Romanulu, iunie 1880 (Anul 24)
1880-06-30
ANULU DOVEPECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTEANUNGIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bant Deto » , » pagina III — 2 iei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea cliavului, LA PARIS, la Havas, Laffite et C ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA V1ENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURGI, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPL AEULU Redacții mea și Administrațiunea Istrafift Dümnel, 14 LUNI, MARȚI 30 IUNIU, 1 IULIU 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: unii and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei se adresa: IN ROMANIA, la administrațiuneaiarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleisch md rk fc IN ITALIA, la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. Richi AQPI 30 CIREȘARU DUKlU COlcl, 12 CUPTORU D. Primarü ala Capitalei a publicații tilele trecute, uă însciințare prin care aduce la cunoscința comercianților de băuturi spirtase că, cu începere de la 1 Iuliu viitoru, pe lângă, taxa licenței, nu se mai răspunde și douézecimi comunale, adecă unu adausa de 20 la 100, pentru acoperirea cheltuieleloru de percepere. Acesta înșciințare a produsu, în Capitală, uă îngrijire, pe care nu putemu s’o numimü de câtă legitimă și cu totul și justificată. In adevĕra, a mări de uă dată unu imposita cu 20 la 100, este a crea contribuabilului uă situațiune din cele mai rele și—întru câtă privesce pe unii din contribuabili—a-i pune în neputință de a-și mai urma comercialii. Din acestă cansă, împărtășim fi și noi impresiunea produsă asupra contribuabililorü înșciințarea ce menționazăm fi. Ensé, din puntt de vedere legala nu putemü să nu recunoscemü că procederea [primăriei este cu totul corectă. Legea de percepțiune din 187 i, dându în adeveru comunelorü sarcina [încasării impositelor], le-a acordat, în același timp, ca compensare pentru cheltuielele ce va ocasiona îndeplinirea acestei însărcinări, două jecimi asupra impositeloru directe. Legea din 1875, care crează impositurü licențelor a pe spirtace, mănține acesta disposițiune. Deci, primăria Capitalei—luandu acum măsuri pentru impunerea a douazecimi—n’a făcuta de câtü a se supune, séu mai exacta a profita de latitudinea ce avea, după legile votate supt regimuli așa zisii conservatorii. Din puntul de vedere al legalității nu se pote dertifice nimica în contra măsurei luată de primărie ; ea este un consecință firesca și fatală a modului de administrare al regimului conservatorii. Conservatorii, care se plâng de ea, nu fac, decâtă a-și desaproba faptele lor proprii, de câtü a infera administrarea loru destrăbălată și fără preocupare de adevăratele interese naționale. Ensé, din fericire, nu mai suntem a suptü acelü regimu, care a fostu imormentatü suptü bula generală a țării; unü altü regimnu i-a luatu loculu, avendü de misiune specială de a repara relele trecutului. Acestă misiune vă are și consiliul comunală ale Capitalei, c au tote autoritățile din țară, eșite din alegeri, sau delegate de guvern, în esercitarea unei porțiuni din suveranitatea națională. Consiliul comunalü, o spunemü cu părere de rea, pare a fi scăpată din vedere acestă chiemare a lui, cânda s’a decisü a mai mări impositele. Recunoscemü, și cu noi trebuie să recunoscă orice contribuabilă, că veniturile comunei Capitalei sunt fórte mici în comparațiune cu îmbunătățirile ce trebuie a se face pe marea întindere de teritoriu a orașului ; deji asemenea trebuie să se recunoscá că — dacă impositele arü atinge nu numai venituli, ci chiarü fonduru