Romanulu, noiembrie 1879 (Anul 23)
1879-11-25
ANULU DOVEDECI SI TREI Redaetiunea si Administratiunțea stilftalimor, 14 NIHMyWHMMWMMWiaBUț*-“HWIIWYrțWMIMMMBMMMMIțwgBBMtiWIMWWflBIUMgBtMM*-|1 ItWfMI -- YOIESCE SI YE! PUTÉ Ö ANUNCIURI. Linia, de 30 litere petit, pagina IV. — 40 hani Deto „ , „ pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne’ 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA V1ENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURGI, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARIILU ........ î 24 BRUMARU. GUNDREA. Nedrepți cei cari se plângă de reacțiune. Nedrepte majoritățile care se plângă de oposițiune. Reacțiunea are educațiunea, tradițiunile, deprinderile iei. Pe care dreptăderă ne putemă plânge că ea nu vede, nu simte, nu ’nțelege ca noi, și că nu face ceia ce noiamă voi să se facă? Oposițiunile sunt de trei feluri : Unele voiescă se revină la trecută. Altele voiescă se stea în locă, și altele să s’arunce prin mari salturi către viitoră, fără a se pregăti și fără a se uita în jurul ă loră în întru și ’n afară. Se vedemă ce se petrece la noi. La noi este oposițiunea reacționară. Mai este însă cu putință ca ea să facă pe națiune d’a merge cu densa înapoi ? Oricine scie c’acesta este peste putință. Reacțiunea la noi de multă âncă s’a despărțită ea însăși de națiune. De multă încă ea a dovedită că nu este în stare să cunoscă calitățile cele mari ale Românilor, și de aceia a fostă condusă la fatala credință că trebuie să ’și pună pârghia afară din națiune. Astăfelă deră vădurămă necurmată că înstrăinându-se ea însăși de națiune s’a înstrăinată și națiunea de densa. Acesta fiindă starea iei putemă s’o plângemă, deră nu sĕ ne plângeam de densa. Putemă s’o combatemă , putemă s’arătămă publicului ce face, putemă în fine, și trebuie să putemă, s’o oprimă, prin acțiunea nostră necurmată, d’a face reula, deră n’avemă cuvântă se ne tememă că ea va pute face roü , pe câtă timpă noi vomă voi să lucrămă și sé lucrămă multă și bine. Trecemă acum la celelalte două grupuri ale oposițiunii. Grupul al douilea, acela care ară are idei și credințe pre înaintate ș’ară voi sé le pună, cu orice preță, îndată și do uă dată în lucrare, nu există încă la noi. Dovedă că nu există este că nimene n’a veijura nici uă propagandă , nici uă programă din partea unui asemene grupă. Grupulü care ară voi se stămă pe locă esistă, case cu numele numai. Cu numele, căci nu vedemă nici uă programă bine flișată și lămurită din partea i. Cu numele, căci nu vedemă acelă grupă organisată, cu capii săi, cu statură sau majoră și cu oștirea sea. Totă ce vedemă este mă numără de indivizi fără idei politice, sau economice definite, grupați cu alți indivizi, cu cari nu suntă uniți nici chiară prin simple simpatii personale, ci numai învoiți de a lupta împreună pentru a paraliza orice lucrare, fiă națională, fiă politică, fiă economică. Acesta fiind o asemenea ună adevără, bine constatată și bine cunoscută , majoritățile Camereloră au cuvântă să plângă pe acești indivizi, deră n’aă dreptă să se plângă de dânșii. Aă dreptă să’i plângă, căci este tristă, durerosă chiară, se vé^la cineva bărbați cu talente, cu merite, îmbătați de pasiuni personale până a’i face să’și perija rațiunea și să facă, negreșită fără voiă-le, rea loră ânșile și țării loră. Nu este dreptă cnse ca majoritățile să se plângă de cei cari nu seă ce facă. Ele trebuie să paraliseze acțiunea loră oprindu’i de a face rău, și silindu’i să se trezesc, punându-se în facia loră în șiruri bine strînse și lucrândă necurmată cu inteligință, cu nepregetare, cu iubire și cu credință în puterea și în destinările cele frumóse ale națiunii române. Este bine să spunemă adevĕrulu despre protivnicii noștri, decă este cu multă, cu forte multă mai bine să spunemă adevărulă confrațiloru noștri politici. Emile Girardino*cea mai deună ș i : „In politică, adevărulă și nepărtinirea suntă nedespărțibile, și nepărtinirea care nu scie se se rădice mai presusă de spiritură de partidă, minte numelui iei.