. doctoră Dimitrescu Severénu a fostă ieri victima unui furtă. Nesce făcători de rele s’aă introdusă în locuința d-sele din strada Teiloră No. 15 și i-au furată diferite obiecte de prin casă. * Copilă rătăcită. — Ună copilă în vârstă de 6 ani a fostă găsită ieri pe la cimitirulu Sf. Troiță. El spune că se numesce Anton, derü nu póte indica locuința părințiloră seî. * Representațiunea dată în folosulă săraciloră. — Supt acestă titlu citimă în Curierulă din Iași următorele : Ori de câte ori a fostă vorba de uă operă de bine-facere, societatea românesca din orașul nostru s’a arătată zelosă de a da totă concursul ăscă pentru a veni în ajutorul ă celoră nenorociți. Pentru astă dî avemă de înregistrată cu plăcere că representațiunea dată de trupa italiană, Duminecă sora, a produsă suma de 2000 lei noi, scoțându-se tóte chieltuielele. — Aflămă că on. d. C. Cerchez, activulă nostru primară, a și dispusă ca din acesta sumă să se cumpere lemne pentru a se împărți la săraci. — Aflămă totă vă dată că d. primară a visitată aceste pe la locuințele lor, pe mai mulți nenorociți bolnavi lipsiți de mijlocele de esistență și le-a venită în ajutoră atâtă cu bani câtă și cu lemne. PARTEA ECONOMICA Bugetul comunei Galați. Consiliul comunei Galați, dice Vocea Covurluiului, a începută desbaterea asupra bugetului pe 1880. Discuțiunea și votarea a începută la 19, a continuată la 20 și, după câtă soimă, va continua și astă fără. Veniturile ordinare, în nouă bugetă, s’aă votată și evaluată aprope cu certitudine la suma de 1,041,271 lei. Imprumutur ce s’a solicitată Adunării este de 2,500,000 și destinată a se plăti din ele datoria la Casa de consemnațiunî, cu panele pe mai mulți ani pentru canalurî, și restul ă afectată la pavagie. Venitulă specială pentru servițiur drumuriloră și pavărî de strade este evaluată la suma de 198.000 leî noul mmm La chieltuielî s’aă adusă orecare îmbunătățiri la 3 serviție principale : la servițiulă medicală, la servițiul instrucțiunii și la servițiul de percepțiune. Servițiulă medicală s’a îmbunătățită cu 2 verificatori de morți și cu un pre modestă crescere la apaniamentele doctoriloră. Scalele comunei, ce erau așa de reă remunerate, încă aă primită fre-care ameliorări. Așa d-nilor institutori, ce nu primiaă de câtă 170 lei salară pe lună, li s’a sporită la 190, și s’a admisă gradațiunea pentru cei cu 12 ani de servință, dându-li-se încă 20 la sută asupra onorarului. „■mu., Buletinu telegraficii comercială Marsilia. Cursulu preturilorű. 5 Decembre. Londra. Incârcuri flotante disponibile. Sceling T din. Grînghirea de Brăila cuarter, de 492 tiv. n’au fost transacțiuni. Deto „ de Galați deto deto — — Porumbii de la Dunăre deto de 480 tiv. 29 % Deto de Galați . . deto detoliv. 32/. Orzfi de Galați . . deto de 4001iv. 25 — Deto de Brăila . . deto detoliv. 25 — Secară de la Dunăre deto de 4801iv. 35 s/4 Deto de Galați . . deto detoliv. 35 % Anvers. Fr. cent. Grid Sandomirka 100 chilograme 30 25 Deto Polish de Odessa deto 29 50 Secară de Dunăre deto 21 _ „ de laM.-Négráséüd’Azoff deto 20 50 Orzü de la Dunăre . . deto 18 25 Orzű de Odesa .... deto 18 — Semînță de in de la M.-Négrá deto 35 50 Semînță de napi de la Dun. deto 32 — Cursul Marsiliei lipsesce din causa întreruperi linielorü. BULETINU METEOROLOGICA Vineri, 23 Noembre 1987 — 12 ore noptea — Înălțimea barometrică, 749“,ro. înălțimea termometrică,-1- 4 ° R. Plouă. Sâmbătă, 24 Noembre, 1879. — 8 ore dim. — înălțimea barometrică 749 m și înălțimea, termometrică, -1- 3 ° R. Celulă e norosă. Reproducem următorele serii care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului președinte. In ședința de ieri a Camerei d. E. Costinescu și-a terminată discursul începută în ședința precedentă și a dovedită că proiectul de lege presintata de guvernă pentru rescumpărarea căielor ferate pune pe Stază într’nă situațiune din cele mai avantaajase și rădică creditulă stă în străinătate, combătând o astă felă prină cu prită tate afirmațiunile îndreptate în contra proiectului. După d. Costinescu e luată cuvântul, d. P. Buescu, care, după ce a declarată că deși face parte din partida liberală va combate proiectul de faclă, a intrată în materiă și continuă încă. Societatea »Concordia Română*. Sâmbetă, 24 a. c., la 8 ore sera, va ave locă uă serată, la care după citirea unei disertațiuni va urma ună concertă