unui contribuabilă,—acesta arti slei forța și mijlocele lui de producere, l’arti îmbrânci în sărăcie și resultatulu sicurü și neînlăturabilii ari fi chiar sărăcia țării. Comercialu cu băuturi spirtóse este aprópe singurulü care mai póte lupta, aprópe singurulü în care Românii, celu puțină în Capitală, mai potü da înainte. A’lü lovi și pe acesta, a’lu îngreuia încă cu unu impositü de 20 la 100, este a’lü pune aprópe în neputință de a merge înainte, a sili pe unii dintre acești comercianți a-și părăsi póte comercialii și a lăsa familiele lor, fără mijloce de esistență. Din acestă punte de vedre, nu putem aproba decisiunea consiliului comunalü al Capitalei, căci contribuabilulu e fórte apasatü și are încă trebuință de timpü, spre a se reculege, spre a repara resultatele situațiunii grave și periculose ce-i crease administrarea guvernului conservatoru. Mai e și una alte motivü, care ne opresce de a, aproba acea decisiune. E adeveratü că destrăbălată administrațiune conservatóre a acordată comunelor a două zecimi din contribuțiunile directe, ca compensare a chieltuielelorü ce ea va face cu încasarea impositeloru. Deja cine are nu se va mira, cândă — pentru a încasa 100 de lei se vorü chieltui 20 ; cine are, judecându dreptü și cu unu spiritu de înțeleptă economiă, nu va fice că uă asemenea urmare constituie uă risipă ? Decă guvernul conservatorii își putea permite asemenea risipe imorale, decă nu se înghinde locü de prosperitatea particularilor , prosperitate care e temelia avuției statului, că asemenea urmare nu este permisă, supt nici unu cuventu, unei administrațiuni liberale, onestă și economü. Cum statulu, spre a pune capeta unei asemenea sisteme, a luatu din mâna arendașiloru monopolulu tutunuriloru, care-i da unu venitu numai de 8 milione, era administratorilor, le aducea asemenea câte-va milióne ; cum statul), (shemü, spre a face ca acelü câstigü de milióne să rămâie țării, a resiliatü contractulu regiei, totu astafelü și comunele și județele trebuie să caute a face totu felulu de economii, pentru a nu ajunge nici uă dată a aplica în totă întinderea iei acea risipitóre lege conservatore, care permite a chieltui 20 lei pentru a încasa 100. Amy înțelege ca, pentru a încasa 100 lei, să se cheltuiescă 20, 30, 50 bani sau cele mai multe 1 leu, nici uă dată casc 20 lei. Uă asemenea chieltuială, încă vă dată, arü fi uă risipă. Aplicarea disposițiunii legii din 1871 nu trebue asemenea să servescă la acoperirea altora cheltueli, afară de cele pentru perceperea impositelor. Din tote aceste punte de vedere — escluțiémia negreșită pe ale legalității, care este în favorea primăriei — nu putem aproba decisiunea de a se impune comercianților de băuturi spirtase încă 20 la sută. Supunemü dorit •consiliului comunală aceste considerațiuni, cu siguranța că membrii lui, pătrunși de dreptatea lora, vor reveni asupra decisiunii luate și vor căuta în economii mijlocele ce suntü trebuinciose pentru acoperirea sdrobitorelor, sarcine ce administrațiunea liberală a moștenit de la precedentele administrațiuni conservatore. A pune impozite și a face împrumuturi e ușoră lucru ; acesta o sciau și o faceau chiar financiarii de tristă memorie ai regimului conservatorii, care se impuseseră țării prin cea mai vădită și imorală violare a voințelor miei, nu trebuie énse s’o facă nici uă dată uă administrațiune liberală, mai cu osebire când cei ce au precedat-o au copleșită pe contribuabili prin greutatea sarcinelor ce le-au impusü. Încă vă dată, sperama că consiliulu comunala va reveni și va da satisfacere reclamațiunii legitime și întemeiate ce-i adresămu, căutândă în