“ Se ne rădicămă deră cu toții mai presusă de spiritură de partidă, să ne uitămă bine la noi enșine , să ne studiămă cu sânge rece și se ne spune că unii altora adevărulă și numai adevărulă. Adevărula este că reacțiunea prinde limbă pe di ce merge. Adevărulă este că ea devine din ce în ce mai cutezătore. Coragiulă neputându-i veni de la națiune îi vine neapărată din afară. Coragiulă din afară ’i vine din causa învălmășelei politice în care se află tóte puterile cele mari. Alianțele cele vechi sunt încurcate și lupta este generală pentru urzirea unora nouă alianțe, fie ele și timpurale, fiă pentru un anume lucrare, pentru un anume interesă, pentru un anume speculă. Oriintele este împăciuită după harta geografică făcută prin tratatul de la Berlin, case numai pe hârtia derănit și în realitate. Este scrută că tóte puterile sunt nemulțămite, și totă lumea vede că pacea este astăfelă asigurată în câtă tóte puterile, mari și mai mici, se ruineză armându-se și eră urmându-se. Posițiunea nostră geografică, gintea nostră și faptele nóstre, mai cu sema cele din cești din urmă trei ani, atâtă pe tărâmură politică câtă și pe tărâmură militară, aă dovedită lumii că suntemă uă națiune. Tóte puterile sunt silite să țină semă de noi; este învederată cnsé că interesele loră fiindă osebite, osebită este și séma ce fiecare ară dori să țină de noi. Națiunea română, și cu densa partida națională liberală, a dobândită acumă stma tutoră puteriloră celor mari. Dacă énse stima este una și aceiași, nu și iubirea póte fi una și aceiași, căci nu unuia și același este și interesulă. Interesele osebindu-se, este naturală ca fiecare interesă să ’și caute căile sale, mijjlocele sale și prin urmare omenii săi. Acesta lege naturală ne îndatoreză și pe noi, cești din partida națională și liberală, să ne căutămă interesulă nostru, interesulă generală ală națiunii. Acestă mare interesă ne impune datoria să ne organisămă în întru câtă mai curendă și câtă mai bine. Ne împlinimă are acestă datoriă cum datori suntemă a o împlini ? Nu, după opiniunea nostra. Și dovedă că nu ne-o împlinimă este coragială ce prinde reacțiunea, cutezarea crescândă a oposițiunii d’a împedica majoritatea, în orice modă va pute, d’a lucra multă și bine. Să cugete oricine mă momenta și se va convinge de următorulă adevöra. Cândă vă partită are rândurile iei strînse cu tăria convingerii, nimene nu cuteză să năvălescă pentru a pătrunde printre ele. Dovedă starea de paralisiă și de muțeniă în care era la noi partida reacționară acum trei ani. Cândăuă partidă lucreză necurmată și face ca pe totă (ziua se se producă uă îmbunătățire, să se împuțineze uă suferință, oposițiunea este silită și amuțâscă, căci scie bine că nu pote întâmpina de la țară decâtă derîderea și respingerea. Dovedă purtarea oposițiunii la începutul venirii la putere a partidei naționale și cutezarea iei de astágri Majoritatea Camerelor, și cu densa partida națională liberală din țară, a perdută din vedere datoriele sale. Ea a uitată că arendă guvernulă are și respunderea. Ea a uitată că faptele cele mari ce-a făcută, îi mărescă forte datoria de a produce necurmată pentru a sta la înălțimea situațiunii la care a ajunsă. Ea a uitată că țara acesta a suferită tare și timpi îndelungați, și prin urmare are răni multe, și că trebuie pe totă șiua se