dată de d-șprele și d-niî cari facă parte din societate. — Intrarea liberă pentru membri și pentru personele introduse de membri. Comitetul. „UNIREA“ Societate generală de asigurare mutuală contra focului Autorizată prin înaltulă decretă cu No. 1537 din 1877. Societatea de asigurare mutuală contra focului, fondată de proprietari, cari se asigură între denșii, cu scopu de a plăti numai costumi de asicurare și ca premiere lor, sö nu mai fiabă speculă a societăților comerciale; de aceia costulă de asicurare este multă mai mică la acestă societate decâtă la societățile comerciale. Asicurații asociați plătescă numai jumătate din f premiele de asigurare, eră restulă numai cândă trebuința va cere. Pene astăzi societatea n’a avută trebuință a face apelă la cealaltă jumătate a premiului 1081 de asigurare și a plătită totădeauna îndată pagubele mulțămindă pe proprietari. Prin îmulțirea asigurărilor și prin mărirea capitalului de reservă societatea a scăzută anulă trecută consațiunile de administrațiune cu 10 bani la mită pentru clădirile de clasa I-ă; anulă acesta adunarea generală a proprietarilor, vătjendă prosperitatea societății, nă mai încuviințată u nouă scădere cu 10 bani pentru cotsațiunile de administrațiune la clădirile de clasa II-a. Societatea asigură imobile, mobile, mărfuri și producte în magazii. Adresa societății este în strada Domnei, no. 3, în localulu fostei societăți financiare. In județe să se adreseze la domnii agenți respectivi. Direcțiunea. SPECTACOLE Teatrală Română (Teatrală Națională). —Duminecă, Buy-Bias. Teatrulă Baliană (Teatrală Națională). —Sâmbetă, Bărbierul din Sevilla. Teatrulă Francesa (Sala Bosel).—Sâmbetă, La Jolie Parfumeuse. Teatrulă Dacia.—In tóte serele, represintațiuni variate. BIBLIOGRAFIA A ieșită de supt tipară scrierea d-lui C. S. Marcovici, intitulată „Nfișa rescumpérare a căielor ferate“. De vendare la tóte librăriile din capitală cu prețura de 1 leă. * Esplicațiunea teoretică și practică a Codicelui de procedură civilă, conținând o comentariulă complectă ală tuturoră articoleloră din codă, soluțiunile cestiunilor controversate, și indicațiunea jurisprudenței celei mai recente, a Curților de apelă, și a Curții de casațiune din Francia și România. A doua edițiune revădută, coresă, adausă și pusă în concordanță cu: 1) Legea din 26 Aprile 1877, privitore la suspensiunea prescripțiuniloră și terminisoră, în materie de procedură (legea moratorie). 2) Legea din 25 Octobre 1877, privitóre la restrîngerea atribuțiunilor, ministerului publică, în materii civile. 3) Legea din 6 Martie 1879, pentru înființarea judecătoriilor comunale și de ocóle și doue apendice conținândă explicațiunea procedurii comerciale și a procedurii în camera de consiliu (de chibzuire) de I. G. Sandulescu-Nanovenu, advocată, licențiată în dreptă, fostă președinte la tribunalul Comercială, și procurară pe lingă Curtea de apelă din Bucuresci. Prețulă unui exemplară 25 lei nouă. Ună volumă în 8 °, conținândă 98 cule de țipară. Se află de venfrare în Capitală la librăriile B. Niculescu’ (Danielopolo) pasagială română. Graeve, piața Teatrului, și la tipografia Ștefan Mihălescu, strada Lipscani, No. 11, administrațiunea ziarului România Liberă. Cererile din provincie se pot adresa și la d. Sandulescu-Nanovenu, strada Știrbeivodă No. 6, prin scrisori francate și însoțite de costuma cății în bilete ipotecare. Numele destinatarului și adresa vor fi descifrabile, spre a se putea espedia uvragiulă.* Despre ipoteci în dreptură romană și despre privilegie în dreptură română (tesă de licență) de M. Negoițescu. Materia importantă ce sunele , licențiată a soiutu a condensa într’una numără relativă mică de pagine dă lucrării sale unu noă merită, pe lângă acela de a ’i fi meritată titlul de licențiată. O recomandămu dera celoră ce se ocupă cu solința și urămă succese d-lui Negoițescu în noua sea carieră. B. Pentru a da putere copiilor și personelor anemice, medicii consilierá a lua la dejună Hacăhout a lui Delangrenier din Paris, alimentă totă atâtă de agreabilă câtă și fortificantu. D Dr. S. M. LEMPART Calea Victoriei No. 15 bis. antistu americanul On demande un professeur de fran(jais pour les classes supérieures d’un pensionnat â Braila. S’adresser pour les conditions et presenter ses titres â Mr. Socec, libraire, â Bucarest, ou â Mr. H. Dimopolu, â Braila.