economii mițjlocele de care are nevoia. SERVIȚIILE TELEGRAFICE ALE AGENȚIEI HAVAS. Barlin i0 Iulia — Regele Greciei plecă la Copenhaga, era de acolo se va duce la Petesburg. Boma 10 Iulia — Camera deputaților I. D. Carroli vorbesce în favorea desființărei impositului asupra măcinatului; trece în revista tóte criticele ce s’au făcută în contra acestei desființări și le combate ; esamineza apoi măsurile financiare, propuse pentru a înlocui acesta impositi, și termină declaranda că guvernul primesce recomandațiunile de economii ce i s’au făcută. Mai mulți deputați ’și retragă moțiunile spre a se uni cu ordinea de din comisiuneî, care arată că Camera ia acta de declarațiunea ministerului și trece la discuțiunea articolelor a proiectului de lege. Ordinea de din comisiune este aprobată cu 269 voturi contra 128 și uă abținere. Pesta. 10 Iuliu — Afacerea duelului dintre d-nii Majthenyi și Verhovay a venit astăzi înaintea tribunalului, care a condamnat pe d. Majthenyi la șase săptămâni de închisore și pe d. Verhoray la 15 zile. Martorii au fost achitați. Praga, 10 iulie. — Dieta Boemiei, după uă discuțiune de mai multe ore asupra raportului comisiunii relative la petițiunile orașelor germane, în contra ordonanței pentru aplicarea limbiloră țgreî, a adoptată propunerea majorității comisiunii, Invitându pe guvernu d’a satisface aceste plângeri. Paris, 11 Iulie. — Camera deputațiloră a adoptată proiectulu de lege pentru amnistiă așa precum l’a votată Senatulu a doua oră. 1) Constantinopol, 11 Iulie. — Hussein pașa, vechii guvernatori al orașului Sculări din Albania, este numită ministru de resbeli în locul lui Gazi Osman pașa. Paris, 11 Iulie. — Oficialul publică decretele, datate din 10 Iulie, prin care se scutescü pe deplină de pedepsele lor, toți condamnații pentru insurecțiunea din 1870—1871 și toți condamnații pentru crime sau delicte de presă pene în acea di. Berlin, 11 Iuliü.—Regele Greciei arü fi declarată că Grecia n’arü fi perdutü delocu răbdarea; ea se ține, ce e dreptü, gata pentru ori ce evenimentu , ensé, recunoscétóre către Puteri, ea nu va face nimica care să compromită opera lorü cea pacinică. La Nord va trece peste Notusa, Caliacmon și Mavroneks și confluenții săi. La Sud peste Kalamas, Arta, Aspropotamos, Salambria (vechiul Peneü) și confluenții săi — spre a ajunge la Olympă, peste a cărui coma înaltă se va întinde fruntaria pene la capotulü estrema de la marea Egeică. Acesta liniă lasă spre Sud lacul Ianina împreună cu toți afluenții săi, precum și Metzovo, care cadă prin urmare de partea Greciei. Pentru tote aceste stipulațiuni s’a luată dreptü basa carta statului-majorä austriacă. Acesta proiectă a fostü presintata la 17 Iunie spre examinare comisiunei tehnice convocată spre acesta. 2. — Două file în urmă, la 19 Iunie, s’a presintatű comisiunii urmatorulu amendamentă propusă de Esc. Sea ambasadorulu rusü : Amendamentulu propusa de Rusia . Pentru partea liniei de Vestü ar fi de asemene bine să se admită sistemulü înălțimiloră culmeloru propusü pentru fruntaria orientală, ținându-ne pre câtă se va putea mai multă de direcțiunea liniei de fruntarii din proiectulüelenicü, care pornindu de la vîrful St. George de pe costa epirotică spre Nord de laculü Bubranto merge până la punctulü unde traseulă elenii se întelnesce cu celü francesti în împregiururi și spre sud-est de Paraplana. 3. — Raportul de faciă are de scopü a aduce la cunoscința conferintiî părerea definitivă a comisiunii asupra celui mai bună traseu ce trebuie alesă. 