vindecămă câte una. Ea a uitată că datoria de a-și strînge rândurile și de-a lucra și produce fără curmare, îi este impusă nu numai prin posițiunea iei din întrunderă și prin posițiunea în care se află acum România în afară. Acesta este adevărulă, și ne împlinimă datoria de a fice membrilor partidei naționale din Camere și celoră ce nu suntă astăzi în Camere. Strîngeți-vă rândurile și lucrați necurmată, fiecare în sfera sea, pentru ca fiecare zi sa se facă ceva din mustură ce ne trebue. Fiecare omă vede mă rău, și datoră este sea la arete, cu dovezî bune, căci numai astă relă se potă curma relele deprinderi, relele fapte. Fiecare omă are cugetarea sea, sclnța sea, acțiunea sea, și mulți împreună formeză capitalulă celă mare de idei și de fapte ale unei națiuni. Să se silescă deră fiecare de a se reorganisa partida națională, de a se reconstitui în fiecare localitate, și împreună punându-se în neîntreruptă comunicare să fiă un singură acțiune, precum este un singură credință politică 1). Majoritatea Camerei să’și aducă aminte că, precum oricare armată, totă astăferă și armata parlamentară își are legile sale. Să ’și compună deră, în Parlamentă și afară din Parlamentă, statulă iei majoră, care punându-se pe lucru să se formeze și se de dovedi că formată este. Partida națională are guvernul în mână; aieideră este datoria și respunderea d’a face, d'a face multă și bine. Nici vă pedică nu mai avemă de câtă pe noi înșine, fiindăcă avemă puterea în mână. Să ne convingemă de acestă adevără , să ne pătrundeam de datoria ce ne impune acestă posițiune și nici uă pedică nu ne va mai pute opri în mersul nostru pe calea pe care trebuie să mergemă fără șovăire cu națiunea și prin națiune. DUMINECA, 25 MEMBRE, 1875. LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI. ABONAMENTE. In Capitală și districte, umi ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî LA PARIS, lad-nd Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fieischmarkt. IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BAU ESEMPLABULA Depeșă comercială. Paris, 5 Decembre. •— Transacțiunile în grâu pe diferitele piețe europene sunt tota calme și prețurile remâna staționare. In America, cursurile se susțină și stockurile sunt forte însemnate. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALA AGENȚIEI HAVAS. Dublin, 5 Decembre.—Secretarul- ligei irlandese formată de d. Parnell a fostă arestată. Paris, 5 Decembre. — In urma marei cantități de zapeda ce a cădută în Francia, liniile telegrafice și liniile căilor ferate sunt întrerupte în mai multe puncte. La Paris mica Bursă nu s’a putut ține nici astă-sară. Tiena. 5 Decembre.—Camera deputaților.—In cursul discuțiunii pe articole a legii armatei, d. Taaffe, președintele consiliului, a reînouită declarațiunea deja făcută, că sarcina ministerului actuală de coalițiune este de a uni tóte naționalitățile imperiului pe terâmură Constituțiunii comune ; el adice asemenea că doresce a vede in Cameră că majoritate austriacă, era nouă majoritate formată de cutare séa cutare naționalitate, înse ela voiesce ca drepturile tuturora naționalităților a să fie ocrotite. „Nu se póte guverna în Austria, a disfid. Taaffe, nedreptățind a pe Germani s ca pe Slavi, căci înaintea Constituțiunii poporațiunile acestora două naționalități au drepturi egale. Recunoscenda drepturile tuturora, toți voim ajunge a fi buni Austriac!. * Aceste din urmă cuvinte afi fosta primite cu aplauze prelungite. D. Horst, ministru de resbeli, a pronunciata apoi una nou discursa pentru a apăra proiectula așa cum a fostă presintata de guvernă; în urmă s’a pusă la vota paragrafulă 2 ala legii, care, după redacțiunea proiectului guvernului, stipuleza prelungirea legii militare pentru oă periodă de Zece ani> 179 deputați au votata pentru și 155 contra ; majoritatea de 2/3 fiindă trebuinciosă pentru adoptarea paragrafelor, acesta este deja respinsa. Propunerea d-lui Tomasczuk, privitore la prelungirea legii numai pentru trei ani, a fosta asemenea respinsă prin 178 voturi contra 146. 1) Salutăm fl aci cu iubire și recunoscință pe cel din Iași, cari astafela facil, după cum ne spune „Ștafeta”, a căreia dare de somn a reproduserama în „Românulu” de ieri. Că resoluțiune invitându pe guverna a face economiile admise pentru organisarea armatei a fostă adoptată séra de către secțiunile delegațiunii austriace. Atentatului asupra Țarului. Eco depeșire ce găsimă în Ziarele străine în acestă privință : Moscva, 2 Decembre séra. Aséra pe cânda imperatum sosise deja aici, trenului ala douilea imperiala care era încă pe drumă se întâmpla una accidenta prin esplosiune. Una vagona cu bagagia fu asvîrlita în aera, șapte vagone defaifară, énse omenii nu fură vătămată ! Moscva, 3 Decembre. — Ieri, la 11 ore a. m . cu ocasiunea sosirii împăratului se adună oă mare mulțime dinaintea palatului Kreml. înainte de sosirea împăratului mareșalul a nobilimii citi spirea despre grosnica catastrofă întămplată ieri. Toți fură la începută ca amețiți, înse îndată după aceia isbucniră veselia generală și strigăte puternice de urare lunară. Imperatul a sosi la 12 ore în sala St. George, luă de la represintațiunea comunală pane și sare și ținu următorea cuvântare : »Mĕ bucura, domnii mei, de a te revede și’mî amintesca de sincerula d-vóstre devotamenta cu ocasiunea tristului accidenta din 2 Aprile. Aceleași simțimente mi s’au manifestata din tóte unghiurile Rusiei; înse d-v. veți fi audita deja despre evenimentul de ieri. Dumnezeu m’a scăpata pe mine ca și pe toți aceia cari călătoriau cu mine la Moscva. Ingrijata de destinele Rusiei, m’ama încredințată cu totul a Provedinței, cu tote acestea spiritulu revoluționaru trebuiesce stîrpitu. Apelezu la d»v. și la toți omenii de bine pentru stîrpirea răului, care a prinsu rădăcini. Apeleza la voi părinților : Conduceți pe copiii voștri pe calea adevărului și a binelui, spre a nu creste făcători de rele, ci bărbați folositori și adevărați cetățeni ai Rusiei! * Aceste cuvinte ale împăratului fură primite cu strigăte intusiaste. Petersburg, 3 Decembre. — Intorcerea împăratului aici se așteptă pe mâne la 10 ore dimineța. Anunciatorulu Imperiului publică următorea telegramă a guvernatorului generală din Moscva: In ziua de 1 Decembre, la 11 ore sera, urmă la intrarea trenului imperială de bagagie și de servitori în cuartierul ală 7-lea ară suburbeî f Rogoș din Moscva uă esplosiune, din causa căreia trenul a deraila, ună vagonă de bagagie fu resturnată și două vagone de persóne întorse curmezișă peste șine. Prin esplosiune se formă pe calea ferată uă gropa. Persóne nu s’aă vătămată. Casa din care pornia mina a fostă descoperită. S’a procedată îndată la căutarea făptuitoriloră. Petersburg, 3 Decembre. — îndată ce se află aici scriea despre atentatula comisă la depărtare de câteva verste de gara Kursk din Moscva, precum și cuvintele pe care le-a pronunțată astăziî împeratură în Kreml, orașulă se împodobi cu stindarde. Publicul smulgea buletinurile telegrafice din mânile vănqlâtorilor. Cândă se cercetă casa în care s’a aprinsă fitilul, ce ducea la mină autorii atentatului dispăruseră deja. Impăratul va sosi aici mâne diminuță la gara Moscvei, era cancelarulă mâne sâră la gara Varșoviei. Intorcerea lordului Dufferin s-a amânată cu opta cjile. Moskavsky Wiedomosti de la 4 Decembre publică următorele amănunte