4. — Comisarii chemați a discuta asupra acestei importante cestiuni, au ținută mai cu deosebire să procedeze în spiritul protocolului al 13-lea al Congresului de la Berlin, care sună astfel: : „Congresul o învită pe Sublima Portă a „se înțelege cu Grecia în privința unei rectificări de fruntarii în Thesalia și Epir, și „este de părere că acestă traseu ar putea „merge prin valea Salambriei peste panta „către marea Egeică și prin valea Kalamei de partea marii Ionice.* Sarcina comisiunii constă în stabilirea unei de delimitare care, după cum a observat’o și d. Waddington, se desemne Turciei intențiunile Europei și Greciei fruntariile peste care nu va trebui sé treca, pentru ca cu chipul acesta, printr’uă ținere în semn echitabilă despre diferitele interese ce se află în apropiere unele de altele în peninsula balcanică, să se potă stabili uă stare durabilă de lucruri. 5. — Linia de fruntarii propusă de Esc. Sea ambasadorulu Franciei, arată chiar de la anteia privire unu avantagiu de netăgăduită prin simplitatea sea, care procură din punctul de vedere topografică, militară și militară economică unu traseu dreptü și lesne deotărîtă într’una raportă. 6. — Examinarea unuia dupé altulü a diferitelorü trăseurî, permise comisiunii a aprecia totă însemnătatea ei și să’și explice, pentru ce linia merge uneori pe talvegii, uneorî pe înălțimea culmelorü, și pentru ce nu s’a adoptată cuvânturü nedeterminatü de Vale pentru ambele pante ale Pereului, luând’o câte uă détà dreptu talvegü și apoi iara drepta liniă superioră a fiecărui basmu. 7. — Despre partea Epirului, crestele de Sudü ale basinului Calamet nu pot procura Greciei de câte unu traseu nesuficientü. De fapt, aceste creste domină totă țara până la golful Arta, și prin urmare poporațiunile agricole și esclusivamente grece din Samari-Campos și Karavanserai, s’arü afla necontenită într’uă situațiune îngrijitóre faciă cu resboinicii locuitori din munți care ari ocupa trecătorile de bunăvoe sau cu forța. 8. — Talvegulü Kalameî, pe care proiectul francesü ílü desemnă ca noua fruntariă în Epiro, formează, după informațiunile primite de comisiune, unu bunü traseu între ambele țări. 9. — Déca urmază cineva acesta vînă de apă de la gurile ei din marea Ionică în susü, apoi observă că ea percurge la începută, pâné la uă depărtare de 6 chilometri, una locu șesfl, unde mulți formeza uă deltă adâncă și pate mocirlosă. 10. — La uă depărtare de 6 chilometri de mare, pe înălțimea Sulasi și pene în apropierea confluentului Velcisteî, Kula este închisă în nisce tăeturi drepte, de oă lățime de aprope 50 metrii, dominate de pe ambii ferme de nisce movile care formeza nisce bariere de nepătrunsă. De la Sulasi pene la Velcesta nu se află în curgerea rîului, care are u o lungime de 40 kilometrii, nici uă trecatere naturală sau statornică. 11. — In șesulă pucina întinsă de la Veleista, Calamas pate fi trecută prin mai multe locuri, afară numai de coșurile când apele sunt tare umflate. Pe aci trece drumul și de la Ianina la Philates. 12. — Dincolo de Bakco, pe o întindere de 12 kilometrii, pene aprope de loculi unde se împreună ríula Kalamas cu apele Lumi-Apusului, se află una gără adâncit, îngustă, mărginită de movile ripuse. In acesta locu nu se află de câtă u singură trecetóre, „Podulu lui Dumnezeu*, uă grămădire de stânci, printre care apele’sîau loculu unu drumu. 13. — Acesta descriere amănunțită ne arată îndestulă că rula Kalamos, în cea mai mare parte a cursului său, este onpedică naturală, anevoe de trecutü, unu felii de gropă adâncă și lată, unde adevăratele trecători sunt rare și prin urmare lesne de pozitii și de menținută. 14. — Partea slabă a acestei linii a cărei întindere este de aprope 77 kilometrii, este partea de susü a Calameî, care formeza ca unü felii de spărtură, pe unde am putea pătrunde pn colonă inamică spre Ianina. Cu tote acestea lățimea ei nu este de câte cinci seu șese kilometri, cu un platou două înălțime de 400 metrii puțină înclinată ; prin urmare partea acesta de de susit pate fi supraveghiată și apărată, când se ocupă înălțimile care domină drumul spre Ianina. 15. — Linia de fruntarii trasă astafelit la Nordulü Ianinei, va da Greciei oă poporațiune de origină grecă, afară de districtele Mazaraki și Mărgăriți care sunt în majoritate locuite de Albanesî și Musulmani. Spre drepta de Calamas ea lasă negreșită de partea Turciei poporațiuni grece, déri nu se va putea nici vădetă împărți exacta poporațiunile de prin acele ținuturi care sunt fórte amestecate. Totuși Calamas este cea mai bună liniă. 16. — Despre Tesalia, nu pate să fie alesă ca fruntariă talvegulă Salambrie, desemnată de protocolulu al 13-lea. Acestă liü percurge una șesă roditori), și țermii lui sunt în legătură unul cu altul, prin numerose vaduri. Poporațiunea de pe ambii fermî este esclusivamente grecá, astfel încâtă aci s’arü afla uă legătură mai înlesniciosă pentru comunicațiune. 17. — De asemene nu se póte admite nici acea linie, care formeza zona de Sud a bazinului Salambriei și a afluenților séi, căci prin noua fruntarie, Thesalia, aî cărei locuitori sunt 90 la sută Greci, arii române Turciei, și s’arü comite prin acesta uă necunoscere a intențiunilor plenipotențiarilorfl de la Berlin. 18. — In facia acestei înducite imposibilități, n’a rămasa alta ceva de făcută decâtă a studia linia Calamas, care mărginesce basinul Salambrieî spre Nord, de la lanțul munților Pindu pené la polele munțilorü Olympü. 19. — Acesta este linia aceea pe care a propus’o Esc. Lea d. ambasadorii ale Franciei și, spre a complecta golurü lăsată de protocolulu alü 13-lea, careotărasce cum trebue să se ajungă din valea Calameî în aceea a Salambriei, se propune a se urma linia vîrfurilor, care împreună în astafelu de modă ambele basmnuri ale rîurilor, în câtă Ianina și Metzovo cadu spre sudü și prin urmare revine Greciei. 20. ’— Comisiunea crede că acestu traseu represintă uă justă și reală interpretare a protocolului al 13-lea. Pornindu de la isvorele rîului Calamas, linia propusă arü ajunge pe celü mai scurte drumu, mergéndu spre Nordu, la înălțimile de la Han Kalbaki, spre a urma apoi linia de fruntarii pene la Metzovo. 21. — In împrejurarile orașului Metzovo se află o regiune muntosă, care este du uă mare importanță. De la aceste noduri de munți se bifurcează vestitele văi ale Volusei și Halaemonului spre Nord de Arta, ale Aspropotamului și Salambriei spre Sud, care scaldă deuă parte Macedonia și Albania și de cealalta Epirula și Thesalia- CONFERINTA DE LA BERLIN Raportulfi comisiunei tehnice asupra nouei linii de fruntaria turco-grecă propusă de Esc. Lea ambasadorulu Franciei și asupra amendamentului presintata de Esc. Sea ambasadorulu rusă. 1. — In ședința de la 17 Iunie 1880, Esc. Sea ambasadorulu Franciei a presintatü conferintiî internaționale din Berlin una proiectă de traseu pentru noua delimitare a teritoriiloru Turciei și Greciei, și lna formulată în urmatorul echipa : Fruntaria va porni de la gurile Kalameî din marea Ionică, va merge d’a lungulu citatului rín pene la isvorulü său în apropiere de Han-Kalibaki și apoi peste comele de munți care formeza fruntaria . Nota Red. Se scie că proiectul votatü de Senatű conține unu amendamentü alți d-lui Bozerian. Acestü amendamentü avea de efectu a amnistia 676 individ din 805 remași astădî afară din amnistia de la’1879. 20 BANI ESEMPLABÜLÜ